2,476 matches
-
mai înalt decât mine, slab, cu complexiunea măslinie a indigenilor sud americani, mă privește zâmbitor și îmi spune că are 34 ani și se ocupă cu turismul. Partenera lui, Sandra, de 39 ani, peruancă, scundă de statură, cu părul negru lucios și trăsăturile delicate ale multor femei peruane, lucrase într-un birou în Lima până când l-a întâlnit pe Alfonso și a venit să stea cu el în Chiguilpe. Au un bebeluș de 8 luni, Miguelito. Ambii sunt îmbrăcați în blugi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
câțiva șamani bine cunoscuți. Repet șoferului mirat că am decis să merg la Guillermo acasă, mă instalez și pornim pe râu în jos. Lângă mine stă o femeie bătrână cu un păr lung și cred proaspăt vopsit într-un negru lucios, însoțită de câțiva puradei. O complimentez pentru părul superb, la care îmi oferă o jumătate de zâmbet împreună cu o privire care-mi provoacă un fior neplăcut pe șira spinării și încerc automat să mă mut un milimetru mai departe în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
doua zi către după-amiază apare Guillermo cu soția, Cora, și cu fiul lor cel mai mic, de 8 ani. Sunt amândoi mici de statură (marea majoritate a indigenilor sunt foarte scunzi), cu trăsături hotărâte, ea are părul lung, negru și lucios, prins într-o coadă la spate, dezvăluind o față atractivă. El, mic și îndesat, pare ceva mai în vârstă și are părul negru, lins, presărat cu fire albe. Ne prezentăm cu un zâmbet larg și aflu și cum i-a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bătut atâta cale și să nu văd și eu Polonia, Varșovia? - Dar o vei vedea, frate, însă după ce luăm marfa. Am mers aproximativ 2-3 km și ne-am oprit într-o piață mare. Am cumpărat marfă, niște pantofi ,,de lac”, lucioși, de-mi făceam mustața în ei (în acea perioadă purtam mustață pentru a semăna cu ei). Am umplut geanta și am plecat spre gară. Ce să mai vizitezi? Abia îmi trăgeam sufletul. - Hai, frate, mai repede, îl auzeam de la 15
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
natală, casele din sat, dar vastitatea clădirii în care mă aflam și în care eram obligat să trăiesc și să muncesc pentru realizarea unui țel ce-mi propusesem, mă copleșea! Mă temeam să nu mă rătăcesc pe coridoarele cu mozaic lucios și alunecos în deplasarea obligatorie ce trebuia s-o fac. Atent pe unde merg, pășeam tot pe lângă pereții din dreapta ai coridoarelor, pentru că, dacă aș fi mers prin mijloc apărea imediat cineva dintre elevii mai mari care striga să țin pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ca si țâț)l s)u. Ne plimb)m, dup) micul dejun, prin livezile de citrice, luând-o cu noi pe Mississippi (rareori pleac) John f)r) ea); p)mântul se menține f)râmicios și moale printre pomi, frunzele sunt lucioase, solul Însuși fiind Înmiresmat. Numeroși pomi Inc) plini de roade au crengile l)sate, iar mandarinele și l)mâile sunt la fel de dese că și stelele. „Oh, de-aș fi un portocal/ Aceast) plant) harnic)!”, scria George Herbert. A face asemenea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
toți, dându-ne un sentiment ciudat. Lacul și-a pus amprenta și pe imaginea finală a spectacolului: Treplev Își distrugea manuscrisul și Îl arunca În lac, apoi se Împușca și dispărea printre siluetele plutitoare ale paginilor deșirate, albe, În contrast cu suprafața lucioasă, neagră a apei, care Îl Înghițea. Pescărușul la New York Dacă la Tokyo scena plină de apă dădea impresia de naturalism de film, la New York decorul părea mult mai asemănător teatrului Nô! Ciudat, dar spectacolul newyorkez arăta mai japonez decât cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Îl fluierase mult timp pe aleea stejarilor) cu stârvul uscat al unei cârtițe, În fălci, și cu scaieți În urechi. Prin 1915, a paralizat de picioare și până când i s-a administrat cloroform, se târa disperat pe suprafața lungă și lucioasă a pardoselii acoperite cu parchet, ca un cul de jatte. Apoi cineva ne-a dăruit un alt cățel, Box II, ai cărui bunici fuseseră Quina și Brom, câinii doctorului Anton Cehov. Acest ultim dachshund ne-a Însoțit În exil și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la „Ruka“ (cu accentul pe ultima silabă), ceea ce Îi convenea mult mai mult decât numele de botez. În copilărie, unchiul Ruka mi se părea că aparține lumii jucăriilor, a veselelor cărți de colorat și a cireșilor Încărcați cu fructe negre lucioase; unchiul transformase În seră o Întreagă livadă dintr-un colț al moșiei lui, separată de a noastră de râul șerpuitor. În timpul verii, trăsura lui era văzută aproape zilnic, la ora prânzului, traversând podul și gonind apoi spre casa noastră, pe lângă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
povestire rușinos de alegorică, Dincolo de Munții Albaștri, care se ocupa de două perechi de micuți călători - bunii Clover și Cowslip și răii Buttercup și Daisy - conținea suficiente detalii palpitante ca să te facă să uiți „mesajul“. Mai erau cărțile cu poze, lucioase, mari, plate. Îmi plăcea În mod deosebit personajul Golliwogg, cel negru ca tăciunele, cu haina lui albastră și pantalonii roșii, cu ochii făcuți din nasturi de izmene și cu sărăcăciosul lui harem alcătuit din cinci păpuși de lemn. Datorită metodei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
perioade la prețul de cinci sau zece ruble bucata, de către locatarii casei, au avut o existență destul de precară, fiind mutate În unghere tot mai Întunecate până ce au fost În cele din urmă total eclipsate de vreun animal sălbatic din porțelan lucios sau o fotografie recent Înrămată. După ce am Învățat nu numai să desenez cuburi și conuri, ci să le conturez și umbre netede, ascendente, care le făceau să pară că se rotesc veșnic, bunul și bătrânul gentleman se mulțumea să picteze
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
asupra mea. Fenomenele sale dovedeau o perfecțiune artistică asociată de obicei cu obiectele făcute de mâna omului. Gândiți-vă la imitarea picăturilor de otravă, prin niște macule ca niște bășici, de pe o aripă (completate cu pseudorefracția) sau prin punctele galbene lucioase de pe o crisalidă („Nu mă mânca - am fost deja stoarsă, selecționată și respinsă“). Gândiți-vă la acrobațiile unei omide (a fluturelui de noapte Lobster) care În prima copilărie arată ca un găinaț de pasăre, dar după năpârlire capătă niște apendice
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ori proverbul Qui aime bien, châtie bien, nu l-am regretat pe bravul om când a plecat după o furtunoasă ședere de o lună. Apoi a venit un polonez. Era un student la medicină chipeș, cu ochi căprui și păr lucios, care semăna puțin cu actorul francez Max Linder, un actor de cinema popular pe atunci. Max a rezistat din 1908 până În 1910 și mi-a câștigat admirația Într-o zi de iarnă la St. Petersburg, când obișnuita noastră plimbare de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În pace. Într-o zi de iunie, În anul În care amândoi aveam treisprezece ani, umblam pe malurile râului Oredej să prind pentru colecție așa-ziși fluturi Parnasieni - Parnassius mnemosyne, mai exact - niște fluturi ciudați de origine străveche, cu aripi lucioase, foșnitoare, semitransparente și cu abdomene mătăsoase, ca niște mâțișori. Căutările mele mă duseseră Într-un hățiș des de racemosa alb-lăptos și de arini negri, chiar la marginea râului rece și albastru, când am auzit deodată clipociri și țipete și din spatele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
murdară. O bancă circulară Înconjura un trunchi gros de stejar ca să vadă cine stă pe partea cealaltă și descoperea acolo un bătrân trist citind un ziar Într-o limbă străină și scobindu-se În nas. Tufele veșnic verzi cu frunze lucioase care Împrejmuiau o peluză cu iarbă, unde copilul nostru a descoperit pentru prima oară o broască vie, pătrundeau Într-un labirint de gard viu, artistic tuns, și tu ai spus că o să plouă. Într-o etapă mai Îndepărtată, sub alte
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
rostogolesc când se retrage valul?) vechi poeți elocvenți și cu comparațiile lor surâzătoare. Și printre bobițele de sticlă linse de mare, ca niște bomboane - cu lămâie, cu cireșe, cu mentă -, printre pietricelele adunate de valuri și printre micile scoici canelate, lucioase pe dinăuntru, apăreau uneori cioburi de ceramică, Încă frumoase, cu smalțul și culorile intacte. Ne erau aduse ție sau mie spre examinare și dacă aveau șevrouri indigo, benzi de ornamente cu frunze sau orice mozaic vesel și erau declarate prețioase
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de jos una și am băgat-o în servietă. Acum, când scriu, se află pe birou, în fața mea; o contemplu îndelung, o iau în mână, o cântăresc și o pipăi. Nu s-a schimbat deloc din vremea copilăriei: compactă, dură, lucioasă, netedă ca o piatră vegetală, maroniu-roșcată, având „la bază” un cerculeț imperfect de culoare cafeniu-alburie. Ce mister ascunde acest fruct ciudat și simpatic în care s-a concentrat, s-a solidificat o parte din trecutul meu? Am s-o păstrez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fim serioși și să deprindem tainele filozofiei. Mai era și o istorie a matematicii: Celelalte, de literatură, erau foarte scumpe. Problema a fost rezolvată, însă, în stil gordian. Panaitescu a strecurat sub manta, cu tupeu, o minune de carte roșie, lucioasă, tipărită în condiții excelente: "Ce-a văzut Ilie Pânișoară", de inepuizabilul nostru idol, Teodoreanu. În timp ce eu mă prefăceam foarte interesat de o "Introducere în astronomie", o popularizare a lui Flamarion, mi-a făcut semn să-l urmez, pentru că problema era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
copiii se întorc de la școală, este o zi caldă, cu culori proaspete, cum sunt culorile la începutul toamnei. Nu-ți poți închipui că dincolo de calea ferată, destul de aproape, se întinde, haotic, pustiul. Aici este o sărăcie lucie; (dar "lucie", adică "lucioasă",lustruită, curată, îngrijită). Aici se simte tristețea vântului, ca un duh rău, și nici nu cred că se aude vântul pustiului de dincolo. Dar m-am înșelat. Pe Strada Casei este o casă, bineînțeles, de unde și numele. O casă ciudată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit, vântul n-are decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dimineață strălucitoare, proaspătă și colorată ca imaginile din abecedare. Așa sunt diminețile în Elveția, unele dimineți elvețiene. Nițel mai atent să fii, auzi apa pe munte rostogolindu-se repede, în gâlgâituri ca mici hohote de râs, printre pietrele albite și lucioase de atâta spălat. Dar nu eram în Elveția. Unde mă aflam era încă mai frumos decât în Elveția. Era în preajma toamnei, în Țara Hațegului, stăteam tolănit pe o bancă, așteptând lângă o gară să apară câte un tren ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care o regăseam în 1913. Capitala nu mai avea fizionomia orientală de odinioară, cu șirurile de case zugrăvite în roz deschis și verde-fistic. De-a lungul lui Nevski-Prospekt se aliniau clădiri solide, impozante, pe fundație de granit negru sau roșu, lucios ca marmura, iar progresul urbanistic modificase aspectul străzilor și al circulației. Schimbarea mentalității mi-a apărut și mai radicală într-un sens preocupant de viitor. Zguduirile datorate înfrîngerii din Extremul Orient, urmate de cele ale revoltelor interne, reprimate cu cruzime
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
brun-roșiatice aveau asupra mea un efect hipnotic. Cu un ultim efort, l-am privit pe ministrul de Externe, care se afla așezat la dreapta prim-ministrului, apoi din nou pe acesta, am suspinat și mi-am sprijinit fruntea de lemnul lucios al mesei. A fost un gând scurt, un zvâcnet al gândirii însoțit de o nălucire: Și dacă nu e decât un clovn? Dar al cui? P.S. Acest portret în acvaforte mi-a fost refuzat de redacția Ziarului de duminică pe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
articole, dintre care ultimele 4 formează o măciucă butonată mată. Scapul (primul articol antenal) este foarte lung, în formă de mâner. Al 3-lea articol antenal întotdeauna mai lung decât articolele cu care se învecinează. Primul articol al măciucii antenale lucios, celelalte 3 sunt mate. Marginile laterale și marginea anterioară a labrumului este prevăzută cu peri țepoși. Marginea internă a mandibulelor nu este denticulată. Palpii maxilari scurți, primul articol al palpilor maxilari are jumătate din lungimea articolului 2, articolele 2 și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai accentuată comparativ cu marginile sale. Baza scutelului cu o punctuație mai deasă decât cea dinspre vârf, suprafața scutelului fiind acoperită cu o pubescență fină. Unghiul bazal al elitrelor rotunjit, iar marginile laterale ale elitrelor sunt uniform arcuite. Suprafața elitrelor lucioasă, prevăzută cu o punctuație deasă și uniformă, cu 3 carene fine, cea externă fiind mai scurtă. Între carenele elitrelor sunt vizibile rânduri longitudinale de puncte. Corpul negru, elitrele gălbui cu câte 2 pete circulare negre: o pată humerală și o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]