2,229 matches
-
a conștiinței medicale, o contribuție de referință la istoria medicinii românești. Nu aș putea încheia această prezentare fără a mă gândi la faptul că totdeauna trecutul oferă metadeschideri pentru viitor (Vasile Conta raporta progresul și la schimbarea de habitat profesional). Medalioanele înserate în lucrare oferă suficiente metadeschideri de evoluție și progres medical. Faptul că mari personalități medicale au ajuns în ierarhia deciziilor în acest domeniu (Gr. T. Popa, Leon Baliff, Petru Brânzei, Gioconda Dobrescu ș.a.) alături de cei care prin dăruire au
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
șeful Secției de Pediatrie, fost director al spitalului. Contribuția lui a fost decisivă în completarea istoricului spitalului, dar mai cu seamă la activitatea științifică în evoluția spitalului, cu un accent deosebit pe ultimii 50 de ani și la elaborarea unor medalioane. De asemenea, a urmărit tehnoredactarea, introducerea fotografiilor și structurarea lucrării pentru tipărire. Monografia pune sub ochii cititorului date, fapte, cifre, nume de personalități, de medici și cadre medii, fără prea multe comentarii pentru a evita atitudinea subiectivă. Suntem conștienți că
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
structurată în funcție de etapele istorice din acești ani, de evenimentele majore din cele trei războaie la care medicii au luat parte. Ne-am oprit, pe larg, la unii medici cu o activitate deosebită în domeniul sănătății și i-am imortalizat în medalioane, prin eforturile convergente din partea autorilor și a unor medici care au înțeles importanța acestei lucrări. Fără a avea pretenția că am epuizat toate izvoarele documentare promitem că vom reface, la o nouă ediție, fresca personalităților deosebite. Menționăm câteva date inedite
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pot fi amintite Wittgenstein, Hegel, Benedetto Croce, Pascal, Heidegger, Kant, Schopenhauer, Leibniz, Eminescu. Corneliu Albu oferă un material inedit referitor la I. Micu-Klein (11/1973). Cu prilejul centenarului Pierre Larousse, este inclus un articol al lui André Rétif. Într-un medalion, prinde contur personalitatea lui Șerban Cioculescu. La fel procedează V. Vetișanu cu Spiru Haret și Mariana Filimon cu D.D. Roșca. Rubrica „Retrospective” cuprinde în 1976 trei articole despre filosoful N. Bagdasar; Ecaterina Ganea Neagu se oprește asupra lui Tache Papahagi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
stilistic ce va reapărea în cărțile următoare, prozatoarea captând atenția cititorului în principal printr-un anumit tip de memorialistică. Deși uneori literaturizează excesiv, mediul și atmosfera epocii, figurile literare și culturale ale vremii sunt prezentate adesea în posturi interesante, în medalioane ce reînvie, cu vioiciune și prospețime, o lume aparte. Reprezentativ pentru V.T. este romanul Acasă (1947), construcție mult mai riguroasă în ce privește epicul și modul de realizare a personajelor. Interesul merge tot spre lumea copilăriei, vădind încă o dată influența lui Ionel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
această lume erau niște spurcați cum zice orice credincios în Tora. Aceste simboluri asemănătoare cu niște broaște cu mai multe picioare sau scarabei le găsim atît pe tăblița 1 cît și pe iconițele 9 și 11 dar și pe unele medalioane gnostice. Vedem că în povestioara alegorică apare și proorocul mincinos, slujitor credincios al fiarei ce a zburdat cu ,,răutățile” lui pe sub nasul iudeilor în Ierusalim timp de 42 de luni după care au pus ei mîna pe răulean și i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
datorează interpretării semnelor HH prin procedeul arătat mai sus care se citește II fiind numele Mîntuitorului din religia geților. Dar după învățăturile Talmudului semnul I înseamnă cifra zece iar repetat, rezultă o mie zece. Aceste semne apar și pe unele medalioane gnostice. A trecut o mie de ani și cei numiți fiara, șarpele cel vechi și proorocul mincinos de către Împărații Minciunii și Răzbunării Veșnice nu au reușit să vină pe pământ, să spună și să arate Adevărul cu care să nimicească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
î.e.n. dar cultul era legat de religia crucii și deci vechimea lui este mult mai mare pe plaiurile mioritice, cum apare pe tăblița rotundă de la Tărtă-ria datată pentru anii 6250 î.e.n. Imaginea de pe coiful de la Coțofenești, diferă de cea de pe medalionul lui Gordian lll prin faptul că Mitra de pe coiful getic poartă pe cap masca unui lup dar pe medalion are pe cap o coroană de raze, iar berbecul este înlocuit cu un taur, restul este identic și asta la o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cum apare pe tăblița rotundă de la Tărtă-ria datată pentru anii 6250 î.e.n. Imaginea de pe coiful de la Coțofenești, diferă de cea de pe medalionul lui Gordian lll prin faptul că Mitra de pe coiful getic poartă pe cap masca unui lup dar pe medalion are pe cap o coroană de raze, iar berbecul este înlocuit cu un taur, restul este identic și asta la o distanță în timp de peste 900 de ani și la cca 1000 km. în spațiu! Ca surse ale descoperiri religiei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prezentat imagistic pe mai multe tăblițe unde îngerul păzitor îi arată muritorului roata vieții sau caierul cum se scrie pe tăblița epitaf a marelui get Boero Bisto. Mitra cabirul cu cununa de raze pe cap apare pentru prima dată pe medalionul turnat la moartea lui Commodus în anul 192, împăratul roman adoptînd religia geților drept religia oficială a lui, artătînd și latura de judecător al faptelor fiecărui muritor și călăuzitor în lumea de dincolo a sufletelor celor răposați și merituoși în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cam așa cum era cunoscută religia creștinismu- lui arimin sau mitraismul în imperiul roman! Atît în Veda cît și în tradițiile religioase persane vechi, Mithra era participantul la ritualul de înmormîntare cît și judecătorul ceresc al faptelor mortului așa cum apare pe medalionul lui Gordian lll ca un cabir protector și călăuzitor al sufletului celui decedat. Atunci, cînd după moarte, duhurile stricăciunii pun stăpînire pe trup, dracii vreau să pună stăpînire și pe sufletul răposatului dar îngerii nu-i lasă pînă la judecata
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cinstirea zilei a șaptea - duminica - consacrată odihnei. Cuvîntul vine din limba română veche și este compus din dumi: copil + niga/nica: prețios, venerat, victorios, adică ziua copilului strălucitor sau a cabirului luminos și salvator cum apare pe unele monede ori medalioane ale lui Mitra. Pe tăblița 11 Domoz tomu este fiul crucii strălucitoare. iar cabirii erau considerați ființe cerești ce au zidit un neam divin pe pământ și care i-a învățat pe oameni prelucrarea metalelor, Mitra purtînd și el acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
articole cu prilejul sărbătoririi centenarelor nașterii lui M. Sadoveanu, O. Goga, G. Bacovia, E. Lovinescu, I. Minulescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, semnate de Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Dodu Bălan, Al. Piru, Mircea Popa, Emil Manu. Numeroase sunt medalioanele, articolele aniversare și comemorative, publicate de Liviu Rusu, Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia în societatea franceză, în Medalioane franceze, Univers, București, 1971, p.133-150 CITRON, Pierre, La poésie de Paris dans la littérature française de Rousseau à Baudelaire, Leș Editions de Minuits, Paris, 1961 CITRON, Pierre, Quelques aspects romantiques du Paris de Zola, Leș Cahiers naturalistes, n° 24-25
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
revistei Camil Baltazar traduce din Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Franz Werfel ș.a. Publică articole de poetică și istorie literară F. Aderca (Coșbuc cel adevărat, un comentariu impresionist în două secțiuni: Efortul liric și Efortul epic), Camil Baltazar (I. Vinea, medalion literar), Pompiliu Constantinescu (Poezia d-lui Adrian Maniu). Numărul 2-3/1930 este dedicat „marei europene” Hortensia Papadat-Bengescu, cuprinzând diverse „fațete de portret” și interpretări aparținând lui Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, F. Aderca ș.a. Cronicile literare sunt susținute de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
redacție un nucleu de autentici textologi. Ediții: Al. Macedonski, Opere, I-VII, pref. Adrian Marino, București, 1966-1980 (în colaborare cu Adrian Marino); Ion Creangă, Opere, I-II, introd. Iorgu Iordan, București, 1970 (în colaborare cu Iorgu Iordan). Repere bibliografice: Ornea, Medalioane, 58-60; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 147-148. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
condimente, brânză rasă. Peste brânză așezăm felii de bacon sau șunculiță. Deasupra punem ouăle bătute cu smântână și dăm la cuptor timp de 45 - 50 de minute. Se poate servi cu orice fel de salată sau lapte acru și mămăligă. MEDALION DE CĂPRIOARĂ 2 kg. de spate de vită, patru cepe, doi morcovi, două legături de pătrunjel, două bucăți mari de țelină, 1 kg. de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
legături de pătrunjel, două bucăți mari de țelină, 1 kg. de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie, sos de carne de căprioară, sos de smântână. Fasonăm carnea și mușchiulețul, tăiem medalioane pe care le sărăm, condimentăm și le legăm cu ață pe mijloc, apoi le prăjim în unt pe ambele părți. Din restul de carne care rămâne de la fasonare facem o tocăniță scăzută cu ceapă și vin roșu. La urmă, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
le călim în unt, ceapă tocată fin și puțin usturoi. Țelina o fierbem în apă cu sare, apoi cu mixerul facem un piuré. Varza roșie se taie fideluțe subțiri, apoi se marinează cu sos de căprioară. Punem pe farfurie trei medalioane, lângă ele punem ciuperci, peste care punem câte o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză și câte o roșie umplută cu tocăniță de carne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
studii monografice, precum Ion Creangă și basmul est-slav (1967), Teatrul ucrainean la Chișinău în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (1974, în limba rusă), precum și al culegerilor de articole Pagini de prietenie literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea colectivă Relațiile literare moldo-ruso-ucrainene (I-II, 1978-1982, în limba rusă), fiind și unul dintre autori. Este, de asemenea, coautor al lucrărilor Istoria literaturii moldovenești (1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail Eminescu. Studii și articole, Chișinău, 1966; Ion Creangă și basmul est-slav, Chișinău, 1967; Eminescu. Viața și opera, Chișinău, 1974; Pagini de prietenie literară, Chișinău, 1978; Aprecieri și medalioane literare, Chișinău, 1979; Destine vitrege, Chișinău, 1985; M. Eminescu și opera lui în documente, mărturii și ilustrații, Chișinău, 1985; Memoria anilor, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, O sinteză critică asupra operei eminesciene, „Moldova socialistă”, 1977, 15 mai; Dumitru Coval
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
Soarelui,/Orașul al cărui nume il veți ridica/Și prin care veți merge plin de fast printre cele douăsprezece semne (zodiacale, n.n.) Și se afla frumoasele ziduri, de care sunt demne razele voastre.“ Aceeași temă astrologică se regăsește pe un medalion oferit regelui de către ducele d'Aumont. Descrierea acestuia a fost realizată în 1701 de către Academia Regală:„Medalionul oferit regelui este un talisman, sau o imagine dedicată unui anumit horoscop, și are un scop și o destinație care au fost impuse
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cele douăsprezece semne (zodiacale, n.n.) Și se afla frumoasele ziduri, de care sunt demne razele voastre.“ Aceeași temă astrologică se regăsește pe un medalion oferit regelui de către ducele d'Aumont. Descrierea acestuia a fost realizată în 1701 de către Academia Regală:„Medalionul oferit regelui este un talisman, sau o imagine dedicată unui anumit horoscop, și are un scop și o destinație care au fost impuse de către autor. Această știință naturală, care este strâns legată de astrologia judiciară, a fost foarte mult apreciată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
destinație care au fost impuse de către autor. Această știință naturală, care este strâns legată de astrologia judiciară, a fost foarte mult apreciată de către Caldeeni și Egipteni, și din această știință și-au extras informațiile evreii practicanți de caballa și arabii... Medalionul are inscripționat cuvântul Sol, ceea ce indică faptul că autorul talismanului a dorit să-l direcționeze pe prinț pe drumul ce ascede către soare. Pe o față a talismanului pot fi observate simbolurile astronomice ale Berbecului și Leului, care sunt cele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]