5,147 matches
-
acesteia o Constituție corporatistă fascistă. A suspendat procesele cu jurați și a introdus brutalitatea nelimitată a poliției și excesele birocratice. Noul guvern era alcătuit din foarte multe valori (naționaliste). Primu-ministru era Patriarhul Miron Cristea, iar din guvern mai făceau parte Mareșalul Alexandru Averescu, Alexandru Vaida-Voievod, generalul A. Văitoianu, G. Mironescu și Constantin Argetoianu. Ministru al apărării era generalul Ion Antonescu, iar la Externe era Gheorghe Tătărăscu. Cel mai important portofoliu era deținut de acolitul de încredere al regelui, Armand Călinescu, ministru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
majoritatea intelectualilor, Iorga a fost profund îndurerat. Își căuta cuvintele, dar acestea nu-i veneau cu ușurință. "Parisul a căzut... Parisul, un oraș sacru pentru toată omenirea... dar Parisul rămîne (profund gravat) în inimile noastre..."4 Două zile mai tîrziu, mareșalul Pétain a cerut armistițiu. Finalul tragic", scria Iorga. El afirma că "îi tremură mîinile" scriind aceste rînduri și că nu îndrăznește să-l judece pe mareșalul Pétain, "cel mai glorios dintre soldații francezi. Doar timpul îi va judeca teribilul act
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
omenirea... dar Parisul rămîne (profund gravat) în inimile noastre..."4 Două zile mai tîrziu, mareșalul Pétain a cerut armistițiu. Finalul tragic", scria Iorga. El afirma că "îi tremură mîinile" scriind aceste rînduri și că nu îndrăznește să-l judece pe mareșalul Pétain, "cel mai glorios dintre soldații francezi. Doar timpul îi va judeca teribilul act". Ca luptător naționalist, Iorga privea lucrurile în perspectivă și în profunzime: "dar armata nu înseamnă națiunea, în acest moment îngrozitor trebuie să ne retragem pe (tărîmul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Legiunea (sau ce mai rămăsese din ea) constituia unica soluție. Legiunea era declarată pronazistă, iar ideile ei mistice creștin-socialiste întărite de martiriul îndurat îi măreau popularitatea în zilele acelea nefaste. Așa că generalul Antonescu (care se va avansa la rangul de Mareșal și va deveni Conducătorul) a format, la 6 septembrie 1940, un guvern cu majoritatea portofoliilor deținute de legionari, iar la 15 septembrie a proclamat Statul Național Legionar. Antonescu nu făcea parte din cercul de prieteni al lui Iorga. Acesta din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ai lui Iorga au sesizat pericolul. După cum își amintea dl. Frasin Munteanu-Râmnic, tatăl lui Dimitrie Munteanu-Râmnic, nu a luat în seamă asigurările nonșalante ale fiului lui Iorga, Mircea, a solicitat și a fost primit în audiență, la mijlocul lui octombrie, de Mareșalul Antonescu. El a apelat la Conducător, amintindu-i de marile servicii aduse țării de Iorga și a cerut protejarea lui de către jandarmerie în regim de 24 de ore din 24. Se spune că Antonescu a răspuns în maniera sa soldățească
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
i-a fost satisfăcută, după care au răsunat și celelalte împușcături. Așa cum s-a spus, "Balcanicii și-au pierdut cel mai mare intelectual pe care-l aveau". Între timp, doamna Catinca încerca cu disperare să obțină legătura telefonică cu cabinetul Mareșalului Antonescu. I-a fost imposibil să obțină legătura cu cabinetul primului ministru. După cutremur, legăturile telefonice erau răzlețe și funcționau prost. Doamna Catinca a încercat să-i telefoneze fiului ei Mircea, a reușit în cele din urmă să obțină legătura
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe cîțiva dintre ofițerii lui superiori de încredere și, după cum își amintea Amiralul Măcelaru, le-a spus că va nimici Legiunea de îndată ce acest lucru va fi posibil 47. Așa cum își amintea Barbu, interpretul-șef al lui Antonescu, după aceste crime, Mareșalul îl considera pe vice-prim ministrul său Sima drept o "căpetenie de bandiți"48. Cu toate acestea, nu s-a spus nici un cuvînt în presă despre asasinarea lui Iorga ca să nu mai vorbim de asasinarea celorlalți dar, la urma urmei, în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
urma să intre "purificat de trecutul putred". Sub impactul acestei perspective, vechiul regim și-a strîns rîndurile. El era alcătuit din burghezie, din înalta birocrație, vechi politicieni, ofițeri superiori de armată și din înaltul cler, iar liderul lor a devenit Mareșalul Antonescu. Germanii (pe care legionarii contau cu atîta naivitate) și-au pus speranțele în vechea ordine, întrucît erau interesați în primul rînd de stabilitate. Prin ianuarie a devenit limpede că o asemenea stabilitate nu va fi realizată prin anarhie legionară
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cel care a ținut discursul omagial. Reacția germană a fost promptă. Într-o scrisoare de protest, naziștii menționau că "Iorga a fost un dușman neînduplecat al Germaniei și al lui Hitler". O copie a acestui protest i-a fost trimisă Mareșalului Antonescu. Din această cauză, Antonescu s-a scuzat față de Lepădatu, spunîndu-i că "datorită altor treburi nu poate veni la ceremonia comemorativă ținută în memoria lui Iorga". "Ce lașitate!", comenta Lepădatu. "și asta chiar din partea cuiva ca Antonescu!"55. Gheața începea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atacului ungar împotriva Iugoslaviei, din aprilie 1941, Bethlen István emlekirata, 1944, Budapesta, 1988 22 Erdély története (3 volume), Budapesta, 1981, vol. 3, p. 1730 23 Supt trei regi, p. 313 24 În aprilie 1941, naziștii i-au oferit Banatul sîrbesc Mareșalului Antonescu. Nevoind să strice relațiile dintre popoarele român și sîrb, Antonescu a refuzat ferm oferta 25 În cadrul corespondenței, există un document provenit de la Ministerul de Interne al Ungariei, arătîndu-l pe Vasile Goldiș ca fiind destul de cooperant cu autoritățile maghiare în timpul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al distrugerii, Iorga a reușit să distrugă și șansele de succes ale unirii opoziției". Șeicaru, op. cit., pp. 68-69 40 Primele trei volume ale Memoriilor lui Iorga, care tratează perioada războiului și cea imediat ulterioară, sînt pline de referiri la zvonuri. Mareșalul Antonescu și-a exprimat opinia despre "moara de zvonuri" în cartea Pe marginea prăpastiei, București, 1941, pp. 190-193, spunînd că din 1 000 de asemenea zvonuri, 999 sînt false...". Iar Sir Reginald Hoare, ambasadorul britanic, spunea: "Dacă la fiecare jumătate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a fost alături de fiul ei, acum Regele Mihai I. Una dintre marile ei inițiative s-a desfășurat în vara anului 1942, cînd (alertată de dr. Wilhelm Filderman și de alții) a devenit elementul esențial în salvarea împreună cu Regele Mihai și Mareșalul Antonescu a evreilor români de la deportarea la Auschwitz. Ulterior, pe măsură ce se apropia momentul "întoarcerii armelor" de către România, întrucît era pregătită la Palatul Regal, ea a fost sufletul și supraveghetoarea, stînd alături de curajosul, dar tînărul ei fiu. După 23 August 1944
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
erau obloane... La Mislea nu existau obloane, numai erau văruite geamurile, dar le puteai deschide că aveai voie... și vedeai numai câmp și dealuri. Atunci am văzut-o pe doamna Chehata la geam, săraca, ne făcea semne... și pe soția Mareșalului Ion Antonescu, pe doamna Antonescu... Și-am văzut-o și când o eliberat-o, că lucram, că pe urmă am ajuns de-am lucrat la spălătorie, cu toate că aveam zece ani, da’ aveau nevoie de spălătorese și eu m-am cerut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
97516/securitatea-pe-urmele-muribunzilor; HYPERLINK "http://www.jurnalul.ro/articole/100378/destine-distruse-de-securitate" http://www.jurnalul.ro/articole/100378/destine-distruse-de-securitate; accesate în 9 septembrie 2007. Ovidiu Vlădescu, între 14 septembrie 1940 21 iunie 1941 secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri în Guvernul Mareșalului Ion Antonescu; între 6 noiembrie 1943 23 august 1944 subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Miniștri pentru Românizare, Colonizare și Inventar. A fost judecat în contumacie de Secția a VIII-a a Curții Criminale din București și condamnat la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Acalmie. Joi, 5/17 noiembrie. Sinaia-Cotroceni Vreme minunată, foarte cald și acalmie. Ora 10 cu Elisabeta la castel, luat toate hotărârile definitive cu Basset, Stöhr și Schulz. Ora 12½ la pavilionul de vânătoare. Ora 1 dejunat, invitat cavalerul von Klaudy (mareșal al grajdurilor împăratului Austriei). Ora 2 împreună la castel, arătat totul lui Klaudy, foarte cald, aer minunat. Până la ora 3 la castel, ora 4 plecare din Sinaia, cu trenul special, de față Ene, prefectul etc. Ora 6½ în Crivina, acolo
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
eu îl duc la gară. La dejun domnul și doamna Văcărescu și G. Cantacuzino. După-amiaza vizitat castelul cu dânșii. Ora 4 ceai în pavilionul de vânătoare. Cu Văcărescu pe jos la mănăstire. Ora 6 ei pleacă. Rămas-bun de la Văcărescu în calitate de mareșal al Curții, pleacă la Bruxelles ca ministru plenipotențiar și își duce familia la Paris. Seara scris. Miercuri, 17/29 noiembrie Ceață groasă și ploaie, nu e frig. Ora 10½ la castel. Declarat cât se poate de energic lui Schultz că
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 12½ înapoi. Vânt rece. După-amiază cu Elisabeta. Ora 5 audiențe. Seara citit și scris. Vineri, 16/28 noiembrie Vreme frumoasă, deloc frig. Înainte de amiază ministrul de război, apoi Brătianu, discutat despre Pherekyde. Crețeanu trebuie să plece din funcția de mareșal al Curții, din cauză că e surd și brutal. După-amiază promenadă în Cișmigiu. Ora 5 audiențe. Seara cu Elisabeta. Sâmbătă, 17/29 noiembrie Vreme frumoasă, deloc frig. Înainte de amiază Sturdza. După-amiază audiențe. Basset îmi spune că Crețeanu s-a exprimat violent doar
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sărbătoare. -3°R. Ora 9¾ la biserica Sf. Silvestru, asistat la liturghie; foarte plin și expus la curent, până la ora 11. Plimbare friguroasă cu trăsura prin oraș. Ora 11½ Sturdza la mine, îl propune pe G. Ghica în postul de mareșal al Curții. După-amiază între orele 2 și 3½ White, care s-a întors de la Londra. Orele 5-6½ biliard. Seara scris. Joi, 8 ianuarie/27 decembrie Viscol cu zăpadă, nu e frig. Înainte de amiază cu Elisabeta. Ora 12 Kalinderu, care s-
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
-10°R, vreme minunată. Pe la ora 10 pe jos la „Müller” și „Grand” pentru cumpărături. Ora 11½ înapoi. Orele 2-4 I. Brătianu la mine, discutat despre numirea lui Mavrogheni la Viena și probabil a lui G. Ghica în postul de mareșal al Curții. Orele 5-6½ D. Sturdza la mine. Seara scris. Duminică, 11 ianuarie/30 decembrie -9°R, chiciură, acoperit. Înainte de amiază singur. Stöhr nu poate să vină din cauză că e bolnav. După-amiază câteva cadouri, promenadă, destul de frig. Ora 5 Kalinderu, până la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Foarte obositor, animat. Miercuri, 2/14 ianuarie Vreme moale, ploaie, mai târziu soare. Până la ora 11 cu Elisabeta, în noua ei bibliotecă, pe care a terminat-o. Orele 11-12 Sturdza la mine. I-a propus lui G. Ghica postul de mareșal al Curții, el acceptă cu plăcere, însă speră la 18.000-20.000 franci. După-amiază plimbare cu trăsura, foarte moale, foarte umed și murdar. Zăpada mai veche s-a topit. Seara scris. Prințul August de Württemberg a murit la Berlin, avea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu Stöhr și Pössenbacher. După-amiază audiențe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris. Sâmbătă, 5/17 ianuarie -4°R, întunecat, vânt dinspre nord. Înainte de amiază Stöhr, apoi Sturdza. Ora 12 venit mitropolitul cu icoanele. Rămâne la dejun. După-amiază Văcărescu, insistă să devină mareșal al Curții, eu refuz. Ora 5 prefectul Poliției. Basset, Petrescu. Seara scris până la ora 10½. Duminică, 6/18 ianuarie. Epifania. Botezul Domnului. -4°R, vânt rece. Ora 10 venit Stöhr. Ora 11¼ mers cu trăsura la pavilionul de la Dâmbovița, îndată
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Consiliu de miniștri. Chițu bolnav, Voinov demisionat. După-amiaza acasă, scris. La Elisabeta. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris și citit. -6°R. Sâmbătă, 12/24 ianuarie Senin, frig. Elisabeta s-a ridicat din pat, foarte slăbită. Ora 11 Brătianu, pentru problema mareșalului Curții. Racoviță și Cornescu. Generalul Barozzi în locul lui Crețeanu. După-amiază audiențe. Elisabeta se simte mult mai bine seara. Cinat singur, scris. A murit generalul Slăniceanu la San Remo. La fel doctorul Capșa aici. Duminică, 13/25 ianuarie Vreme minunată. -7
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
338-339). Victor Crețeanu (1832-1897), militar de carieră, a comandat o brigadă de cavalerie în războiul din 1877-1878. Devine adjutantul lui Carol I la sfârșitul războiului. Pe 6/18 aprilie 1881 va fi numit general (vezi mai jos), apoi va deveni mareșal al curții. Ion Ghica (1817-1891), om politic liberal, scriitor și diplomat, membru al Academiei Române, ministru și prim-ministru în repetate rânduri. Pentru biografia sa, vezi Gheorghe Adamescu, Notiță despre viața și activitatea politică și literară a lui Ion Ghica, Carol
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
-lea București. George Peter Alexander Healy (1808-1894), pictor american. Este considerat unul dintre cei mai mari portretiști ai timpului său, cu numărul cel mai mare de personalități care i-au fost modele (Lincoln, Webster, Ludovic-Filip, papa Pius al IX-lea, mareșalul Soult, Gambetta, Guizot, Liszt, regele Carol I, regina Elisabeta a României etc.). Jules Ducros-Aubert (n. 1833), diplomat francez. Și-a început cariera diplomatică în 1851 ca atașat de cabinet, apoi a deținut diferite posturi diplomatice, până la cele de ministru plenipotențiar
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Franz Josef al Austriei. Ion Caradjani (1841-1921), aromân născut în Avella, Macedonia, profesor de limba greacă la Universitatea din Iași, membru al Societății Junimea și membru fondator al Academiei Române. Gheorghe Filipescu (1840-1902), fost adjutant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, apoi mareșal al Curții lui Carol I în perioada 1866-1874. Între 1874 și 1877 a fost agent diplomatic al României la St. Petersburg. Albert (1828-1902), rege al Saxoniei din 1873, era fiu al regelui Johann al Saxoniei (1801-1873). S-a căsătorit în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]