547,468 matches
-
un caftan de mătase, de sub care i se văd izmenele. Pe nas îi cresc fire de păr. Pe cap are o căciulă de blană, pe care o tot mișcă încolo și încoace. Se scarpină în barbă, își suflă violent nasul, ia cu degetele dintr-o mâncare, dar când își sprijină mâna un moment pe masă, i se zărește pielea albă de o finețe deosebită, care seamănă cu ceva din amintirile mele din copilărie". *) Citatele sunt extrase din edițiile Castelul, Ed. Fischer
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
Bucovinei trecuse de iure sub ascultarea Mitropoliei sîrbești de la Sremski Karlovci (Karlowitz), ceea ce ar explica influența (adăugîndu-se la asta patenta imperială habsburgică din 1776 care statornicea regula perpetuării numelui din generație în generație, adică apariția numelui de familie), dl Dănilă ia în discuție radicalul Emin- din numele poetului. Ideea dlui Dănilă este că nu trebuie căutat un etimon identic cu Emin-, ci presupusă o evoluție fonetică a unui alt cuvînt pînă la forma Emin- (cu varianta Imin-). Acest alt etimon (dată
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
ar putea fi Iama, satul înglobat azi în comuna bucovineană Cacica din județul Suceava, la doi pași de Călineștii lui Cuparencu. Bagdadul, americanii și Ion Cristoiu Cazul Andrei Gheorghe a prilejuit mass-media de toate felurile un admirabil exercițiu de solidaritate. Luînd povestea la bani mărunți, presa - folosesc termenul în sens larg - a descoperit că un anume procuror Mircea Petrescu a făcut fixație pe Andrei Gheorghe și voia să-l înfunde cu orice preț. După ce media - în mod special Antena 1, cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
voia să-l înfunde cu orice preț. După ce media - în mod special Antena 1, cu Marius Tucă pe post de detectiv, într-o investigație în direct admirabilă - au făcut lumină în cazul realizatorului de la ProFM, procurorului Petrescu i s-a luat cazul. Totul e bine cînd se termină cu bine, s-ar putea spune. După părerea cronicarului, însă, lucrurile nu s-au terminat cu bine, ci în coadă de pește. Așa cum s-a sesizat din oficiu împotriva lui Andrei Gheorghe, Parchetul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
ci de ceea ce s-a întîmplat după aceea. Cît despre cele petrecute la Bagdad, se pare că marea problemă a lui Ion Cristoiu e că americanii și-au permis să cucerească orașul fără lupte de stradă sîngeroase, așa cum prevestise el, luînd în serios amenințările lui Saddam Hussein. Să rescriem istoria fiindcă s-a înșelat Ion Cristoiu? l După lovitura de stat de la Moscova împotriva lui Gorbaciov, același Ion Cristoiu i-a dat ca învingători pe cei care au pierdut partida. Atunci
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
uita niciodată visul constant din acea perioadă: stau la birou și doresc să scriu un roman al cărui titlu este "Înfrângere"; aștern pe hîrtie titlul, simt că nu mai am nimic de spus, brutalizez hârtia și o arunc la coș, iau o nouă coală pe care scriu titlul "Înfrângere"... De atunci au trecut 7 ani, multe lucruri s-au schimbat în viața mea, dar "România literară" a rămas constantă. Îmi plac sentimentul de așteptare ce se întinde între un număr și
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
oamenii care ne reprezintă peste hotare"! Îmi pare rău s-o spun: formularea dumneavoastră e prea blândă. O întâmplare adevărată mă îndreptățește să susțin acest lucru. Iată povestea: În toamna anului 1995, la o expoziție organizată în Australia (Sydney), au luat parte și câteva firme românești reunite într-un "stand național". Potrivit obiceiului s-a organizat o întâlnire protocolară ("Ziua României") la care urmau să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
avut Occidentul. Potrivit relatării din cartea a opta din Confesiuni, hotărîrea lui Augustin de a se creștina s-a petrecut fulgerător, sub imperiul unei întîmplări providențiale. Într-o zi a auzit o voce ca de copil poruncindu-i tolle, lege (ia și citește!), a deschis la întîmplare epistolele Sfîntului Pavel și ochii i-au căzut pe un pasaj din Epistola către romani, unde apostolul pune în contrast viața în desfrîu cu viața în Hristos. Aceste cuvinte i s-a părut lui
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
i-au căzut pe un pasaj din Epistola către romani, unde apostolul pune în contrast viața în desfrîu cu viața în Hristos. Aceste cuvinte i s-a părut lui Augustin anume scrise pentru el, hotărîrea de a se creștina fiind luată pe loc. E greu de spus cîtă ficțiune și cîtă realitate se află în mărturisirea lui, dar e cert că, în urma acestui episod, filozoful a renunțat la ideea căsătoriei cu concubina sa, și-a abandonat meseria de profesor și, lepădîndu-se
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
măsură. Augustin simțea creștinește, dar gîndea grecește. Ochii cu care privea lumea nu erau ochii unui creștin, ci ai unui filozof. Intuițiile îi rămăseseră la stadiul reprezentărilor platonice despre lume. Augustin e cazul tipic de filozof la care sentimentul o ia înainte gîndirii. Și cum gîndirea în forma ei spontană și firească este intuitivă și nu discursivă, Augustin avea să acuze simptomele unei defazări interioare de tip ideativ: imaginea pe care o avea despre lume nu putea ține pasul cu sentimentul
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
sclipire impresionantă și deopotrivă ambiguă, dovadă că Augustin este studiat în aceeași măsură de teologi și de filozofi. Și mai este un amănunt demn de a fi pomenit în cazul lui Augustin. Dacă hotărîrea de a se creștina a fost luată fulgerător, ea a căzut pe un teren sufletesc pregătit de o prealabilă convertire. Nici o metamorfoză, oricît de rapidă ar fi ea, nu se petrece dintr-o dată. Dintr-o dată are loc numai luarea deciziei, dar ea vine la capătul unei convertiri
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
să recite în minte din Sfîntul Coran o sura pe care o învățase la școală. Nu știa ce însemnau cuvintele, dar ritmul lor îi aducea alinare. - E o fată simplă. De la țară. Se sculase într-una din nopți să-și ia un pahar cu apă. Trecuse o săptămînă de cînd se căsătoriseră. Ea se dusese la culcare, iar el era încă treaz și vorbea la telefon. Se opri în fața ușii și trase cu urechea. -Nu, spuse Chanu. N-aș zice asta
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-o să mănînc prea mult. - Serviți! Serviți! zise Chanu. Apa e bună ca să curețe organismul, dar și mîncarea e importantă. Cu degetele făcute căuș își luă orez cu miel și începu să mestece. Își vîrîse prea multă mîncare în gură și scotea niște plescăituri în timp ce mînca. Cînd fu din nou în stare să vorbească, spuse: Sunt de acord cu dumneavoastră. Comunitatea noastră nu este educată în
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
acord cu dumneavoastră. Comunitatea noastră nu este educată în această privință și în multe altele pe deasupra. Dar în ceea ce mă privește, nu intenționez să risc ca asemenea lucruri să se întîmple copiilor mei. Vom pleca acasă înainte ca ei să ia apucăturile astea. - Asta e o altă boală de care suferim, spuse doctorul. Eu o numesc Sindromul-Întoarcerii-Acasă. Știți ce înseamnă asta?, i se adresă el lui Nazneen. Aceasta simți un val de căldură ridicîndu-i-se dinspre ceafă și începu să formeze cuvinte
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
adevărat de acasă. Trupurile lor sunt aici, dar inimile le-au rămas acolo. Apoi, uitați-vă cum trăiesc: și-au recreat pur și simplu satul aici. - Dar nu vor reuși niciodată să strîngă suficient ca să plece înapoi. Doctorul Azad își luă o porție de legume. Purta o cămașă albă imaculată, iar gulerul și cravata îi ajungeau pînă la bărbie, încît aveai impresia că nu are gît. Nazneen văzu o pată unsuroasă pe cămașa soțului ei, acolo unde îi căzuse niște mîncare
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
să se uite direct la el, căci trebuia să-i urmărească buzele, ca să prindă cuvintele. - În fiecare an îmi ziceam "Poate că anul ăsta". Și mă duceam în vizită, mai cumpăram niște pămînt, mai vedeam niște rude și prieteni și luam hotărîrea să rămîn definitiv acolo. Dar de fiecare dată intervenea ceva. O inundație, o vijelie care cît pe aci să te ia cu casă cu tot, o întrerupere de curent, cîte o piedică birocratică măruntă menită să-ți taie tot
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
anul ăsta". Și mă duceam în vizită, mai cumpăram niște pămînt, mai vedeam niște rude și prieteni și luam hotărîrea să rămîn definitiv acolo. Dar de fiecare dată intervenea ceva. O inundație, o vijelie care cît pe aci să te ia cu casă cu tot, o întrerupere de curent, cîte o piedică birocratică măruntă menită să-ți taie tot avîntul, șpaga pe care trebuia s-o plătești pentru orice. Și atunci îmi ziceam, "Ei bine, poate că nu anul ăsta". Iar
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
știu. Chanu își drese glasul. - Bineînțeles, nu s-a anunțat nimic oficial. Au făcut și alții cerere. Dar după toți anii aceștia de serviciu... știți că în șase ani nu am întîrziat nici măcar o singură dată! și nu mi-am luat decît trei zile de concediu medical, cu tot ulcerul de care sufăr. Unii dintre colegii mei sunt tare bolnăvicioși, mereu își iau concediu pentru una-alta. E un lucru asupra căruia nu-i pot atrage atenția domnului Dalloway. Dar chiar
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
de serviciu... știți că în șase ani nu am întîrziat nici măcar o singură dată! și nu mi-am luat decît trei zile de concediu medical, cu tot ulcerul de care sufăr. Unii dintre colegii mei sunt tare bolnăvicioși, mereu își iau concediu pentru una-alta. E un lucru asupra căruia nu-i pot atrage atenția domnului Dalloway. Dar chiar și așa, ar trebui să realizeze care e situația. - Vă doresc mult succes, spuse doctorul Azad. - Apoi e și aspectul studiilor. Peste
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
porție mică de carne. În caz contrar, te voi revedea curînd la cabinet cu un nou ulcer. - Gîndiți-vă numai, spuse Chanu, că dacă nu aș fi avut ulcerul acela, nu ne-am fi întîlnit niciodată și nici nu am fi luat această cină împreună. - Ca să vezi, spuse doctorul. Dădu țeapăn din mînă și dispăru în spatele ușii. Traducere de Ondine Cristina Dasc|li}a 1 Colțunaș umplut cu legume sau carne. 2 Garnitură de legume ușor condimentată. 3 Mîncare de linte. 4
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
fost să fie așa: singurul lucru câștigat de americani a fost eșuarea mișcării ofensive a sovieticilor care, dacă ar fi amplasat rachetele în Cuba, ar fi dat o lovitură posibil decisivă în confruntarea lor cu lumea liberă. Americanii n-au luat însă inițiativa în ciuda retragerii hrușcioviene, ci s-au complăcut în raporturile cu lumea comunistă mai departe în politica de containment de la care nu s-au abătut până la alegerea lui Ronald Reagan ca președinte al USA, singurul președinte american hotărât să
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
Un văr de-al meu, care era medic, mi-a pus o pilă la un mare profesor, un ortoped la Clinica din Cluj, și am căzut la examen; m-a chemat și mi-a spus: "Dragul meu, la ortopedie ai luat foarte bine, iar la limba română foarte prost. De ce voi nu citiți literatură?" Greșeala mea a fost că, în loc să tratez tema la limba română după manual, eu am tratat-o de capul meu, încărcată cu multe elemente noi, încărcate de
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
L., care m-a ajutat într-adevar să-nțeleg ce-nseamnă tipologia, cum se face un personaj, pe Odiseea lui Homer, mi-a arătat cum face Homer, cum portretizeaza el. Deci depinde foarte mult și de profesor. Marian Ilea: Ați lua bacalaureatul, domnule Buzura, cu un subiect din Vocile Nopții? Augustin Buzura: Dacă ar fi în clipa de față, nu; dacă aș avea posibilitatea să citesc, să mă pregătesc, dar nu cu foarte mare notă. Nu din motiv că ar fi
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
vorba de chestiuni diferite. Dacă o persoană face rău prin felul în care își exercită meseria, asta e una. În cazul de față, dacă un informator și-a folosit meseria pentru a turna, atunci am mai putea sta de vorbă. Iau însă un exemplu la întîmplare - un ceasornicar turnător nu mai poate fi ceasornicar pentru că i-a turnat pe cei care veneau în prăvălia lui? Despre ziariștii turnători am aproximativ aceeași părere. Dacă se dovedește că au făcut porcării, în această
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
de a vedea momentul pedepsirii. Ulea era și el înarmat și se apăra o vreme mulțumitor. Fantezia regizorală pusese în rolul lui Ștefan un actor foarte mare de stat, ca și Ulea de altfel, încît izbirea bătrînului voievod cu inamicul lua proporțiile unei încăierări între giganți. În afara scenei o atacă și }ircădău pe Zița cu șicul de la baston. Tot în culise se bat Popa Pripici și dăscălimea în Scrisoarea pierdută. Jupîn Dumitrache îl capturează însă pe Rică în plină scenă, cu
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]