2,956 matches
-
în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este a priori? De exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să acceptăm, în consecință, că anumite rațiuni formale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să acceptăm, în consecință, că anumite rațiuni formale, dependente, desigur, de logos-ul formal însuși, așadar de mai mică extensie a valabilității lor decât acesta, s-ar putea "forma" pentru a justifica, să zicem, o anumită practică, adică o practică "în carne și oase", aceasta pierzându-și "obiectivitatea" firească, trecând în condiția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura căruia se regăseau și faptul de a gândi și faptul de a rosti, este dominat, totuși, de însăși unitatea acestor trei fapte, în sensul nediferențierii lor originar-ființiale (deși se aflau în diferență funcțională), ca "lume a vieții". Termenul grecesc logos exprimă, cred, cel mai bine această unitate originară a faptului de a rosti, gândi, făptui 3; în mod direct, el exprimă primele două acte, indirect, pe cel de-al treilea. Logos-ul desemnează nu doar situația ființării omenești anterioară evenimentului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în diferență funcțională), ca "lume a vieții". Termenul grecesc logos exprimă, cred, cel mai bine această unitate originară a faptului de a rosti, gândi, făptui 3; în mod direct, el exprimă primele două acte, indirect, pe cel de-al treilea. Logos-ul desemnează nu doar situația ființării omenești anterioară evenimentului evocat, ci și ipostaza pe care au căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar situația ființării omenești anterioară evenimentului evocat, ci și ipostaza pe care au căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit și "natural", în vreme ce situația ulterioră, doar logos-ului formal, logos-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit și "natural", în vreme ce situația ulterioră, doar logos-ului formal, logos-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit și "natural", în vreme ce situația ulterioră, doar logos-ului formal, logos-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea folosi de unele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și "local". Prima analogie se referă la relația de cuprindere, de incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui act care îl cuprinde; într-un fel, tocmai acesta, actul, este constituit și instituit, totodată de logos. Dacă admitem însă o asemenea origine a oricărui act de gândire (dar și de rostire, de făptuire), condiționantă în sensul cel mai tare cu putință, înseamnă că trebuie acceptată și un fel de "origine non-originară"; spre deosebire de cealaltă, aceasta nu constituie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens limitat, de instituire "natural-istorică" a unui act; totuși, ea nu poate fi nesocotită, tocmai pentru că are preeminență în sens istoric, fiind și mai vizibilă în orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat, adică scos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat, adică scos din propria "natură", pentru a fi concentrat în aspectul său formal. Această mișcare a condus către "orizontalizarea" ființării umane, în sensul unei exprimări unilaterale, dar eficiente, într-un singur orizont tematic, a întregii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natură", pentru a fi concentrat în aspectul său formal. Această mișcare a condus către "orizontalizarea" ființării umane, în sensul unei exprimări unilaterale, dar eficiente, într-un singur orizont tematic, a întregii sale bogății: acte, trăiri, facultăți, "dispoziții habituale" etc. Totuși, logos-ul originar, neconstrâns formal, a "motivat" fapte de rostire, de gândire și practici omenești, dar acestea nu au primit acreditare, recunoaștere, din perspectiva normelor precise ale logos-ului formal. Pot fi recunoscute ele ca atare? Se află în ele un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizont tematic, a întregii sale bogății: acte, trăiri, facultăți, "dispoziții habituale" etc. Totuși, logos-ul originar, neconstrâns formal, a "motivat" fapte de rostire, de gândire și practici omenești, dar acestea nu au primit acreditare, recunoaștere, din perspectiva normelor precise ale logos-ului formal. Pot fi recunoscute ele ca atare? Se află în ele un sens care ar putea da seamă de ființarea umană, prin acte de rostire și gândire, prin făptuiri, într-o măsură mai potrivită decât cele desprinse din logos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului formal. Pot fi recunoscute ele ca atare? Se află în ele un sens care ar putea da seamă de ființarea umană, prin acte de rostire și gândire, prin făptuiri, într-o măsură mai potrivită decât cele desprinse din logos-ul formal? În cercetarea care urmează, este vizată șansa de a căpăta răspunsuri și la aceste întrebări. Ceea ce se află în orizontul viețuirii omenești, la un moment dat, este autorizat din perspectiva convențiilor formale instituite de gândirea autonomizată. Faptul că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Heidegger, referitoare la "gândirea fără temei", în sensul că aceasta din urmă ori este posibilă înlăuntrul gândirii "temeinice" (fără condiție), ori nu este nicidecum posibilă, nu reprezintă o cale firească de angajare în tema despre constrângerile formale exercitate de logos-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ori nu este nicidecum posibilă, nu reprezintă o cale firească de angajare în tema despre constrângerile formale exercitate de logos-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și "universalitatea" ei, dacă rămâne solidară cu actul suspendării despre care tocmai a fost vorba. De aceea este necesară o hermeneutică radicală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretului" a pornit? Vom reuși aceasta prin logicizarea pre-judicativului, fapt semnificativ pentru tematicile logice ale ultimelor decenii?5 Aceasta este o cale mai degrabă indirectă, cred, dar încercarea ei reprezintă o dovadă a punerii sub critică a preeminenței formale a logos-ului însuși, așadar o previziune asupra înseși "originii originare" a întregului sistem al logos-ului formal. De aici semnificația sa pentru proiectul de față și, în consecință, atenția care i se va acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale ultimelor decenii?5 Aceasta este o cale mai degrabă indirectă, cred, dar încercarea ei reprezintă o dovadă a punerii sub critică a preeminenței formale a logos-ului însuși, așadar o previziune asupra înseși "originii originare" a întregului sistem al logos-ului formal. De aici semnificația sa pentru proiectul de față și, în consecință, atenția care i se va acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
previziune asupra înseși "originii originare" a întregului sistem al logos-ului formal. De aici semnificația sa pentru proiectul de față și, în consecință, atenția care i se va acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda analiticii non-judicative este tot o reducție; dar, de data aceasta, reducția operează asupra timpului (faptul originar al dictaturii judicativului, adică al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la cel formal, ci la acela "originar", care cuprinde în sine și momentul formal). Oricum, pe această cale se poate ivi un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eficace. Metoda analiticii non-judicative este tot o reducție; dar, de data aceasta, reducția operează asupra timpului (faptul originar al dictaturii judicativului, adică al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la cel formal, ci la acela "originar", care cuprinde în sine și momentul formal). Oricum, pe această cale se poate ivi un rost chiar pentru acea urmă a gândirii despre care unii filosofi susțin că a fost uitată datorită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativă a dictaturii judicativului, este, în esența sa, de tip fenomenologic. Motivele vor fi desfășurate înaintea operării ei. Acum se poate spune doar atât: timpul este lăsând la o parte ceea ce el cu adevărat este -, pe rând, însăși gândirea formală (logos-ul formal), este "subiectul", este eul (care operează), este ființarea căreia îi este esențial faptul-de-a-fi-în-lume (In-der-Welt-Sein), cu o formulă de origine heideggeriană; este și "ceea ce se poate predica despre subiect" și, desigur, este-le însuși; totuși, el este, în fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așadar fără un aport al timpului subiectiv sau obiectiv în sens fenomenologic. Timpul judicativ pare a fi mai degrabă obiectiv, dar obiectivitatea sa ține de originea sa judicativă și de poziția judecății în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii reglate după logos-ul formal, iar nu după regulile unei preeminențe intuitive în constituirea oricărui obiect natural sau valoric, intrumental sau logic etc. Timpul judicativ este de la bun început împreună cu judecata și orice constituire obiectuală îi este supusă, așa cum orice act de constituire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar într-un sens "pozitiv", indicând funcțiile constitutive ale judecății în toate ipostazele sale operaționale și menținând timpul în poziția obiectului său (intențional) privilegiat. Tocmai de aceea, reducția non-judicativă înaintează de la timp (înțeles în felul arătat, în ipostazele enumerate) la logos-ul însuși. (Trebuie revenit la sensul logos-ului precizat de M. Merleau-Ponty, citat mai sus.). Pe de o parte, această readucere evidențiază (în sensul de a crea evidență) limitele formale ale judicativului constitutiv. Pe de alta, ea conduce către fenomenul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutive ale judecății în toate ipostazele sale operaționale și menținând timpul în poziția obiectului său (intențional) privilegiat. Tocmai de aceea, reducția non-judicativă înaintează de la timp (înțeles în felul arătat, în ipostazele enumerate) la logos-ul însuși. (Trebuie revenit la sensul logos-ului precizat de M. Merleau-Ponty, citat mai sus.). Pe de o parte, această readucere evidențiază (în sensul de a crea evidență) limitele formale ale judicativului constitutiv. Pe de alta, ea conduce către fenomenul ca atare, logos-ul, care este totodată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]