16,589 matches
-
început de glorie locală: publicase două volume de versuri, scrisese câteva povestiri, predase un manuscris despre care știa cu siguranță că avea să-i deschidă larg porțile literaturii. A plecat în Europa convins că editorii îi vor primi cu entuziasm manuscrisul, însă a continuat să scrie la fel de impasibil, la fel de indiferent față de orice în afara propriului succes. E un program de muncă la care n-a renunțat de bunăvoie niciodată. Prozatorul plin de sine, începătorul ce nu se sfia să se autodefinească drept
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
bun obicei al activității editoriale: erată. În cartea la care ne referim, se întâlnesc mai toate categoriile de greșeli, unele de-a dreptul intolerabile, fie că sunt, cum se spune, greșeli de tipar, fie că se datoreaza superficialității coroborării textului manuscris cu cel cules/ procesat. Se găsesc, astfel, omisiuni sau adăugiri de cuvinte: cotribuind în loc de contribuind (p. 6), socoate în loc de scoate (p. 42), luminile în loc de lumile (p. 102, în textul baladei Soarele și luna), cârâia în loc de crăia (p. 153, în textul
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
mânăstirile noastre, de vrednică pomenire, din îndepărtatele veacuri. De un neprețuit ajutor i-a fost însuși Mircea Eliade, pe care a avut fericirea să-l cunoască personal în 1985, întreținând apoi un permanent contact epistolar, și care i-a încredințat manuscrise originale inedite și câteva mii de copii fotografice ale unor scrieri aflate în străinătate. Astfel, după 1989, Mircea Handoca a putut să publice volumele Nuvele inedite (1991), Morfologia religiilor. Prolegomene (1993), Erotica mistică din Bengal (1994), Jurnal de vacanță (1995
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
"Printre zecile de caete ale lui Eminescu - dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 1902 - se gaseste unul de 343 de file, înregistrat în Sala manuscriselor sub numărul 2276", nota Universul. Acestea sunt primele patru strofe, considerate definitive de către Universul:
Singurul colind scris de Eminescu () [Corola-journal/Journalistic/67715_a_69040]
-
un sondaj recent pe care Le Figaro littéraire l-a făcut pe marginea pieței de carte din Franța. Din el aflăm că unul din trei francezi visează să scrie și că deja un milion de francezi au produs teancuri de manuscrise cu care au asediat editurile. Dar cu adevărat straniu e că francezii nu mai vor să scrie opere de ficțiune, ci literatură autobiografică. Toți simt nevoia să se mărturisească, povestindu-și experiențele și etalîndu-și intimitățile. E o febră a spovedaniei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
descoperim, cu stupoare, un alt sondaj arată că peste 53% dintre francezi citesc cel mult cinci cărți pe an și numai 15% citesc mai mult de 15 cărți pe an. Nu ne rămîne decît să conchidem că larga abundență a manuscriselor franceze, devenite monedă slabă pe plan intern, n-are altă șansă decît să pună bazele celei mai prolifice industrii de export a Franței. Cu condiția ca, odată cu produsul finit, să nu exporte și microbul grafopatiei cronice sau acute." Hoți cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
este unul dintre oamenii la care țin cel mai mult) s-au mai risipit în momentul în care am constatat că mă aflu în companii cât se poate de onorabile. Căutând printre hârtiile mele am dat peste copia xerox a manuscrisului unei scrisori pe care Mircea Eliade i-a scris-o de la Paris Marianei Șora, la 8 iulie, 1979. Mi-a dat-o bunul meu prieten Marius Ghica, pe vremea când lucra la volumul omagial Șora, iar eu am păstrat-o
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi, cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de Mircea Deac în cartea sa Mattis Teutsch și realismul constructiv, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1985, carte
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
La "Revedere" nu este precizat nicăieri că ceea ce este în pagină reprezintă un fragment din poezia lui Eminescu, nu se respectă, ca și în cazul altor poezii de același poet strecurate în manuale, punctuația și ortografia cuvintelor așa cum apar în manuscrise și în volumele de "Opere complete" editate de Academia Română. Aici se cer următoarele, ca pe vremea comuniștilor, cu aceeași limbă și aceeași formulare aberantă: " Cine poartă dialogul în poezie? Cu ce cuvinte se adresează poetul codrului? Ce mărturisiri îi face
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
seria anarhică, inconfortabilă a âsudiștilor> noștri". Este de discutat punerea acestora laolaltă. Să notăm însă până atunci că după ce vorbește despre "sudiști", C. Ungureanu se întoarce, executând și o răsucire în timp, la "nordiști", la exponenții Școlii Ardelene și la manuscrisele netipărite încă ale unora dintre ei, la Andrei Șaguna, "personaj al răscrucilor". Ajunge apoi la Eminescu și la problemele centrului și marginii, ale dependenței de Imperiu și ale desfacerii de această dependență, astfel cum transpar, aceste probleme, din biografia și
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
Mircea Mihăieș Am răsfoit zilele trecute manuscrisul cărții dedicate de Adriana Cârcu unor artiști și intelectuali români stabiliți în străinătate. Ca unul căruia nu i-a trecut niciodată serios prin minte să-și părăsească țara, am încercat să aflu ce motivații stau în spatele unei asemenea decizii. Fiecare
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
în vreme ce oamenii dispar, casele se degradează, locurile își schimbă aspectul atât de familiar până mai ieri. O mai largă viziune asupra poeziei Cătălinei Cadinoiu oferă volumul Nuferii mor în cadă (câștigătorul pe anul 2007 al secțiunii Poezie la concursul de manuscrise adresat tinerilor sub 35 de ani, organizat de editura Cartea Românească). El demonstrează că în momentul elaborării sale autoarea se afla încă în căutarea propriei identități poetice, sau că mobilitatea sa artistică este impresionantă, creatoarea putând să sară cu ușurință
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
e mai mult decît vizibilă în cercetarea lucrurilor mici din vecinătatea marii poezii. Nu rîvna scormonitoare a căutătorului de pete, ci, la fel de degajat, de normal, stîrnire de întrebări, născocire de răspunsuri. Un dialog cu sine, din text în text, din manuscris în manuscris, făcînd dintr-o cercetare fără nimic poetic, călugărească buchiseală, o poftă implinită. Cu lejeritatea nepătimașă a cititorului cu ochii mici, subțiați de priviri curioase, încordate, care se știe răsplăti.
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
mult decît vizibilă în cercetarea lucrurilor mici din vecinătatea marii poezii. Nu rîvna scormonitoare a căutătorului de pete, ci, la fel de degajat, de normal, stîrnire de întrebări, născocire de răspunsuri. Un dialog cu sine, din text în text, din manuscris în manuscris, făcînd dintr-o cercetare fără nimic poetic, călugărească buchiseală, o poftă implinită. Cu lejeritatea nepătimașă a cititorului cu ochii mici, subțiați de priviri curioase, încordate, care se știe răsplăti.
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
Totul tinde să se vizualizeze. Chiar și cartea destinată să fie citită devine uneori carte-obiect, oferită preponderent privirii ei globale. Oricum aspectul grafic al oricărei cărți are astăzi o deosebită importanță, pe care o mai avusese în evul mediu, când manuscrisele erau pictate, dar și-o pierduse treptat după apariția tiparului. Același fenomen se petrece și în domeniul artelor spectacolului, unde decorul, care era doar fundal, sugerând mediul ambiant, tinde să devină partener cu drepturi egale al celorlalte mijloace de expresie
Zodia imaginii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7939_a_9264]
-
Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere)(1986), Valea Șomuzului Mare (1991) și Catolicii din Moldova. Universul culturii populare (I-III, 1998-2005), cunoașterea nemijlocită a terenului etnografic, relațiile îndelungate cu P. Caraman, de la magistru la discipol, accesul în exclusivitate la manuscrisele savantului, care i le-a lăsat prin testament pentru a le valorifica, edițiile îngrijite din opera acestuia: Literatura populară (1982), Descolindatul în orientul și sud-estul Europei. Studiu de folclor comparat (19997), Kochanowski-Dosoftei. Psaltirea în versuri. Influența lui Kochanowski asupra lui
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
l-am invidiat mereu pentru felul cum își începe prefața la cartea Catulliene a lui Vasile Sav, pe care a publicat-o la propria editură. Deși știu că întîia datorie a editorului unei cărți este aceea de a-i parcurge manuscrisul, mărturisesc că, în cazul Catullienelor lui Vasile Sav, nu am avut nici răbdarea și nici curiozitatea de a-l străbate decît oare-cum în diagonală, din zbor. Aceasta pentru că, în prin-cipal, referințele de aici sunt la niște nume care nu-mi
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
prin realizarea multor lucrări de incontestabilă valoare istorico-literară, printre acestea situându-se, la loc de frunte, și cercetările sale consacrate vieții și operei lui Panait Istrati. Edificatoare, în acest sens, este și noua sa carte, intitulată Panait Istrati. Radiografia unui manuscris, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române. La prima vedere, titlul poate părea deconcertant, indicând analiza unui singur manuscris. în realitate, amplul studiu elaborat de Constandina Brezu-Stoian are ca obiectiv cel dintâi manuscris, de 406 pagini, izvorât din pana lui Panait
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
sale consacrate vieții și operei lui Panait Istrati. Edificatoare, în acest sens, este și noua sa carte, intitulată Panait Istrati. Radiografia unui manuscris, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române. La prima vedere, titlul poate părea deconcertant, indicând analiza unui singur manuscris. în realitate, amplul studiu elaborat de Constandina Brezu-Stoian are ca obiectiv cel dintâi manuscris, de 406 pagini, izvorât din pana lui Panait Istrati, la Hautil par Triel, în vara anului 1922 și trimis lui Romain Rolland, la Villeneuve, la 4
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
noua sa carte, intitulată Panait Istrati. Radiografia unui manuscris, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române. La prima vedere, titlul poate părea deconcertant, indicând analiza unui singur manuscris. în realitate, amplul studiu elaborat de Constandina Brezu-Stoian are ca obiectiv cel dintâi manuscris, de 406 pagini, izvorât din pana lui Panait Istrati, la Hautil par Triel, în vara anului 1922 și trimis lui Romain Rolland, la Villeneuve, la 4 septembrie din acel an. Este manuscrisul care a marcat începutul creației literare a lui
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
de Constandina Brezu-Stoian are ca obiectiv cel dintâi manuscris, de 406 pagini, izvorât din pana lui Panait Istrati, la Hautil par Triel, în vara anului 1922 și trimis lui Romain Rolland, la Villeneuve, la 4 septembrie din acel an. Este manuscrisul care a marcat începutul creației literare a lui Panait Istrati, cu reverberații, metamorfozări și perfecționări în scrierile sale ulterioare. Din păcate, acest important manuscris, care a primit aprecierea inițială a lui Romain Rolland, nu s-a păstrat și nu s-
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
anului 1922 și trimis lui Romain Rolland, la Villeneuve, la 4 septembrie din acel an. Este manuscrisul care a marcat începutul creației literare a lui Panait Istrati, cu reverberații, metamorfozări și perfecționări în scrierile sale ulterioare. Din păcate, acest important manuscris, care a primit aprecierea inițială a lui Romain Rolland, nu s-a păstrat și nu s-a publicat niciodată în integralitatea sa. Manuscrisul cuprindea primele scrieri ale lui Panait Istrati, în limba franceză, Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas și Mihail
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
a lui Panait Istrati, cu reverberații, metamorfozări și perfecționări în scrierile sale ulterioare. Din păcate, acest important manuscris, care a primit aprecierea inițială a lui Romain Rolland, nu s-a păstrat și nu s-a publicat niciodată în integralitatea sa. Manuscrisul cuprindea primele scrieri ale lui Panait Istrati, în limba franceză, Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas și Mihail. Din fericire, precizează Constandina Brezu-Stoian, câteva fragmente din acest manuscris au fost descoperite mult mai târziu. Mai întâi, povestirea Oncle Anghel a fost
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
nu s-a păstrat și nu s-a publicat niciodată în integralitatea sa. Manuscrisul cuprindea primele scrieri ale lui Panait Istrati, în limba franceză, Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas și Mihail. Din fericire, precizează Constandina Brezu-Stoian, câteva fragmente din acest manuscris au fost descoperite mult mai târziu. Mai întâi, povestirea Oncle Anghel a fost achiziționată, prin licitație, de Bibliotheque Nationale din Paris, la 12 iunie 1984, unde a fost cercetată de autoarea studiului. Un fascicul de 34 de file, cuprinzând, disparate
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
din arhiva Muzeului Literaturii Române, fragmentele povestirilor fiind identificate de Constandina Brezu-Stoian. Cu pasiune, minuțiozitate și deplină competență, autoarea studiului a confruntat fragmentele, care au fost descoperite tardiv, cu scrierile ulterioare ale lui Panait Istrati, demonstrând evoluția creativității sale, de la manuscrisul "primitiv", cum l-a numit însuși scriitorul, la perfecțiunea artistică a scrierilor care l-au consacrat. Urmând sfaturile lui Romain Rolland, după lectura manuscrisului "primitiv", Panait Istrati avea să dobândească marele său succes cu Chira Chiralina, publicată, în Franța, în
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]