2,088 matches
-
Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un loc, spune că Ionașco Corpaci a făcut lui Miron Costin „zapis dumisali logofătului pre ocina sa din Bozieștii de Sus, care se chiamă Tămășenii acmu”. Prin urmare și Tămășenii se vede a fi fost o desprindere ulterioară din mai vechii Boziești, mai precis partea sa dinspre nord. Înseamnă că Umbrăreștii, la fel ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se află însemnat și locul cu numele Agapie, situat în plan pe partea de vest a satului Torcești, aparținând acum de teritoriul comunei Umbrărești. f - Mențiune din 19 februarie 1887, dată când frații George, Mihail și Paul Balș, fii ai logofătului Panaite Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum au fost Dimăcenii, dovedindu-se că a fost un mare agonisitor de moșii în Moldova. Toate acestea se vor împărți, după decesul său din jurul anului 1616, între cele trei fiice ale sale și anume: Măricuța, căsătorită cu Gavril Cernat logofăt, descendent al Cernăteștilor, ce beneficiaseră de numeroase sate și moșii prin actul din 15 iulie 1448, Anghelina, căsătorită, cu Vasile Bujoreanu, staroste și apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costin, aflăm cum o jumătate de sat „Boziescii la Tecuci, parte din Obrăreți” (evident greșeala de transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui Ilie Smîncilă” (Zmucilă), fiul lui Grigore Zmucilă, care a avut soție pe Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o parte de ocină a lui Corpaci din Tămășeni”. Stabilind delimitările pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea că noua parte, ce se întărește prin acest act, pornește din hotarul Trohăneștilor (Barcea actuală) în jos „până în piatra care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea că noua parte, ce se întărește prin acest act, pornește din hotarul Trohăneștilor (Barcea actuală) în jos „până în piatra care este de hotar între Bozieștii de mijloc, care sunt a dumisali logofătului Miron, și în Bozieștii de sus, ce să chiamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor. Ce se înțelege din acest document ? Că satul Boziești a cunoscut și o parte de mijloc, stăpânire a „dumisali logofătului Miron”, mai dinainte de noua sa achiziție ce-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între Bozieștii de mijloc, care sunt a dumisali logofătului Miron, și în Bozieștii de sus, ce să chiamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor. Ce se înțelege din acest document ? Că satul Boziești a cunoscut și o parte de mijloc, stăpânire a „dumisali logofătului Miron”, mai dinainte de noua sa achiziție ce-i revine în contul unei sume de bani, datorie neachitată de către vornicul de poartă Ionașco Corpaci și care este în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțin înainte de 8 ianuarie 1726, când urmașii săi, „Maria, giupâniasa răpăosatului Costachi sardariul, împreună cu fiii mei, Manolachi și Iordachi”, vând niște părți de moșie „de la părinții mei - explică ea - care au fost a moșu-meu, a lui Neculai Buhuș vel logofăt, tatăl mamă-mea, este vorba de Irina, soția lui Manolache Ruset. Averea lui Costache sluger se va împărți între cei doi frați Manolache și Iordache, primul primind, printre altele, Umbrăreștii și părțile din jur, respectiv Bozieștii, Tămășenii și chiar părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora - însuși acel stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
remarcat consemnarea profesorului Theodor Ciuntu, în lucrare Dicționar geografic, statistic și istoric al județului Tecuci (1897), privind reproducerea unei însemnări pe o veche carte bisericească, din care rezultă că, pe vremea stăpânirii Umbrăreștilor de către nepotul de fiu al lui Gavriliță, logofătul Manolache Costache, biserica era în buna stare, la fel și casele de lângă ea. Iată cuprinsul însemnării: „Această sfântă și dumezeiască carte, ce se numește Apostol, este cumpărată de dumnealui Manolache Costachi vel logofăt și este dată bisericii dumisale din sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către nepotul de fiu al lui Gavriliță, logofătul Manolache Costache, biserica era în buna stare, la fel și casele de lângă ea. Iată cuprinsul însemnării: „Această sfântă și dumezeiască carte, ce se numește Apostol, este cumpărată de dumnealui Manolache Costachi vel logofăt și este dată bisericii dumisale din sat din Umbrărești unde se pomenește Preacurata Născătoare de Dumnezeu. Și a fost această carte roabă la tătari, împreună cu alte cărți, și s-a găsit la anul de la Adam 7277 (1769) maiu 21. Și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
popa Ioan”. Informația că biserica fusese înzestrată cu mai multe cărți, probabil ferecate în metal prețios, din moment ce au fost luate ca pradă de către tătarii jefuitori și necredincioși, ne poate sugera o mai mare vechime a bisericii decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din cronicile Moldovei, mai ales de la Neculce, sau cum ne informează lirica populară din Țara de Jos, tipică sub acest aspect. Dintre generațiile de boieri din familia Costache, boieri care, așa cum am văzut, au stăpânit vreme îndelungată la Umbrărești, doar logofătul Manolache este mai bine cunoscut documentar, în postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din datele menționate deja, dar și din alte documente ale timpului său. El a deținut o vreme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar, în timpul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), îl aflăm mare vornic al Țării de Jos în anul 1750, mare logofăt în 1759 și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își va fi stabilit locuința, pentru cea mai mare parte a timpului, la Iași, dar și la alte stăpâniri din țară, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
modernă, așa cum ne vor convinge datele pe care le vom expune în cele ce urmează. În Bozieștii de Jos, după moartea lui Grigore Miclescu, apare cu stăpânire fiul său mai mare, Gavril Miclescu, ajuns și el până la dregătoria de mare logofăt al Moldovei. Prin diata sa din anul 1741, lăsa, printre altele, „giumătate de sat Bozieștii de la Tecuci, fiicii noastre, Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer”. La rândul lor, ei vor înzestra cu moșia respectivă pe fata lor, Ruxandra, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Jora. Safta rezultase din a doua căsătorie a Todosicăi Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajuns să stăpânească aici, așa cum ceruse Teodora Macri, deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să fie moștenită de o fină a lor, Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt, purtând tot numele Manolache, probabil și el fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă testamentul și, după repetate judecăți, ajung la o înțelegere prin care întreaga averea se redistribuie pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă testamentul și, după repetate judecăți, ajung la o înțelegere prin care întreaga averea se redistribuie pe cei patru clironomi, urmași de drept ai logofătului, fiii fratelui său, paharnicul Iordache Costache de la Epureni. S-au păstrat hârtiile cu învoirea făcută și cu părțile repartizate pe cei patru moștenitori. La data înțelegerii și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-o hotarnică pentru Trohănești, Locul Corpăceștilor. Într-un ispisoc de la Constantin Cantemir, din 30 noiembrie 1687, prin care întărește logofătului Miron Costin o stăpânire anterioară, este evidențiată „ocina lui Corpaci din Bozieștii de Sus care se chiamă Tămășenii acmu”, adică la data din document. Pe respectiva ocină se arată că „au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma” (e vorba de devălmășia fraților Corpăcești). Pentru a se alege și a se da deoparte ceea ce era partea lui Ionașco Corpaci, unul din cei cinci, dator cu 100 de lei logofătului Miron Costin și în schimbul acestei sume, neachitată la vreme, să i se întărească stăpânirea pe partea lui Ionașco, se măsoară tot locul în curmeziș „întru acestu chip: întăi la o piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla hotar al celor două sate, n.n.) și au măsurat locul în curmeziș cu odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt a dumisali logofătului Miron și în Bozieștii de Sus, ce să cheamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor”. Observăm din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa Șușiței, având drept martori, printre alții, pe Constantin Corpaci, zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa Șușiței, având drept martori, printre alții, pe Constantin Corpaci, zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco logofăt era tot un Corpăcesc. S-ar putea ca Ionașco Corpaci de la Tămășeni, datornicul lui Miron Costin, să fie fiul acestui Ionașco logofăt, una și aceeași persoană cu scriitorul actului de danie. De remarcat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa Șușiței, având drept martori, printre alții, pe Constantin Corpaci, zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco logofăt era tot un Corpăcesc. S-ar putea ca Ionașco Corpaci de la Tămășeni, datornicul lui Miron Costin, să fie fiul acestui Ionașco logofăt, una și aceeași persoană cu scriitorul actului de danie. De remarcat pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco logofăt era tot un Corpăcesc. S-ar putea ca Ionașco Corpaci de la Tămășeni, datornicul lui Miron Costin, să fie fiul acestui Ionașco logofăt, una și aceeași persoană cu scriitorul actului de danie. De remarcat pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele umbrăreștene de-a lungul timpului, unii dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]