3,067 matches
-
școală generală din București (experiență utilizată, fără îndoială, în descrierea atmosferei din prima parte a nuvelei Marea amărăciune), iar după 1989 face parte din conducerea a diverse publicații - Contrapunct, Cațavencu, Cuvântul de ambe sexe - și publică un SF parodic, Planeta mediocrilor, 1990. în ultimii ani semnează zilnic câte un scurt comentariu politic în Ziua. Practic, scriitorul este angajat integral într-o necontenită producție de texte de consum, care sunt mai dense decât tot ceea ce scriu în mod curent diverși umoriști, foiletoniști
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
prozaice și de predictibile, cam cum ne-a învățat Campionatul Mondial în ultimul timp. După o lebădă neagră ne-a trecut prin fața ochilor un cîrd de două rațe cîrcălite și șchioape: Chile - Australia și Columbia - Grecia. Au fost două meciuri mediocre, cu multe faze îmbîcsite, meciuri la care ne-am chinuit să ne menținem concentrarea și mulți dintre noi au cedat ispitei celuilalt ecran, al calculatorului, cu două degete ținînd legătura cu mediul online și doar cu coada ochiului urmărind ce
Cronica lui Turambar. Mirel Palada comentează pentru Editura DCNEWS meciurile de la CM 2014: "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73939_a_75264]
-
să-i bată columbienii pe greci? Era. S-a și întîmplat. Era de așteptat ca grecii, în ciuda lebedei lor negre de la europeanul de acum vreo zece ani, cînd au luat prin suprindere și au cîștigat, să joace totuși un joc mediocru și închis și fără sclipiri? Era. Așa au și jucat: ca niște babe balcanice. Era de așteptat să ne plictisim? Era. Așa s-a și întîmplat. Eu cel puțin nu numai că m-am plictisit la meciul ășta, dar am
Cronica lui Turambar. Mirel Palada comentează pentru Editura DCNEWS meciurile de la CM 2014: "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73939_a_75264]
-
dificultate întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată în împletirea dintre politic și culturalul sec, compromis de atingerea tangențială cu foști reprezentanți ai lumii legionare, din cei de calitate mediocră, cultural vorbind, dar, ce e drept, învârtitori de bani, și oricum agreați de comuniștii naționaliști, iar, în virtutea acestor două direcții, compromis și din perspective științifice, cu oameni de știință îngenunchiați de tentații și cu diletanți cărora li se ușurează mult
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
de astă dată, variațiunea era mai modestă față de variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea din ce a rămas din Institutul ciopârțit. Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe care tema, mascată în variațiunea ei, se poate lăfăi cu frivolitate
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
cel mic reprezintă o simplă masă de manevră și pronunță, în numele poporului, sentința de exilare a lui Oreste dorită de primejdiosul Gorgias. La Vlad Zografi, coreuții de la Delfi apar în ipostaza de actori fără talent care dau o reprezentație scenică mediocră. E adevărat, în final ei reiau atribuțiile originare ale corului antic și anunță solemn inutilitatea strădaniilor omenești, dar o fac doar când eroul renunță la tentativa de a-și boicota destinul. Intervențiile divine ex machina nu mai rezolvă în chip
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
de a-l plagia. Pur și simplu vei fi predispus a-i împrumuta, dacă nu ideile, măcar fervoarea lexicală al cărei martor ai fost. Se subînțelege că posibilitatea contaminării e direct proporțională cu vâna autorului. Cu cât gînditorul e mai mediocru, cu atât gradul de molipsire scade, și asta fiindcă lipsește vraja dată de frumusețea exemplului. Ceea ce-i totuna cu a spune că mimetismul de cronicar cere o excelență stilistică la care râvnești prin chiar dorința de a scrie la fel
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
nu excepția, în învățământul românesc (chiar și în cel umanist!), e comod, e simplu, ești pe gustul galeriei dacă declari ritos că te-ai săturat de marile valori și că e cazul să-i punem în prim-plan pe meșterii mediocri, dar onești. Adică să înlocuim excepționalismul accidentului biografic și creator cu „excepționalismul" de bandă rulantă, accesibil fără bătăi de cap. Această perspectivă îți conferă ție, chiorul, motive de superioritate în lumea orbilor. E o viziune care-ți dă frisoane. A
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
și genialitatea, și mediocritatea -pentru că astfel de valori sunt chiar valorile vieții. Intelectualii „vigilenți" vând pe post de certitudine o fraudă. Ei pretind că niște dascăli deprofesionalizați, incapabili să înțeleagă profunzimea geniului, sunt, totuși, capabili să predea un scriitor mediocru. Profundă eroare: o nulitate e o nulitate, indiferent de contextul în care o plasezi. Marea problemă nu sunt valorile culturale - așa cum ne comunică obraznic și extremist corecții politici. Marea problemă sunt servitorii școlii. Ce trebuie eliminat nu e excelența culturală
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
sentimentul tragic al vieții, nu am trăiri spiritualiste, nu promovez cultura de tip guru, nu sînt adeptul misticii de tip upanișadic. A confunda munții din jurul Sibiului cu Himalaia este ridicol. Sînt, după cum vezi, un personaj cu totul și cu totul "mediocru", "mediu"". Să remarcăm că nici măcar în acest moment, dl Marino nu se poate abține de a trimite săgeți împotriva unor autori din altă clasă (Unamuno, Cioran), ilustrînd parcă o vorbă a lui Villiers de L'Isle-Adam, pe care o citează
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
insuportabil. Normal, cu o producție intelectuală atît de vehementă și de complexă ca a mea... E o formă de infirmitate asta, și eu am simțit-o, că eu am pierdut multe femei, sau unele femei, din cauză că nu mă puteam preface mediocru, sau mediocru fin. D.P.: De ce le vorbeați, totuși, dacă simțeați că nu vă înțeleg? N.B.: Nu, ele stăteau lîngă mine pentru că le atrăgeam. Le atrăgea tînărul frumușel care eram. Eram potent, le satisfăceam, Dumnezeu mi-a dat, între douăzeci și
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
cu o producție intelectuală atît de vehementă și de complexă ca a mea... E o formă de infirmitate asta, și eu am simțit-o, că eu am pierdut multe femei, sau unele femei, din cauză că nu mă puteam preface mediocru, sau mediocru fin. D.P.: De ce le vorbeați, totuși, dacă simțeați că nu vă înțeleg? N.B.: Nu, ele stăteau lîngă mine pentru că le atrăgeam. Le atrăgea tînărul frumușel care eram. Eram potent, le satisfăceam, Dumnezeu mi-a dat, între douăzeci și patruzeci de
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
așa". Peste cîțiva ani, a înțeles că totuși a avut noroc că a intrat în nemurire, că altfel nu exista. Dar a fost dificil de îndurat, și alte persoane care sînt recognoscibile în cîteva tușe s-au enervat. Pentru că oamenii, mediocri toți, ar vrea să apară idealizați (rîde), să fie frumoși, deștepți, curați, inteligenți. D.P.: Leliei nu i-a fost ușor, înspre final a fost foarte... N.B.: Dar e frumos în final, e o metamorfoză frumoasă a ei, ea pierde, e
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
1970) al lui Radu Petrescu este un excelent roman de dragoste, plasat într-o lume provincială, interbelică, de avocați, judecători și profesori, reuniți periodic în saloane unde se cântă muzică clasică și se conversează în franceză. Această lume vetustă și mediocră este filtrată prin perspectiva unui adolescent, cu o fire sensibilă de artist (Matei Iliescu), care se îndrăgostește de o femeie căsătorită (Dora Albu, soția avocatului Jean Albu, mult mai în vârstă decât ea). Matei și Dora își cultivă dragostea lor
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
celor doi (Matei Iliescu și autorul Ocheanului întors) cuprinde un eveniment care le-a marcat deopotrivă evoluția: părăsirea Bucureștilor. Ajuns cu familia sa în N., orășel de provincie, lui Matei Iliescu îi rămâne să se retragă din fața agresiunii unei lumi mediocre în scrierea unui jurnal, care să-i păstreze trează exigența cu sine: "Încetul cu încetul, conștiința că acum a rămas singur pe lume născu în sufletul său spaima că este sortit să ajungă a se asimila provincialilor din N., devenind
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
Iulia Alexa Luată metodic, Întâlnire la Kronstadt nu e nici excepțională, dar nici proastă, și nici mediocră. Autorul, Edgar Reichmann, e un emigrant brașovean de origine evreiască, stabilit în Franța. Întâlnire la Kronstadt e o autobigrafie cuprinzând prima copilărie, anii celui de-al doilea război mondial și tinerețea autorului cu toată țesătura de întâmplări dintr-o istorie
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
Corespondență specială de la Magda Mihăilescu ...ne-a mărturisit Nicole Kidman, deși, cu frumusețea ei ireală, cu aerul imperial adus cu sine în orice împrejurare, pe ecran, în viață, nu i-ar fi prea greu. Am văzut noi și actrițe mediocre intrate în familii regale. Nu este cazul ei, așa cum nu a fost nici al starului hollywoodian Grace Kelly, interpretat în filmul lui Olivier Dahan, Grace de Monaco. De altfel, ea este și singurul punct luminos din această peliculă în care
Cannes 2014. Nicole Kidman: "Evident, nu mă voi mărita niciodată cu un prinț..." by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79219_a_80544]
-
că o viață lăuntrică reală nu s-ar putea întemeia decît pe o sumă de neîmpliniri, care-i dau un accent sacrificial. Perfecțiunea e intangibilă, iar urmărirea ei cere jertfe. A realiza tot ce ți-ai propus e banal, e mediocru. A te irealiza prin masivitatea, prin dramatismul neîmplinirii, poate fi sublim. De la un timp constați că neîmplinirile te definesc în mai mare măsură decît împlinirile, că ele acordă ființei desenul său cel mai caracteristic. Nu vreau să intru în preciziuni
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Doar pentru noi, românii noului mileniu, istoria pare un lux, dacă nu de-a dreptul un moft. Experiența Buckingham-ului nu este neaparat una de fascinație arhitectonică. Aș spune chiar că palatul Reginei Marii Britanii rămîne, estetic vorbind, una dintre construcțiile mediocre din Londra, deși apropiatele Hyde Park și Duck Island (cu veverițe prietenoase, pelicani plictisiți, pescăruși vioi și, bineînțeles, arogante rațe sălbatice) te fac să te simți într-un mic paradis natural, departe de lumea dezlănțuită. Andrei a mers pînă acolo
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
o dezamăgire. Dar, incepand cu al doilea rol, și-a demonstrat încă o dată talentul, interpretând un tanar scriitor în filmul "Lumea văzută de Garp/ The World According to Garp" (1982). ROBIN WILLIAMS. A jucat la mijlocul anilor '80 în câteva filme mediocre, precum "Supraviețuitorii/ The Survivors" (1983), "Meciul secolului/ The Best of Times" (1986) și "Clubul Paradis/ Club Paradise" (1986). A excelat însă încă o dată, interpretând rolul unui saxofonist rus care fuge din țară lui și cere azil politic în magazinul Bloomingdale
ROBIN WILLIAMS, un actor de comedie genial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21587_a_22912]
-
antichitatea greacă, de aici intenția pe care o declară de la început: să evite clișeele care ne-au tăiat pofta de a-i mai frecventa pe cei vechi. Potrivit autorului, există trei poncife care au acoperit universul elin cu patina unei mediocre înțelegeri istorice. Primul stă în idealizarea Greciei sub forma unui tărîm diafan în care cetăți precum Olynthos, Teba, Sparta sau Atena reprezentau lăcașul unei vieți de luxură: un pritaneu extins la scara întregii agore, cu cetățeni rafinați în alegerea deliciilor
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
nota trei, iar Sfântul Gheorghe a ajuns emblema „Vestitorilor”6 . Cine este „personajul romantic” din perspectiva lui Sebastian Răutu, mare proprietar și, în roman, viitor prim-minstru? Trec peste formula „un idiot”, și selectez doar acest pseudomesianism al unui individ mărginit, mediocru, cu viziuni ridicole, amendate de chiar cei îndreptățiți să le aprecieze. Imaginea lui Toma Vesper, conducătorul Mișcării Vestitorilor, este, în viziunea lui Sebastian Răutu, a unui pseudoerou romantic, amalgam de impostură, ridicol și găunoșenie. În ce măsură se legitimează această imagine pe parcursul
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
nu se stinseseră odată cu lumânarea. În câte se întâmplau de un an încoace, Raluca Holban se credea îndreptățită să vadă semne de Apocalips. Epoca profeților mincinoși smintind până și mintea copiilor”10. Iar unul dintre profeții mincinoși este Toma Vesper, mediocrul elev de la Liceul internat din Iași, cel care are, în copilărie viziunea Sfântului Gheorghe apărând în capul satului din care se trage. Așteptând ceasul de apoi e un roman mărturie, care, scris la începturile comunismului, are rolul unei triste previziuni
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
pariază, nu pe valoare, ci pe succes. Această confuzie explică de ce e răspândită opinia că „statul desconsideră financiar cultura”, e și opinia lui Tudor Octavian, dar e, în același timp, acuzat statul, că, vorba aceluiași, risipește sume considerabile pe producții mediocre, opere, festivaluri, târguri, simpozioane și mai știu eu ce. În bună logică, nu poți acuza statul că desconsideră cultura și că totodată o „răsfață”, tot Tudor Octavian dixit. Că statul, adică guvernul și autoritățile locale, bagă deseori bani când și
Corupție în cultură? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5265_a_6590]
-
Cristina Alexandrescu O ipoteză incredibilă a fost lansată privind ascensiunea fulminantă a lui Adolf Hitler și maleficitatea acestuia. Mult timp istoricii s-au întrebat cum a reușit un om mediocru, precum Adolf Hitler, să ajungă unul dintre cei mai cruzi dictatori din lume. Se pare că în spatele lui Hitler s-a aflat un pact pe care acesta l-a făcut cu Diavolul. Nu ar fi vorba de un pact oarecare
Explicația incredibilă cu privire la răutatea lui Hitler. Cum a dobândit puterea by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63730_a_65055]