97,392 matches
-
punctele... esențiale..." Nu știu de la care din cele două categorii are doamna ministru semnale; o asigur că nu are semnale de la cea de-a treia categorie de profesori, care - nu doar îmi place să cred, ci sunt convins - formează marea majoritate a dascălilor: a celor care s-au bucurat de existența manualelor alternative, a celor care au simțit ca pe o piatră de moară lucrul cu manualul unic: obligați să "predea" texte care numai literare nu erau (vezi "Partidul e-n
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
spuneam - să abordeze și alte texte literare, dar, în condițiile în care bibliotecile școlare sunt așa de sărace (dacă sunt!), această libertate este doar teoretică. Răspunsurile negative s-ar putea înmulți. Și totuși, cui folosește acest pas înapoi, când în majoritatea țărilor a fost introdusă liberalizarea ofertei de manuale. Să nu uităm că prețul manualelor de liceu este suportat de către elevi (părinții acestora); nimic de la buget. De ce atunci manualele noi propuse spre avizare pentru clasele a IX-a și a X
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
cu săli de clasă în care nu există nici măcar tabla. La presiunile Uniunii Europene se alcătuiesc pe întrecute programe pentru copiii instituționalizați. Din motive mai curînd propagandistice se nasc programe pentru copiii superdotați, în timp ce pentru copiii obișnuiți, adică pentru acea majoritate care mîine, poimîine va plăti pensii și politicienilor care îi ignoră, nu se găsesc decît țapi ispășitori, în persoana directorilor de școală incapabili să se descurce, fără bani de la buget. S-ar putea găsi o soluție, totuși, și pentru aceste
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
un tip de expresionism (Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Viorel Mureșan, Nichita Danilov). Tipic pentru Al. Cistelecan este să nu dea note sau calificative cărților asupra cărora se oprește, el nefiind, deci, un critic entuziast, ci mai degrabă cîrtitor, (marea majoritate "se bucură" de acest tratament), atipic se manifestă atunci cînd emite judecăți de valoare. Cezar Baltag este unul dintre poeții care-l conving să se exprime limpede în acest sens: el e "poetul ce a înțeles cel mai bine sensul
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Gheorghe Grigurcu Spre deosebire de majoritatea poeților noștri născuți în anii '50, atrași de ludic, de zeflemea, de o deriziune în raport cu solemnitatea temelor existențiale (al cărei revers pozitiv ar trebui să-l constituie cultul realiilor umile, neglijate însă în temeiul cinismului conținut în ironie), Dan Damaschin
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
al Statului rămîne determinant. Ce se întîmplă totuși cu integrarea culturală? Ea a devenit posibilă, dar, după cum ne-a spus chiar reprezentantul Consiliului Europei, dl Penette, trebuie ferită de excesele globalizării de tip american, care amenință identitatea culturală, specificul național. Majoritatea participanților au susținut că literatura nu poate fi globalizată, orice operă e unică și individuală, identitatea ei e dată și de limba în care a fost scrisă. Categoric, operele literare nu pot fi "aliniate la standarde mondiale", specificul nu poate
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
acolo, iar la École Normale Supérieure preda Tzvetan Todorov un alt curs de teorii ale simbolului. De la un profesor la altul, cercul s-a lărgit și am ajuns, mînat de această curiozitate, să cunosc cei vreo treizeci de oameni, în majoritate critici literari, poeți, dar și artiști plastici. Cum au răspuns ei solicitării dvs.? Erau receptivi? Depinde. Am avut și eu timiditățile mele, au avut și ei reacțiile lor. Au fost unii cu care am comunicat imediat, la urma urmei, măcar
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
care îi apropie pe membrii acestuia. Cu totul altfel stau lucrurile pentru o școală, unde există "adevărate centre de reflecție sau de creație, chiar atunci cînd între reprezentanții lor nu există alte legături decît cele geografice". Generațiile sînt, în marea majoritate, simple concesii făcute denumirilor consacrate, conceptul de generație artistică e aproape inexistent. Dicționarul este în același timp o explorare geografică. Ponderea diferită a țărilor ne face să ne privim folosind motivul străinului. îl descoperim pe Brâncuși suprarealist căutîndu-l fără succes
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
eu sînt cea care obligă la mai multă civilizație și la mai puțină barbarie". Am uitat să precizez faptul știut de avizați că în 1915 România se afla în condiția de neutralitate. La Consiliul de Coroană din august 1914 marea majoritate a oamenilor politici români (cu excepția lui P. P. Carp) au refuzat apelul bătrînului rege Carol I ca țara, în virtutea tratatelor încheiate, încă în 1883, cu Tripla Alianță (Puterile Centrale), să intre în război alături de aceste țări. S-a decis neutralitatea
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
polițiști pe care minima prudență i-a împins să construiască la periferie sau în idilicele sate natale, de care și-au adus brusc aminte... O specie "imobiliară" este și aceea a oamenilor în sutană. Nu mă refer la faptul că majoritatea lor stau în locuințe ale statului sau ale comunităților locale. Expresia "casa parohială" e o realitate mai veche de când lumea, așa încât ea a fost demult acceptată, după cum va fi acceptată și fatalitatea că dacă ești măcar un amărât de tablagiu
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar fi un cuvînt compus, sugerîndu-se astfel tocmai unitatea ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare, faci ceva reclamă pe televizor" (Gazeta Sporturilor, arhiva Internet; majoritatea citatelor următoare provin din același tip de surse, lipsind de aceea indicațiile de număr și pagină). în comparație cu formula pe care o discutăm, una care ilustrează un tip mai "normal" de repetiție se găsește în: "Mare, mare meci de fotbal la
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
Detaliu: între altele, raportul serviciului financiar al SSR menționa atribuirea lui G.A. a... tichetelor de masă, în timp ce acesta mînca - vasăzică - la Paris". Divorțul și corupția În plin scandal Vântu a început și zarva despre consilierii corupți din Primăria Capitalei. Majoritatea consilierilor cu bube în cap sînt reprezentanți ai partidului de guvernămînt. ~n pofida precizării ministrului Administrației Locale, Octav Cozmîncă, potrivit căruia alegerile anticipate nu vizează și scaunul primarului general, presa crede că și lui Traian Băsescu i se pregătește ceva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
adresată întregii lumi, de a dovedi că sunt nefondate." Dezbaterea liberă e absolut necesară, întrucât nici o autoritate nu e infailibilă. Chiar dacă întreaga omenire, cu o singură excepție, ar fi de aceeași părere, și un singur individ ar avea părerea contrară, majoritatea tot n-ar avea dreptul să îl împiedice de la exprimarea acestei opinii. "Câtă vreme arena rămâne deschisă pentru confruntări, putem spera că, dacă există un adevăr mai profund, el va fi descoperit îndată ce spiritul uman va fi capabil să-l
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
va fi capabil să-l recunoască; iar între timp putem fi siguri că ne-am apropiat de adevăr în măsura în care era posibil s-o facem deocamdată." Pledoaria pentru varietate și concurență (în toate domeniile) ca surse de progres, și refuzul tiraniei majorității ca incompatibile cu libertatea constituie principii fundamentale ale liberalismului modern. Individualismul și toleranța se împacă foarte bine în acest context, Mill afirmând ceea ce ulterior s-a numit principiul "maximei libertăți compatibile cu libertatea celorlalți" sau al "maximei libertăți egale": "Singura
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
propria sa poveste". Cu toate că autorul crestomației a inclus și povestioare moderne, story-uri din mass-media, variante actuale ale unor parabole, de preferință contradictorii, proverbe (care, "asemeni mănușilor", pot fi întoarse pe dos și care, aș adăuga, ne apără mâinile de arsură ), majoritatea tiparelor clasice pot fi lesne recunoscute. Deși mărturisește că fabulele îl plictisesc, fiindcă închid, mai degrabă (prin morala finală pecetluitoare), în loc să deschidă, și că a vrut să nu le includă, autorul nu le poate evita. Admirabil că a ales variantele
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
pecetluitoare), în loc să deschidă, și că a vrut să nu le includă, autorul nu le poate evita. Admirabil că a ales variantele atribuite arabului Luqman, și nu lui Esop (Luqman - despre care nu se știe sigur dacă a existat - a transformat majoritatea moralelor esopice; de pildă, în vestita fabulă despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
mulțimii era de altfel folosită pînă la sațietate în presa de dinainte de 1989, în care cazurile individuale negative erau prezentate ca excepții bine circumscrise, în vreme ce "faptele pozitive", obligatoriu majoritare, trebuiau să apară în grup și să creeze impresia de zdrobitoare majoritate. Din 1990, orientarea presei către senzațional și terifiant a favorizat, desigur, metaforele negative - "un torent de știri false, zvonuri și calomnii" (România liberă = RL 276, 1990, 1) - sau pe cele mai curînd neutre ("val"): "Un nou val de dihonie pare
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
fel de experiment care încearcă încă să se coaguleze, să-și definitiveze forma. Ca o schiță în linii mari pentru ceva ce promite că va arăta și va funcționa bine. Poate și pseudo-costumele (sau acelea prea puține la număr, în majoritate echipament de travaliu) au jucat un rol în sărăcirea atmosferei, în senzația că asistăm, ca niște favorizați, la o repetiție fără costume, doar cu cele sosite de la croitorie. Mi s-a părut pe undeva o fractură între imagine - nu voluptoasă
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
mă socotește nebun. Și mama ' adică ea zice că nu-mi face bine să mă gândesc atâta la Dumnezeu. Crede că-i rău pentru sănătatea mea. Eram de șase ani când am descoperit că totul este Dumnezeu...(...) Nenorocirea e că majoritatea oamenilor refuză să vadă lucrurile așa cum sunt. Nici măcar nu vor să se oprească din a se naște și a muri tot timpul. Țin neapărat să vadă mereu trupuri noi, în loc să se oprească și să rămână alături de Dumnezeu, acolo unde într-
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
din plin anunțînd un serial, Misiune imposibilă. Același serial însă a fost difuzat la Tele 7 abc, pe vremea cînd acest post de televiziune începuse să intre în criză de bani. * TVR 2 ar fi din ce în ce mai interesant, dacă n-am descoperi că majoritatea emisiunilor sale de bună calitate sînt preluări de la canalul de televiziune Discovery. Poate mai găsește și alte surse. * Constatăm cu regret că emisiunile tv moderate de distinsul istoric Neagu Djuvara tind să se transforme în spectacole de oralitate admirabilă, pierzîndu-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
intelectuali frustrați. Se urmărea, în felul acesta, ștergerea impresiei jalnice lăsate de impulsul separatist al lui Ion Rus însuși. Că lucrurile sunt mai complicate o dovedește furia polemică dezlănțuită la posturile de televiziune, în presă și prin mediile intelectuale. Evident, majoritatea covârșitoare a lucrurilor răcnite patriotard sunt niște prostii înspăimântătoare, fără absolut nici o legătură cu demersul intelectualilor ardeleni-bănățeni. Demagogii mândriei de-a fi român au găsit încă un prilej de-a trage un perdaf erotic la adresa patriei. în paranteză fie spus
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
care, cumpărîndu-și un bumerang nou nu putea să scape de cel vechi - mă învîrtesc printre 'ziarele noi" și nu știu ce să fac cu ele. În ultima zi a anului 2001 am cumpărat mai toată presa care a apărut și, cu toate că, din majoritatea ziarelor am aflat care sînt obiceiurile legate de Anul Nou, la români și pe glob, informații oricum transmise la televizor, nu regret că am citit cu atenție 'Naționalul" - singurul unde am găsit o știre de tot interesul: 'Comuniștii ieșeni au
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
și pe glob, informații oricum transmise la televizor, nu regret că am citit cu atenție 'Naționalul" - singurul unde am găsit o știre de tot interesul: 'Comuniștii ieșeni au sărbătorit Ziua Republicii în ilegalitate" Cîteva zeci de simpatizanți comuniști și socialiști majoritatea membri ai Partidului Muncitoresc Român, filiala Iași, au comemorat (poate aniversat n.n.) la 30 decembrie Ziua Republicii. Fripturi, salate beuf, ceva băutură aduse de acasă au dat un aer familiar sărbătorii. ' Întîlnirea a avut loc într-o atmosferă caldă. Tovarășii
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
discurs despre un (fost) exponent al ei, în continuare margine. Se definește față de centrul realist și obsedant al deceniilor comuniste: "față de o parte a prozei românești, care încearcă să reia mijloacele romanului de analiză interbelic, față de tonul sentențios-moralizator, care marchează majoritatea "romanelor obsedantului deceniu", apare o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu trimiterilor la metaficțiunea istoriografică definită de
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Luminița Marcu Terminologie și oameni Primul lucru care te izbește atunci când încerci să te apropii tu, suflet profan, de problemele învățământului, e o terminologie care poate concura ușor cu cel mai formalizat limbaj matematic. Și majoritatea temerarilor se opresc aici. Pentru că e mult mai ușor să judeci niște cuvinte după suprafața lor: curriculum (și antipaticul lui plural, curricula), manuale alternative, arii curriculare și cicluri de învățămînt, trunchi comun și (ceva de tot misterios) CDS (Curriculum la
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]