6,257 matches
-
de pildă „spune ce crezi, crede ce spui și spune-o fără rea-credință“. De fiecare dată când iese de la dezintoxicare, George aduce tot mai mult cu Dalai Lama. În ceea ce mă privește, cred că stiliștii ar trebui să emită doar maxime legate de coafuri. Oricum, purtarea lui George nu i s-a părut nimănui ciudată, pentru că, în New York, toată lumea primește telefoane de la stiliști în timpul dineurilor. De fapt, chiar am avut noroc că n-am fost de față când Mimi a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Iago, Lear, Thais, Bohem, Stix, Horia, greu de atribuit cuiva. Nici o informație nu se dă, iarăși, în ziar despre traducătorii lucrărilor prozastice apărute în "foiletonul" ziarului: Femeia ucigașului de Alexis Bouvier (de la nr. 4 pînă la nr. 92), Păianjenul de Maxime Villemer (nr. 118-124) și Răzbunarea unui fiu sau Din viața unui haiduc rus de Pușkin (nr. 126-155). În același spațiu, al "foiletonului", sînt găzduite și cîteva proze semnate de E. Herovanu, Ștefan Cruceanu și Gr. Manolescu (postum)16. Dintre colaboratorii
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
decedat la 6 noiembrie 2005. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 25 martie - Buna Vestire (pomenirea morților); Dezlegare la pește; 26 martie - Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci). Soborul Arhanghelului Gavriil; Sf. Mc. Montanus preotul și soția sa Maxima; Odovania Praznicului Bunei Vestiri; 27 martie - Sf. Muceniță Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania; Sf. Mc. Filit și Lidia; 30 martie - Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad. Sf. Evula, mama Sf. Pantelimon; 31 martie - Sf. Sfințit Mc. Ipatie, ep. Gangrei
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
Bunavestire, Maria; 26 martie - Duminica 4 din Postul Mare. Emanuel. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 25 martie - Bunavestire; Dezlegare la pește; Pomenirea morților; 26 martie - Duminica 3 din Post (a Crucii). Lit. Sf. Vasile cel Mare. Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mc. Montanus și Maxima († 304); Încheierea Sărbătorii Buneivestiri; 27 martie - Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; 29 martie - Cuv. Mc. Marcu, ep. Aretusei, diaconul Ciril și cei împreună cu el († 362); 31 martie - Sf. Mc. Ignațiu, ep. Gangrei (sec. IV). BISERICA EVANGHELICĂ 26 martie - Duminica Laetare
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
toți cu neîncredere și (simțea acest lucru - chiar dacă nu i spunea ) doar ca un element de viitor, fără șanse la o medalie la întrecerile continentale, văzute necesare numai pentru câștigarea experienței competiționale. În toată această perioadă s-a pregătit cu maximă con- știinciozitate, strângând din dinți, departe de casă și de antrenorul de la club; mai venea pentru scurt timp la Timișoara, pentru a-și rezolva problemele de la școală și pentru a se întâlni cu Gheorghe Biea, și la Arad, pentru a
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
se întâlnesc unele poezii cu formă fixă: - gazelul -specie a genului liric, alcătuită din distihuri, folosind aceeași rimă din primul distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
provincie în care majoritatea generală ar estermina majoritatea locală. Dar daca dreptul nostru istoric și împrejurările sânt îndestul de puternice față cu Bulgaria și cu alte puteri, lucrul nu stă tot astfel față cu chiar populația Dobrogei. În privirea acesteia maxima jus posterius derogat priori e-n vigoare. Locuitorii Dobrogei sânt adevărații proprietari ai ei și dreptul nostru istoric alături cu posesiunea lor de fapt se poate compara cu un hrisov vechi domnesc alăturea cu proprietatea reală, mai ales când n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fost mofluză ca nepusă în masă. De-acolo "centru", de-acolo unirea cu roșii, cu cari totul e cu putință, de-acolo "naționalitate, libertate, dreptate" în "Romînul" care, în loc de "Luminează-te și vei fi", ar fi trebuit să înscrie maxima d-lui Buescu: "Mai aproape dinții decât părinții". De aceea noi, în principiu pentru răscumpărare, facem din răscumpărare o cestiune de încredere. Am avut deja Banca de București în Consiliul de Miniștri, nu mai voim s-o vedem și astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să se resimță secular în această țară; înțelegem pe acești domni că nu voiesc a-și recunoaște eroarea, că au permis ambiției lor a întrece capacitatea ce le-a dat D-zeu; înțelegem în fine pe acești domni, ce profesează maxima: Post mortem nihil, că nu vin așa de repede să afirme ca la 1868 greșalele lor, pronunțând încă o dată faimoasele cuvinte: Fraților, iertați-ne că am greșit; nu înțelegem un lucru însă, cum, în gradul de cultură și lumină în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreilor germani. III 10 ianuarie 1880 Zi cu zi o oștire întreagă de scrieri volante și articole de gazetă dau năvală asupra cuvintelor cu care încheiasem revista mea din noiemvrie. Adversarii mei par a simți singuri că în lupta intelectuală maxima negustorească "mulțimea face parale" nu prea are trecere; căci după ce-au ucis fiece șir al articolului meu prin tot atâtea coale de tipar pline de întîmpinări, totuși în fiece dimineață se ivește un nou luptător care vede trebuința de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și unitate (1821-1919). Pragul simbolic reprezentat de anul 1600 își face apariția ca moment de fractură a istoriei românilor, marcând climaxul eroismului românesc și totodată începutul decadenței politice pe măsură ce statele române intră din ce în ce mai adânc în zodia dominației otomane, a cărei maximă expresia va fi în ceea ce R. David (1937) a numit "Culmea asupririi turcești: Epoca Fanarioților". Din nou, ponderea Transilvaniei este neglijabilă: viziunea regățeană este cu atât mai pregnantă cu cât la sfârșitul manualului este atașat inventarul "Domnilor Țărilor Române" (Petrescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea și îndiguită în perioada interbelică. Cele trei uniri devin acum "necesități obiective ale istoriei", fiecare prefigurând-o pe cealaltă și concretizând în realitatea istorică unitatea platonică a statului-națiune român. În analogie cu celebra maximă enunțată de Michelangelo Buonarotti, care pretindea că sculptura exista deja închistată în blocul de marmură, iar dalta sa nu făcea decât să scoată la lumină capodopera preexistentă, retorica național-comunistă propagă ideea că statul național unitar român exista dintotdeauna în istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căci prin legi am introdus idei nouă, creând moravuri și deprinderi la cari nu zic majoritatea, dar unanimitatea poporului român nici visase măcar. Ca probă despre aceste înnoiri nepricepute de popor, nepricepute de magistrați chiar, d. Mîrzescu citează câteva cazuri: Maximele din dreptul francez că mortul chiar [î]și trece proprietatea sa la cel viu (le mort saisit le vif ) prescripțiunea instantanee a lucrurilor mobile (en fait de meubles possession vaut titre ); - translațiunea proprietății prin simplul consimțământ; - materia absenței; - divorțul prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
veacurile „Mens sana În corpore sano” (minte sănătoasă În corp sănătos) subliniind astfel și dimensiunea spirituală a mișcării. Dimensiunea spirituală a mișcării „Cuget deci exist” spunea Descartes pentru a sublinia valoarea spirituală a existenței umane. Parafrazându-l și translându-i maxima În planul existenței fizice am putea spune și noi „Mă mișc, deci trăiesc” Încercând astfel o subliniere a valorii mișcării În planul existenței concrete. În fapt cele două afirmații coexistă În vechiul dicton latin și accentuează cum nu se poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de altfel cum este și societatea pe care o formează. Se poate cel mult spera la o diminuare a stărilor conflictuale, la o atenuare a lor până acolo Încât omul să nu se mai teamă de om, așa fel Încât maxima latină „homo homini lupus” sau afirmația lui Hobes „omnia belum contra omnes” să nu-și mai găsească locul ceea ce din start trebuie spus că frizează idealismul utopic. Și atunci Întrebarea firească Cum s-ar putea realiza acest lucru? și cine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
locurile unde erau persecutați de Împărații păgâni pentru credința lor și le‑au păstrat cu devoțiune. Între preoții și credincioșii care au Îndurat moartea pentru Hristos În persecuția lui Dioclețian se numărau și preotul daco‑roman Montanus și soția sa Maxima din cetatea Singidunum (azi Belgrad), locuită pe atunci de strămoșii noștri daco‑romani. Pătimirea lor este descrisă În diferite Martirologii. Slujitorii demonilor au Înecat În râul Sava pe Sfinții Montanus și Maxima. Valurile apelor traseră la maluri trupurile lor sfințite
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și preotul daco‑roman Montanus și soția sa Maxima din cetatea Singidunum (azi Belgrad), locuită pe atunci de strămoșii noștri daco‑romani. Pătimirea lor este descrisă În diferite Martirologii. Slujitorii demonilor au Înecat În râul Sava pe Sfinții Montanus și Maxima. Valurile apelor traseră la maluri trupurile lor sfințite. „Întru ascuns, credincioșii le ridicară și le păstrară cu scumpătate, ca pe niște odoare de mult preț”316. Într‑una din epistolele sale, Sfântul Vasile cel Mare scrie despre modul În care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
412 Ibidem, p. 96. 413 Caragiale abisal, Ed. Augusta, Timișoara, 2003 și Complexul Bacovia, Ed. Junimea, Iași, 2002. 414 Milan Kundera, Insuportabila ușurătate a ființei, Ed. Humanitas, Bucureștu, 2005, p. 5. 415 Ibidem, p. 6. 416 Nicolae Breban, Fr. Nietzsche. Maxime comentate, Ed. Fundației Culturale "Ideea europeană", București, 2004. 417 Milan Kundera, op. cit., p. 7. 418 Ibidem, p. 11. 419 Ibidem, p. 63. 420 Ibidem, p.47. 421 Ibidem, p. 49. 422 Ibidem, p. 45. 423 Ibidem, p. 52. 424 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mari și în mod arbitrar, deși mai tarziu s-a manifestat tendința de conformare la reguli (Wilson, 1958). Normele etice care susțineau mă’at-ul erau predate în școlile de scribi, de c]tre c]rturari. S-au descoperit aforisme, maxime și sfaturi copiate de ucenici, unele datând din jurul anului 2000 î.Hr., ceea ce subliniaz] importantă respect]rii preceptelor pentru obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
texte distincte, care se ocup] în mod explicit de etic], aceasta nefiind v]zut] că un segment al gândirii ce trebuie tratat independent de alte aspecte. Aceast] tendinț] se aplic] chiar și cunoscutului tratat din Mișna, Avot, o compilație de maxime și omilii, dintre care multe constituie ceea ce numim înv]ț]turi etice. Dup] cum sugereaz] Herford, scopul acestui tratat este descrierea unei personalit]ții ideale, având ca centru al preocup]rilor pietatea, măi degrab] decât etică. Chiar într-o m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în întregime un avantaj pentru c] evit] o problem] exagerând o alta. O problem] comun] a teoriilor dreptului natural este de a traduce întreb]ri abstracte cu privire la existența unor soluții naturale și raționale pentru reglementarea comportamentului uman în reguli sau maxime specifice și practice. Sporirea flexibilit]ții teoriei dreptului natural exacerbeaz] aceast] problem] și sl]bește leg]tură dintre principiile generale și maximele practice reale. Se împiedic] astfel formularea unui r]spuns direct la întrebarea: ce implic] dreptul natural în practic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
traduce întreb]ri abstracte cu privire la existența unor soluții naturale și raționale pentru reglementarea comportamentului uman în reguli sau maxime specifice și practice. Sporirea flexibilit]ții teoriei dreptului natural exacerbeaz] aceast] problem] și sl]bește leg]tură dintre principiile generale și maximele practice reale. Se împiedic] astfel formularea unui r]spuns direct la întrebarea: ce implic] dreptul natural în practic]? Problema nu este atat de grav], dac] nu uit]m de punctul de plecare al teoriilor dreptului natural. Se întâmpl] adesea că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au un fundament rațional exprimat prin intermediul unor principii generale de comportament care reflect] o natur] uman] rațional] și ferm]. Punctul slab al teoriei a fost dificultatea de a ar]ta felul în care aceste principii generale pot fi transpuse în maxime cu valoare practic]. În etică contemporan], dreptul natural se deosebește de rivalii s]i prin refuzul de a accepta ideea c] dezvoltarea uman] se poate realiza într-o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia își plaseaz] Kant discuția despre etic] este: „Ce trebuie s] fac?”. El încearc] s] identifice maximele sau principiile fundamentale de acțiune pe care ar trebui s] le adopt]m. R]spunsul s]u se contureaz] f]r] referire la o expunere presupus obiectiv] a binelui de tipul celor propuse de c]tre curentele perfecționiste asociate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În loc s] considere un construct determinat al binelui pe care s] îl foloseasc] în stabillirea a ceea ce ar trebui s] facem, Kant pornește de la principiile eticii pentru a stabili ce înseamn] voința bun]. Singură să întrebare este una minimal]: ce maxime sau ce principii fundamentale ar putea fi adoptate de c]tre o pluralitate de agenți f]r] a porni de la ceva specific legat de dorințele agenților sau de relațiile lor sociale? Principiile care nu pot servi unei pluralit]ți de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]