2,831 matches
-
martie 1878. Conte N. Ignatiev Nelidov Savfet Sadulah Documente privind istoria României. Războiul pentru independență, vol. IV, București, 1955, p. 360; I. Ionașcu ș.a., op. cit., p. 420-422. Tratatul de la Berlin. 1/13 iulie 1878 În numele celui Atotputernic; Președintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Împăratul Germaniei Rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul Austriei Rege al Boemiei etc. și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sadulah Documente privind istoria României. Războiul pentru independență, vol. IV, București, 1955, p. 360; I. Ionașcu ș.a., op. cit., p. 420-422. Tratatul de la Berlin. 1/13 iulie 1878 În numele celui Atotputernic; Președintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Împăratul Germaniei Rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul Austriei Rege al Boemiei etc. și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
360; I. Ionașcu ș.a., op. cit., p. 420-422. Tratatul de la Berlin. 1/13 iulie 1878 În numele celui Atotputernic; Președintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Împăratul Germaniei Rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul Austriei Rege al Boemiei etc. și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze într-un gând de ordine europeană, conform cu stipulațiile tratatului de la Paris din 30
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
13 iulie 1878 În numele celui Atotputernic; Președintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Împăratul Germaniei Rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul Austriei Rege al Boemiei etc. și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze într-un gând de ordine europeană, conform cu stipulațiile tratatului de la Paris din 30 martie 1856, chestiunile ridicate în Orient prin întâmplările celor din urmă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
celui Atotputernic; Președintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Împăratul Germaniei Rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul Austriei Rege al Boemiei etc. și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze într-un gând de ordine europeană, conform cu stipulațiile tratatului de la Paris din 30 martie 1856, chestiunile ridicate în Orient prin întâmplările celor din urmă ani și prin războiul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sa Împăratul Germaniei Rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul Austriei Rege al Boemiei etc. și Rege apostolic al Ungariei, Majestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze într-un gând de ordine europeană, conform cu stipulațiile tratatului de la Paris din 30 martie 1856, chestiunile ridicate în Orient prin întâmplările celor din urmă ani și prin războiul al cărui sfârșit a fost însemnat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și prin războiul al cărui sfârșit a fost însemnat prin tratatul preliminar de la San-Stefano, au fost unanimi de părerea că adunarea unui congres ar oferi cel mai bun mijloc spre a înlesni înțelegerea lor. Președintele Republicei Franceze și sus-zisele Lor Majestăți și-au numit, în consecință, plenipotențierii lor, anume: (urmează numele acestora). Care, după propunerea Curții Austro-Ungariei și la invitația Curții Germaniei, s-au întrunit la Berlin prevăzuți cu deplinele lor puteri care au fost găsite în bună și cuvenită formă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
subsemnații și anume: Plenipotențiarul Germaniei, Richard von Külhmann, secretar de stat al Ministerului de Afaceri Străine, consilier intim în exercițiu; Plenipotențiarul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chudenitz, ministru al Casei Imperiale și Regale și al Afacerilor Străine, consilier intim al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și urm.; Relațiile româno-sovietice, vol. I, 1917-1934 (redactor responsabil, Dumitru Preda), București, 1999, p. 261-266. Protocol între guvernele Estoniei, Letoniei, Poloniei, României și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste 9 februarie 1929, Moscova Guvernul Republicii Estoniene, președintele Republicii Letonia, președintele Republicii Polonia, Majestatea Sa Regele României și Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Animați de dorința de a contribui la menținerea păcii existente între țările lor și de a pune în aplicare, fără întârziere, între popoarele acestor țări, Tratatul de renunțare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Seljamaa, trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar al Estoniei la Moscova; Președintele Republicii Letonia, Domnul Charles Ozols, trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar al Letoniei la Moscova; Președintele Republicii Polonia, Domnul Stanislaw Patek, trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar al Poloniei la Moscova; Majestatea Sa Regele României: Domnul Charles A. Davila, trimisul Său extraordinar și ministru plenipotențiar la Varșovia, și Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste: Domnul Maxim Litvinov, membru al Comitetului Central Executiv, comisar al Poporului ad-interim al Afacerilor Străine, Care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la 15 martie 1929, și s-a adoptat cu unanimitate de șaptezeci de voturi. Vicepreședinte: Romul Boilă Secretar: Remus Agliceriu Relațiile româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a întări pacea existentă între țările
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și s-a adoptat cu unanimitate de șaptezeci de voturi. Vicepreședinte: Romul Boilă Secretar: Remus Agliceriu Relațiile româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a întări pacea existentă între țările lor; Considerând că Pactul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Vicepreședinte: Romul Boilă Secretar: Remus Agliceriu Relațiile româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a întări pacea existentă între țările lor; Considerând că Pactul Briand-Kellogg, ai căror semnatari sunt, interzice orice agresiune; Socotind necesar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zici mersî că nu ți-o rămas ciolanele pe câmpurile necuprinsei Uniuni Sovietice. Cred că ai priceput ce am vrut să zic. Ai? Am priceput. Numai că nu m am dus în război de capul meu. Am mers la porunca majestății sale regele. Ce majestate? Ce rege? Poate nu știi că regele s-a dus cu toată cimotia lui... Ba știu. Să nu fii obraznic și impertinent, că se găsește ac și de cojocul tău! Mai bine să-mi spui de ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ți-o rămas ciolanele pe câmpurile necuprinsei Uniuni Sovietice. Cred că ai priceput ce am vrut să zic. Ai? Am priceput. Numai că nu m am dus în război de capul meu. Am mers la porunca majestății sale regele. Ce majestate? Ce rege? Poate nu știi că regele s-a dus cu toată cimotia lui... Ba știu. Să nu fii obraznic și impertinent, că se găsește ac și de cojocul tău! Mai bine să-mi spui de ce iei în de... iei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mereu schimbătoare pe care le ascultă; așa se explică de ce ajunge să piardă prețuirea celorlalți. În legătură cu aceasta vreau să amintesc un exemplu din vremea noastră. Părintele Luca, omul de încredere al lui Maximilian, actualul împărat, a spus odată, vorbind de Majestatea sa, că acesta nu se sfătuia cu nimeni și că totuși nu făcea nimic de capul lui; fapt ce decurge din aceea că el proceda contrar modului arătat mai sus. Căci împăratul este un om foarte închis, el nu-și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe credincioasa și dârza țărăncuță. Charles a acceptat să o reîntâlnească, în primul rând pentru a-și lămuri sieși situația. - îți cer să-mi explici ce e cu vocile despre care a început să se vorbească. Ce-ți spun ele? - Majestate, până nu demult numai Dumnezeu mi-a cunoscut acest secret. Vă asigur, însă, că nu e o născocire a mea. Mintea mea nu e bolnavă, iar sufletul meu este curat. Inima îmi bate pentru Franța. Din acest motiv doresc să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
ai recunoscut că nu ai încălecat măcar o singură dată un cal. Că nu ai ținut în mână niciodată o sabie. Cum te vei descurca... războiul nu e o joacă. El înseamnă victorie sau înfrângere, viață sau moarte. - Știu asta, majestate, încă de pe când eram doar o copilă și când satul meu a fost prădat și incendiat de englezi și de trădători francezi. Nu uit asta și mă simt obligată să lupt pentru eliberarea țării mele. Cuvintele Jeannei l-au impresionat
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
delicatețe deosebită, dar și cu o fermitate de care numai ea era în stare în acele momente hotărâtoare pentru propriul destin, Jeanne a refuzat sabia pe care a încercat să i-o ofere Charles. - Vă rog să nu vă supărați, majestate, dar eu aș dori o altă sabie. - Ce fel de „altă sabie”? s-a încrâncenat pretendentul la tronul Franței. Fata a povestit despre ce era vorba. Cu toate că moștenitorul a crezut din nou că mintea fetei fabulează, a dispus
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
apele Loirei. Așa cum, de fapt, îi spuseseră vocile, Jeanne d’Arc a fost, în ziua de 7 mai, rănită. O săgeată a nimerit-o în piept, dar rana nu a fost foarte gravă. Oricum, satisfacția victoriei domina orice durere trupească. - Majestate, trebuie să-i urmărim pe dușmani. Să nu le dăm răgaz să se regrupeze, să-și organizeze forțele și să redevină periculoși - a sugerat tânăra. - Noi credem că englezii nu mai au forța să se refacă. Nici moral și nici
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
din Domrémy, jurisdicția Chaumont și împrejurimile sale, și pentru a slăvi totodată meritele acestei Fecioare și laudele divine, considerăm că se cuvine și este potrivit de a înălța pe ea și pe tot neamul ei în onoruri și dregătorii ale majestății noastre, astfel încât, binecuvântată de grația divină, ea să lase neamului său o amintire neprețuită a bunăvoinței noastre regale, iar slava lui Dumnezeu precum și faima atâtor și atâtor fapte bune să dureze veșnic și să sporească în veci. De aceea vă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Un țârâit strident ne întrerupse: suna telefonul. Cecilia, solemnă, cu fruntea sus, parcurse cu pași rari distanța care o despărțea de receptor. Mersul ei mă încîntă mai mult decât un sonet shakespearean. Hotărât era o regină neîncoronată care-și purta majestatea simplu, firesc, fără ostentație. Iar preajma ei degaja o impresie de grandoare, de fastuos, proprie unei curți regale. Pe legea mea, mi-am spus, fata asta răspunde integral nevoii mele de trai pe picior mare. Cum se face că n-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Cine sunt artiștii militari? Ce se întâmplă? - a întrebat emoționată de gest regina. Un aghiotant, cunoscător al motivului prezenței fanfarei din Ismail la București, i-a relatat istoria “Părăsitei”. Vă rog să-l chemați aici pe domnul căpitan Marian. Da, majestate, doar că, în spiritul disciplinei militare și al însemnelor de pe umeri, acesta nu mai e căpitan. Mda. Vă rog să-i exprimați compozitorului Alexandru Marian rugămintea de a cânta și pentru Noi valsul durerii sale, Părăsita. În tot acest răstimp
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
oprind cu greu lacrima care dădea să izvorască în colțul ochilor. Și, după ultimul sunet, între perechea regală și grupul alămurilor s-a lăsat o liniște adâncă, momentul consumat așteptând parcă să se întâmple o minune. Domnule căpitan Alexandru Marian... Majestate, dânsul nu mai e căpitan...a fost de gradat... Domnule căpitan Alexandru Marian, Vă mul țumim pentru cântecele pe care ni le-ați dăruit și totodată vă asigurăm de întreaga noastră compasiune atât pe dumneavoastră cât și pe micuța orfană
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Câmpia Română și Moldova în intervalul cuprins între 1916-1918 este atestată de conținutul brevetului acordat în iulie 1922, potrivit căruia îi era atribuită distincția „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918” cu Baretele „Ardeal”, Carpați, Jiu și Mărășești, din înaltul ordin al Majestății sale, regele Ferdinand I, în numele Ministerului de Război și cu aprobarea comandantului Regimentului 24 Artilerie, colonelul Florescu, pentru activitatea prestată în timpul războiului. La 28 iunie 1938, prin brevetul acordat din ordinul regelui Ferdinand I sergentului Gheorghe Chirilă, se reconfirmă participarea
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]