3,292 matches
-
au fost: dezvoltarea infrastructurii necesare deschiderii Centrelor de Prevenire și Consiliere Antidrog, activități de prevenire În mediul școlar și extrașcolar. În lipsa unui sistem de evaluare științifică a impactului pe care l-au avut adoptarea măsurilor politice/administrative amintite și evenimentele (mediatice, comunitare, școlare) asupra consumului de droguri, putem doar să presupunem, bazându-ne pe experiența empirică, că În prezent, majoritatea tinerilor care frecventează școlile, liceele din mediul urban, au posibilitatea de dobândi cunoștințe despre pericolul prezentat de consumul de droguri și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
html.</ref>. Relaționarea dintre mass-media și sfera politică a căpătat alte conotații în contextul declarării la nivel public a celei dintâi ca fiind o amenințare pentru siguranța națională. Luna iunie a anului 2010, de exemplu, a fost marcată la nivel mediatic de un atac puternic lansat din partea președinției la adresa mass-media, aceasta fiind inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării ca vulnerabilitate. Astfel, în Strategie se vorbește despre „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
divorțează de acest partid. „Șeful statului a reiterat că el și democrat-liberalii, care au dus în interiorul partidului mesajul Antenei 3, nu mai pot colabora”<ref id=”6”>Diana Robu, „Basescu, despre «catastrofa» Pivniceru, divortul de PDL si Udrea ca dezastru mediatic”, în ziare.com, 27 martie 2013, online la http://www.ziare.com/basescu/pdl/ basescu despre-catastrofa-pivniceru-divortul-de-pdl si-udrea-ca-dezastru-mediatic-1226811.</ref>. Nici de partea cealaltă lucrurile nu se derulează cu mai multă responsabilitate. Tensiunile din cadrul alianței USL devin subiecte de presă în aceeași
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la http://www.revista22.ro/patronul-rtv sebastian-ghita-psd-antonescu-e-consiliat-de fostisefi-de servicii-secrete-rosca-stanescu-si voiculescu-fosile-comunistoide-22521.html. </ref>; sau aprecieri de genul celor care spun că „Victor Ponta și Crin Antonescu fac paradă de prietenia lor trainică [...], însă știrile de la TV-urile lor arată horror. Extensiile mediatice ale PSD și PNL, respectiv RTV și Antena 3, au intrat în faza războiului nuclear”<ref id=”2”>Dan Tapalagă, Dincolo de aparențe, 22 februarie 2013, online la http://m.hotnews.ro/ stire/14282889.</ref>. Ne aflăm deci în fața unei situații
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ASPECTE PRAGMASEMANTICE ÎN DINAMICA ACTUALĂ A CONECTIVITĂȚII: CONVERSII DISCURSIVE ADRIANA GORĂSCU 1. În paginile următoare ne vom opri asupra unor fenomene de natură discursivă privitoare la conectivitate, fenomene care caracterizează în principal limbajul mediatic (scris sau audiovizual), dar care, prin abundența manifestărilor, prin înaltul grad de difuziune în corpul social a acestui limbaj și prin creditul de care se bucură in societate utilizatorii săi, iradiază și tind să influențeze celelalte variante difazice si diastratice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
care afectează conectivitatea de tip copulativ; alături de fenomene cu prezență masivă în mass-media (tinzând să devină mărci stilistice funcționale), vom lua în discuție și tipuri de convertibilitate cu actualizare modestă, pentru a pune în lumină, prin contrast, criteriile preferinței limbajului mediatic pentru anumite tipare pragmasemantice de conectare în defavoarea altora. 5.1. La conversia tiparului copulativ către un tipar (fals) disjunctiv am făcut referire, în treacăt, mai sus (vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la altele construite cu ajutorul corelativelor în discuție este total inuzuală (în materialul examinat nu am întâlnit niciun exemplu). Faptul s-ar putea explica printr-o caracteristică a corelativului, aceea de a imprima enunțului un caracter indubitabil "închis", prestructurat; or, limbajul mediatic (cel în care au loc cu precădere conversiile discursive) preferă structurile "deschise", pe de o parte pentru maleabilitatea acestora (esențială pentru un discurs în continuă elaborare, sub presiunea timpului și a spațiului), pe de alta pentru sugestia de spontaneitate și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2.2. Varianta "persecutată" de norma oficială a corelativului de mai sus, cea având drept al doilea termen dar și, ar putea însă sta la originea conectorului noncorelativ dar și, care, în ciuda reticențelor în acceptarea sa oficială, domină autoritar scena mediatică în materie de conversie discursivă a structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Succesul lui dar și cu funcție de - am putea spune - "conector copulativ- adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative corelative discutate mai sus, a căror utilizare este limitată la situațiile de evidentă adecvare obiectivă. Cu toate acestea, sporadic, dar și își transgresează vocația solitară și intră ad hoc
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
românii au trecut de puțin pe lângă aur atât în finala pe echipe, unde s-a resimțit absența liderului Marian Drăgulescu, dar și în cea de la sol [...] ("Ziua", 12.V.2008). 6. Putem conchide, sintetizând cele de mai sus, că limbajul mediatic preferă conversia structurilor copulative neutrale (simțite ca "plate", neaducătoare de rating) către construcții marcate pragmasemantic, de două tipuri: disjunctive (care dinamizează discursul prin atragerea destinatarului într-o colaborare fictivă cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile, deci afirmarea lor expresă este redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real sau imaginar ("Good news, no news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nemulțumire și anxietate provocate de comportamentul neașteptat (în afara conduitei stabilite și subînțelese) al copiilor sau celor dragi și apropiați; - desfășurarea de evenimente și fenomene naturale deosebite, cu impact distrugător asupra vieții normale a individului și a celor apropiați lui; - „asaltul” mediatic și manipularea, în special prin televiziune, aspecte ce produc derută și nesiguranță în ceea ce privește derularea ulterioară a evenimentelor și aprecierea corectă a informațiilor și luarea celor mai bune decizii. 2.3. Efectele stress-ului Sintetizând această problematică, să precizăm că efectele potențate
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
atât dascălii cât și elevii au un singur profesor dragostea. Iubirea pentru copilul de lângă noi ar trebui să sfarme toate barierele necunoscutului. Pentru el să fim capabili să ne însușim noul în forma accesibilă vârstei lui. Pentru că dincolo de realitatea atacurilor mediatice, de agresivitatea fluxurilor informaționale, de comunicare, de receptare a noului există și dorința de a evada din obișnuit. Și ar fi nedrept să rămânem indiferenți față de progresul tehnologiei, al societății. Trebuie să încercăm să ne educăm în beneficiul nostru, folosindu
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
descrierea; exprimarea emoțiilor, a sentimentelor; sensibilizarea (înrudită, ca efect, cu promovarea); relaționarea (cu o componentă socială accentuată); predicția (date statistice care pot ajuta la luarea unor decizi pentru viitor); diagnoza (are în vedere fapte deja consumate); demonstrația; formarea opiniei (campanii mediatice); Ce observații aveți în legătură cu cele trei imagini? Se poate vorbi de comunicare în toate cazurile? Ce le diferențiază? Termenul a comunica derivă din latinescul communicare, care semnifică a fi în legătură cu, iar comunicarea în limba română este un proces de transmitere
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu zi. În momentul cînd omul este speriat agitat nu mai raționează cum trebuie devenind de fapt un consumator ideal. Un altaspect este prezentarea unei minciuni de către o persoană cunoscută în care ai înredere, întîlnită in tot felul de campanii mediatice. Un alt aspect pentru a accepta o minciună, pentru manipularea maselor, este prezentarea în culori foarte nefavorabile a unei probleme, urmată imediat de prezentarea unei soluții mai mult sau mai puțin benefice. În conștiința publicului chear dacă se spune că
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de consorții avantajoase din punct de vedere economic, și al asigurării noutăților științifice * Marketing: organizarea de activități de marketing, promovare, pe baza analizelor nevoilor de informare operate cu mijloace sociologice * Promovarea activității și potențialul bibliotecii: mijloace, metode, evidență, analiza impactului mediatic și luarea unor măsuri adecvate 145. Indicați un posibil mod de organizare a documentelor unui director / responsabil de unitate documentară / responsabilitate la nivel instituțional! R: 0. Administrație 1. Administrația centrală 2. Rectorat-Consiliul Județean/Inspectoratul Școlar 3. Unitatea imediat superioară 4
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației, Paula Iacob își elaborează cu minuțiozitate compozițiile. Ne aflăm în fața unor superbe catedrale de flori și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
interacțiunile 23, 24, 27, 39, 69), în ciuda faptului că au rol de structurare a discursului, întrebările sunt frecvent atenuate prin lungi presecvențe, pasaje narative menite să diminueze forța interogativă și să reducă puterea discursivă a vorbitorului în raport cu interlocutorul. În dialogul mediatic (radio, televiziune - vezi în corpus interacțiunile 57, 58, 59, 60, 71, 72), întrebările sunt adesea directe, dar rareori au rolul de a declanșa răspunsuri informative, ci, în special, au funcție de problematizare sau funcție ludică, integrându-se unor strategii de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
anticipa amenințările și de a pune în aplicare mijloacele de prevenire și de adaptare necesare. Aceasta este strâns legată de supraveghere prin formarea și sensibilizarea personalului. Riscurile se referă, în special, la patrimoniul uman, securitatea sistemului informațional, imaginea și expunerea mediatică, managementul proprietății intelectuale, industrial, de know-how prin transmiterea acestora, dar și la securitatea datelor. Pe plan internațional incompetența interculturală devine un factor de criză major, în timp ce invers, cunoașterea culturii țării partenere devine o necesitate în epoca contemporană. Asimilarea și utilizarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației, Paula Iacob își elaborează cu minuțiozitate compozițiile. Ne aflăm în fața unor superbe catedrale de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
să mai compenseze ceva din pierderile provocate de criză. Televiziunile nu ratează nimic din ineditul tradițiilor și al sărbătorilor de iarnă ca prilej de creștere a ratingului. În concluzie, toată lumea profită de pe urma sfârșitului și începutului de an. Poate că succesul mediatic al sărbătorilor de iarnă ne va redeșteptă în cele din urmă gustul pentru lectură, simțul sacrului și sensibilitatea pentru înțelesul real, religios al acestora. Aceste mărețe descinderi ale sacrului în lume prilejuite de parfumul sărbătorilor de iarnă continuă parcă inefabilul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sa America de care ne temem drept politically correct (limbaj și comportament politic corect). Este vorba de acea formă de maladivitate socială ce s-ar traduce astăzi prin conformism, stupiditate și gândire superficială, stereotipică, modelată substanțial de puterea oligarhiei politico- mediatice. În România anilor '90, terorismul a cunoscut o istorie specială grație de acum celebrului Teodor Brateș. Acesta l-ar fi rostit prima dată la TVR în 22 decembrie 1989, în jurul orei 15:45. lată și contextul prezentat de autor în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nu o poți schimba acum nici din interiorul politicii românești. Pentru mine acest fapt continuă să fie un mister. Știm bine că nu poți ajunge în politica mare din România dacă nu aduci bani sau voturi. Odată intrat, Leviathan-ul politic, mediatic și administrativ - susținut liminal de legile economiei subterane - te transformă dintr-un om cumsecade într-o lichea. Dacă refuzi cu demnitate metamorfoza, atunci ești marginalizat sau chiar exclus. Rămâi "sărac și cinstit". Cu privire la percepția politicienilor de alte confesiuni de către românul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
rezolvarea problemelor personale, iar conducerea școlii promovează de multe ori ideea că actele de violență asupra profesorilor sau elevilor reprezintă o problemă internă, care privește doar școala. In ultimii ani violența În rândul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice, dar cu toate acestea singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne și ele vizează diferite tipuri de infracțiuni comise de minori (cf. Sălăvăstru, D.,2003ă: omoruri, tentative de omor, vătămari corporale grave, violuri, furturi, tâlhării. De exemplu, la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]