2,157 matches
-
motrică a individului o reacție complexă la stimuli ambianți, care cuprinde într-o unitate caracteristică mai multe elemente: aptitudini psihomotrice (ca înzestrare naturala psihofizică), aptitudinile motrice atletice (ca expresie concretă și specifică a celor de mai sus), toate influențate de maturizarea firească a funcțiilor, de exersare și de factorii interni motivaționali". Mergând pe o linie asemănătoare, autorul finlandez Pentti Pitkanen, (1979) considera ca produsele activității noastre sunt rezultatul componentelor motorii, afective și cognitive integrate într-un ansamblu ce constituie comportamentul fizic
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
îl realizează psihologia și subramurile sale. Abordarea psihomotricității se circumscrie celei de-a doua viziuni, cu afirmarea clară a unității aspectelor fizic, motric și psihic ale individului. Psihomotricitatea este definită ca rezultat al integrării funcțiilor motrice și mentale sub efectul maturizării sistemului nervos, ce vizează raportul subiectului cu corpul său. A. Maigre decelează ambiguitatea de care "suferă" acest concept care ține de semnificația asocierii a doi termeni ce desemnează o realitate unică, în expresia ei duală corpsuflet. După Piaget și Walon
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
ale învățării” -E.R.Hillgard, prezintă o definiție posibilă a învățării: „învățarea este procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație, cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului, a tendințelor înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare ale organismului”. O altă definiție a învățării a fost formulată de Pierre Pesquie, astfel: „o modificare adaptativă sistematică și relativ durabilă a conduitei, atunci când individul este pus în
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
alimentației și îngrijirii materne. J. Piaget stabilește etapa inteligenței senzorimotrice, durând de la naștere până la 18 luni, considerând-o ca prima etapă în dezvoltarea mentală a copilului. Desigur că evoluția motricității nu se oprește aici; ea va progresa pe măsura creșterii, maturizării și dobândirii experienței de viață a individului, ea reprezentând baza vieții de relație. Învățarea motrică constă în principal, din acte de comportament în care reacțiile stabilizate sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive. Deoarece individul acționează într-o ambianță fizică, modelul
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
avantajul de a rezolva diferite situații cu indici superiori în raport cu alți indivizi. Psihomotricitatea este aptitudine, dar în același timp reprezintă și funcție complexă de reglare a comportamentului individual. Conform definiției date de Lafon: „psihomotricitatea este rezultatul integrării interacțiunii educației și maturizării sinergiei și conjugării funcțiilor motrice și psihice nu numai în ceea ce privește mișcările și expresiile observabile, dar și în ceea ce le determină și însoțesc voință, afectivitate, nevoi, impulsuri.”( M. Epuran, 1975). Principalele componente ale psihomotricității și conduitei motrice sunt: schema corporală. coordonarea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
fundamentală a acestei lucrări este dată de încercarea noastră de a demonstra faptul că Bacăul a pornit construcția propriei sale citadinități odată cu începutul Epocii Moderne, de a identifica factorii dezvoltării urbane și de a urmări evoluția istorică a orașului până la „maturizarea” sa de la sfârșitul perioadei interbelice. Se cuvine să aducem anumite clarificări teoretice asupra conceptului de oraș, menite să vină în sprijinul ipotezei de la care plecăm. Departe de noi intenția de a găsi o definiție infailibilă, care să revoluționeze acest concept
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces de maturizare a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai elementele fundamentale care au stat la baza fenomenului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alături de elemente precum munca excesivă și subnutriție, un grad ridicat al mortalității provocată, printre altele, de „(...) izbucnirea și propagarea cu repeziciune a bolilor infecțioase și contagioase precum sifilis, tuberculoză, conjunctivită granuloasă și felurite febre eruptive”. Primele semne ale unei relative maturizări organizaționale a muncitorimii locale au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu înființarea celor dintâi organizații profesionale. În ordinea apariției lor, cele mai importante au fost „Uniunea lucrătorilor meseriași din toate breslele” (1888, președinte Vasile Paloșanu) și „Societatea meseriașilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
imagini, la rugăciunea lipsită de imagini, de la înfrânarea ascetică la castitatea plină de har. În Convorbirea duhovnicească a XI-a numită Despre desăvârșire dezvoltă teologia sa a iubirii mai mult decât în Convorbirea duhovnicească a III-a deoarece, amândouă schițează maturizarea motivației monahale începând de la frica de pedeapsă, trecând prin nădejdea răsplatei cerești și până la iubirea de virtute în ea însăși echivalată cu dragostea de Dumnezeu. Pentru Cassian, smerenia este o virtute fundamentală, fiind asigurată de ascultare și deschizând calea spre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
2.1.7.1.1. - mașini de fasonat prin presare; 8-12 - mașini de fasonat prin laminare; - vibroprese și traverse pentru blocuri din beton. 2.1.7.2. Mașini, utilaje și instalații pentru uscarea produselor. 12-18 Mașini, utilaje și instalații pentru maturizarea produselor 2.1.7.3. Mașini, utilaje și instalații pentru arderea produselor, în afară de: 16-24 ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.7.3.1. - cuptoare electrice pentru elaborarea electro- 11-17 corindonului și a carburii de siliciu precum și pentru ars email. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.7.4. Mașini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
eurocomunismul exprimă mai degrabă "o resocializare a Leninismului în Marxism" (Asparturian în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 19). În ciuda acestui fapt, nu este vorba, în cazul PCF, PCIt sau PCS, de o ruptură totală față de trecut, ci mai degrabă de o maturizare politică într-un cadru cultural, economic și politic total diferit de cel est-european (Cioabă: 1988, 181-184). Dacă ne amintim că, încă de la începutul anilor '60, liderul comunist italian Palmiro Togliatti discuta despre "policentrism", atrăgându-și inevitabile critici din partea lui Hrușciov
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
realizează de la sine, pentru că în viața socială, spre deosebire de natură, necesitatea obiectivă se manifestă și se realizează prin activitatea oamenilor. Rolul de conducător politic se plămădește în lupta reală pe care o duce partidul pe toate planurile vieții sociale, pe baza maturizării sale politice, a elaborării unei politici juste, care să țină seama de condițiile concret istorice. Partidul Comunist Român și-a cucerit poziția de forță conducătoare în patria noastră în focul luptelor revoluționare desfășurate de-a lungul întregii sale existențe împotriva
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la fel de importante �n aceast? privin?? din partea oponen? ilor lor�; ?i, �n sf�r? it, 4)�chemarea istoricilor Noii ? coli la combaterea �exceselor na? ionale� ? i la �obiectivitate metodologic? �. Michelson men? ioneaz? c? aceste eforturi, �de? i nu au fost �ntotdeauna constante... �, au ajutat la maturizarea istoriografiei rom�ne? ti167. Autorul c? r? îi de fă?? nu poate dec�ț s??? i exprime opinia. �Revista istoric? rom�n? � a fost o publică? ie valoroas? , Panaitescu aduc�ndu?? i contribu? ia la istoriografia rom�n? prin abordarea să original? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin produsele sale, în funcție de tipul de cercetare realizat și de obiectivele urmărite. Faptul că educația adulților nu dispune încă de teorii explicative proprii, ci se bazează doar pe adaptări din alte științe este un reflex al insuficientelor cercetări, al insuficientei maturizări și structurări a domeniului educației adulților, și aceasta cu atât mai mult cu cât realitatea practică este foarte diversă și contrastantă (de exemplu, pe de o parte, sunt foarte multe dezvoltări și provocări pentru educația adulților și se pune un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înaintarea în vârstă a oamenilor? Răspunsurile la această întrebare sunt diverse, controversate și, adesea, contradictorii. Unii susțin că inteligența cunoaște un proces ireversibil de deteriorare și declin odată cu vârsta. Alții, dimpotrivă, arată că inteligența rămâne relativ stabilă și la vârsta maturizării, fie ea și târzie, atâta vreme cât creierul nu este afectat de vreo boală. În sfârșit, există alți autori conform cărora inteligența cunoaște un declin sub anumite aspecte, rămâne relativ stabilă în altele sau poate chiar să se dezvolte în anumite privințe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumit declin al abilităților intelectuale ale acestora. Testele de inteligență aplicate persoanelor de vârsta a treia trebuie reconsiderate, pentru a-și dovedi fidelitatea și validitatea. Strategiile de cercetare utilizate pentru a înregistra schimbările în structurile intelectuale ale oamenilor pe măsura maturizării lor au constituit și ele un motiv de controverse între cercetători. Studiile secvențiale pot furniza date diferite, comparativ cu cercetările longitudinale. Botwinick (1986) arată că utilizarea metodei studiului transsecțional (cross - sectional method) poate mări artificial declinul datorat înaintării în vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și, implicit, stresului existențial pe care îl presupune dobândirea statutului de adult. Detaliind conceptul de individuație, Jung (apud Hughes, 1996) consideră că maturizarea persoanei implică un fericit aliaj între structurile externe și interne ale vieții. Concret, este vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabilii adulți nu răspund ușor la solicitări, fiind mult mai rezistenți decât educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu respectă o minimă disciplină a intercomunicării, devine clar că și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin produsele sale, în funcție de tipul de cercetare realizat și de obiectivele urmărite. Faptul că educația adulților nu dispune încă de teorii explicative proprii, ci se bazează doar pe adaptări din alte științe este un reflex al insuficientelor cercetări, al insuficientei maturizări și structurări a domeniului educației adulților, și aceasta cu atât mai mult cu cât realitatea practică este foarte diversă și contrastantă (de exemplu, pe de o parte, sunt foarte multe dezvoltări și provocări pentru educația adulților și se pune un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înaintarea în vârstă a oamenilor? Răspunsurile la această întrebare sunt diverse, controversate și, adesea, contradictorii. Unii susțin că inteligența cunoaște un proces ireversibil de deteriorare și declin odată cu vârsta. Alții, dimpotrivă, arată că inteligența rămâne relativ stabilă și la vârsta maturizării, fie ea și târzie, atâta vreme cât creierul nu este afectat de vreo boală. În sfârșit, există alți autori conform cărora inteligența cunoaște un declin sub anumite aspecte, rămâne relativ stabilă în altele sau poate chiar să se dezvolte în anumite privințe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumit declin al abilităților intelectuale ale acestora. Testele de inteligență aplicate persoanelor de vârsta a treia trebuie reconsiderate, pentru a-și dovedi fidelitatea și validitatea. Strategiile de cercetare utilizate pentru a înregistra schimbările în structurile intelectuale ale oamenilor pe măsura maturizării lor au constituit și ele un motiv de controverse între cercetători. Studiile secvențiale pot furniza date diferite, comparativ cu cercetările longitudinale. Botwinick (1986) arată că utilizarea metodei studiului transsecțional (cross - sectional method) poate mări artificial declinul datorat înaintării în vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și, implicit, stresului existențial pe care îl presupune dobândirea statutului de adult. Detaliind conceptul de individuație, Jung (apud Hughes, 1996) consideră că maturizarea persoanei implică un fericit aliaj între structurile externe și interne ale vieții. Concret, este vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabilii adulți nu răspund ușor la solicitări, fiind mult mai rezistenți decât educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu respectă o minimă disciplină a intercomunicării, devine clar că și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]