4,239 matches
-
plăcea deseori să o numească? Niciodată nu se acomodase în orașul acesta imens unde oamenii, tot mai grabiți, parcă vorbeau cu totul o altă limbă. Doar de dragul familiei, își ascundea zbuciumul sufletesc și dorul nestăpânit de pădurile răcoroase care înconjurau meleagurile natale. „Aș fi egoistă, gândi ea, să renunț la acest oraș cu furnicarul de locuitori și să mă retrag în liniștea rustică de acasă doar de dragul meu”. Nu-și permitea să îndepărteze copiii de mediul în care au crescut, doar
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
tămăduitoare. Ani în șir, localitatea a fost ferită de nenorociri. Totul a durat până ce întâmplarea s-a uitat, iar sătenii timpurilor noastre au ignorat jertfa lui. Am transcris această poveste, cu gândul ca Spiritul Lupului Sur să se reîntoarcă pe meleagurile noastre, pentru ca oamenii să-și recapete demnitatea, curajul și bucuria de a trăi, să reînvie bunătatea, iertarea și compasiunea, în inimile lor. De-a lungul timpului, Spiritul Lupului Sur m-a ajut să răzbat prin viață... Și știți de ce? Pentru că
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > UN OM CU SUFLET MARE Autor: Ionel Cadar Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului UN OM CU SUFLET MARE Teodor Fărcuța născut în 1956 pe meleagurile satului Calea Mare, cătun Barcuri, comuna Lăzăreni, dintr-o familie săraca dar cu credință în Dumnezeu, este acest om. Prin anii 1970-1980,pe vremea comunismului mai tînărul Fărcuța punea la îndoială credința oamenilor în Dumnezeu. După revoluția din decembrie 1989
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
O vară superbă cu mult soare. Venisem cu soțul în stațiune. Așa facem în fiecare vară. Mergem mai mult în stațiunile de pe Valea Oltului pentru ca aceste locuri sunt mai aproape de sufletul nostru. O parte din viața am petrecut-o pe meleaguri vâlcene. La Olănesti mergem mai mult pentru apele tămăduitoare și pentru aerul curat, ozonat cu ioni negativi. Mă durea piciorul drept de mai mult timp. La Cluj mai fusesem la doi medici balneologi și, după ce ma puneau să merg în
ÎN STAȚIUNEA OLĂNEȘTI CU...LORELAI, POVESTIRE DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376627_a_377956]
-
norocul de a fi vizitată meru de cei patru copii ai noștri, de cei unsprezece nepoți. Și dacă plec, unde aș putea să mă duc? Unde aș mai putea găsi eu acum fericirea pe care am trăt o pe aceste meleaguri ? Aici m a adus iubitul meu, soțul meu, și aici voi rămâne spre a fi mereu lângă el, spre a fi mereu împreună. Ne am întors pe covorul verde al grădinii, unde pe masă ne așteptau vasele antice pline cu
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
spiritului uman și a vieții vegetale și animale se împletește în mesajele care țâșnesc ca un izvor din versurile sale, o îmbinare armonioasă de „conștiințe”, dar și o filozofie a existenței geniului, a poetului veșnic visător, solitar și rătăcitor pe meleagurile natale. „El e nebunul ce fuge pe drum, / Privește cu ochii mari, negri, / În sus, spre o altă lume/.../ Nu vă uitați după el, / Căci sufletul îi râde, inima îi bate / Ca un ceasornic în miez de noapte, / Lăsați-l
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
m-au plămădit pe mine! Eu n-am fost niciodată muritoare, m-am născut direct în lumea vampirilor. - Vrei să spui că Dracula trăiește? - Bineînțeles! Dar contele s-a retras din istorie și mi-a predat mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume! - Iar eu cine sunt? - o iscodi bărbatul. - Tu te tragi dintr-un războinic care a iubit o frumoasă fată înainte să plece la război. Din nefericire nu s-a
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
să merg până într-acolo și să afirm că în fiecare suflet de român sălășluiește o vocație autentică, având la bază tocmai rădăcina spațiului carpato-danubiano-pontic, această trilogie a mioriticului - esența prin care literatura românească se deosebește față de cea de pe alte meleaguri. Unii autori sunt realiști și îndrăzneți, alții își înăbușă talentele, din teama de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea literaturii - ca și societatea - se află într-o permanentă schimbare, prezentele rânduri îl aduc în atenția cititorilor pe
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
să merg până într-acolo și să afirm că în fiecare suflet de român sălășluiește o vocație autentică, având la bază tocmai rădăcina spațiului carpato-danubiano-pontic, această trilogie a mioriticului - esența prin care literatura românească se deosebește față de cea de pe alte meleaguri.Unii autori sunt realiști și îndrăzneți, alții își înăbușă talentele, din teama de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea literaturii - ca și societatea - se află într-o permanentă schimbare, prezentele rânduri îl aduc în atenția cititorilor pe
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
zeci de mii de ani se retrăseseră în interiorul terrei, din cauza unor cataclisme devastatoare ce avuseseră loc pe pământ. Dezastrul ecologic din zorii preistoriei, fusese provocat în parte de căderile unor meteoriți și cataclismele devastante ce urmaseră impactului. Însă pe aceste meleaguri în acele timpuri pierdute în negurile istoriei se consumaseră și războaie devastatoare între supercivilizațiile terrei care decimaseră populațiile acestei părți de lume. Puținii supraviețuitori dintre oamenii aceia numiți titani, ce populaseră munții cei bogați în aur și alte minereuri prețioase
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
ei de ostatică. Desigur, și acest vicleșug vinovat a fost descoperit și anihilat de inflexibilul ei tată. Prejudecățile sociale și lipsa vocației de părinte au născut multe tragedii, între care și pe cea a Veronicăi din satul de pe malul Moldovei, meleag în care, ca un precedent, neîntrecutul Sadoveanu amplasase acțiunea nuvelei “Cântecul amintirii”, o dramatică poveste de dragoste a cărei jertfă se numea Irina Dascălului. Până la urmă, Veronica, fata dascălilor din Miroslovești s-a îmbolnăvit de inimă rea, după diagnosticul din
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
a făcut foame de toate, dar mai ales de dragostea lui. Ștefan când își auzi telefonul sunând, tocmai se relaxa în patul larg din camera Feliciei, după o partidă prelungită de sex, cu apriga brunetă poposită pe litoral, tocmai de pe meleagurile Olteniei, după o escală de câțiva ani prin capitală. De fapt, încă mai avea apartamentul din București, unde își avea în acte reședința permanentă. Ștefan nu renunțase definitiv la dorința de a o întâlni înainte de a-și schimba starea de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
aceia care mizau pe capetele plecate ale românilor umiliți (dar niciodată împăcați cu asuprirea și asupritorii), iar pe de altă parte ilustrează acea admirabilă particularitate a istoriei noastre naționale, care - în definitiv - explică miracolul viețuirii neîntrerupte a românilor de pe aceste meleaguri: În vremuri de mare cumpănă pentru ființa lor (limbă, credință, tradiții, rosturi), întotdeauna românii au dovedit că posedă uimitoare resurse fizice și psihice, grație cărora au reușit să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”, fie că-i vorba de
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
singuri urmele? Prin ignoranță, nepăsare și, uneori, comițând fapte reprobabile, autoritățile statului român au contribuit la politicile respectivelor țări, de ștergerea urmelor de identitate ale puținilor aromâni și vlași care mai îndrăzneau (și îndrăznesc) să mai vorbească românește pe acele meleaguri. În revista „Formula As” nr. 842/oct. 2008 este publicat un tulburător interviu luat de Ion Longin Popescu aromâncei Maria Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a declarat: „Deși România este statul cu cea mai mare obligație față de românitatea balcanică, Bucureștiul
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
petrecut un întâi de mai într-un cadru plăcut, în mijlocul naturii. Speram să avem această ocazie cât mai des. Acum a fost un caz fericit că ne-am putut reuni întreaga familie. Paul și Marian sunt purtați de nevoi pe meleagurile friguroase ale Norvegiei, unde muncesc pentru prosperitatea familiei. La doua - trei luni vin acasă, însă foarte rar se întâmplă să ajungă amândoi în același timp. Primul muncește pe lângă Oslo, iar al doilea într-un orășel de pescari din nordul Norvegiei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
univers. Cu un scris îngrijit, aproape caligrafic, singura notiță de pe pagina aceea îmi atrase atenția. Prin grija ocrotitoare de a nu uita. Ca și când ar merge la gară să-și întâmpine și să-și aducă acasă prietenul, ce vine de pe alte meleaguri - „De mers la gară și de adus pe Liviu, luni.„ , un exemplu. Sau, ca și când și-ar aduce iubita acasă, pentru prima oară - „De mers în întâmpinarea Feliciei, cu frezii galbene, cum îi plac ei, sper s-o placă părinții !„ alt
DAFINUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376792_a_378121]
-
în trecut și prezent, oamenii și-au trăit poveștile așa cum le-au fost scrise în Cartea Sfântă a vieții.” Numele romanului este adecvat cu mesajul pe care prozatoarea dorește să-l transmită: „Roata timpului a purtat generație după generație pe meleagurile acestor locuri, a scris istoria neamurilor rebrenilor care au trăit în pace și omenie, și-au văzut de obârșia lor, și-au păstrat ființa nealterată, indiferent de sacrificiile pe care le-au făcut.” Treptat, treptat pe parcursul întregului roman facem cunoștință
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
citește dintr-o privire și care niciodată nu dă greș. Domnul profesor Mircea Daroși afirmă despre autoarea romanului următoarele: „Dora Alina Romanescu este tipul intelectualului care coboară adesea de pe scena clasei în lumea mirifică a scrisului, măsurându-și dorul pentru meleagurile natale prin arta cuvântului.” „Dora Alina Romanescu își întoarce ocheanul sufletului spre meleagurile natale, punând în valoare acel univers al satului cu psihologia, obiceiurile și datinile sale”. Ion Nălbitoru, noiembrie 2014, membru al LSR, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Viața - un
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
Daroși afirmă despre autoarea romanului următoarele: „Dora Alina Romanescu este tipul intelectualului care coboară adesea de pe scena clasei în lumea mirifică a scrisului, măsurându-și dorul pentru meleagurile natale prin arta cuvântului.” „Dora Alina Romanescu își întoarce ocheanul sufletului spre meleagurile natale, punând în valoare acel univers al satului cu psihologia, obiceiurile și datinile sale”. Ion Nălbitoru, noiembrie 2014, membru al LSR, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Viața - un episod din „Roata timpului” / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
în gândire, care va culmina cu începutul creștinismului”, citează autorul cărții din articolul apărut în Revista Basarabia literară din ianuarie 2012. Marian Malciu nu omite să treacă în revistă nici multiplele influențe din această „cultură păgână” asupra creștinismului, pe aceste meleaguri (Crăciunul și colindele, oferirea de cadouri, aprinderea de lumânări, împodobirea pomului de Crăciun, steaua așezată în vârful bradului), cu descrierea și filiațiile lor în zone ale lumii precreștine. Memorabil este tabloul pe care autorul îl face Daciei lui Burebista: „o
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
este de unde, că România postdecembristă, țara cea mai prost cârmuită din Europa (și nu numai), își permite să furajeze cu vreo 50 de șparlamentari în plus față de totalul congresmenilor americani, o altă dovadă de păgubitoare originalitate a democrației de pe aceste meleaguri... N.B. Un calcul elementar (regula de trei simplă) învederează o realitate halucinantă: Dacă Statele Unite ar aplica în alegeri supranerodul nostru algoritm politic, rămas în picioare și la alegerile din acest an, atunci la populația lor de 320 de milioane s-
LEGALIZAREA NECINSTEI ÎN ROMÂNIA POSTDECEMBRISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375230_a_376559]
-
alți români de suflet în promovarea culturii românești în străinătate. Limba, cel mai puternic semn al identității naționale, păstrarea ei nealterată și îmbogățirea ei a constituit scopul principal al reuniunilor literare din Canada și Statele Unite, în comunitățile românești de pe aceste meleaguri. Printre acestea se disting Cenaclul românesc „Mircea Eliade” din Denver, Colorado, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români din Montreal, Societatea „Graiul Românesc” din Windsor, Muzeul Etnic și de Artă din Cleveland, Ohio, Biserica Sfânta Teodora de la Sihla din Michigan și Săptămâna
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
nu s-ar întâlni așa de des prin lume!!! Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
violatori nu vin să îi susțină și pe bieții agricultori care nu mai au cu ce hrăni animalele și li se usucă pe câmp culturile? Ca să aveți o imagine corectă despre oamenii pe care eu i-am întâlnit pe aceste meleaguri, o să citez din nou din cartea mea: “Trăiesc azi între oameni simpli care încearcă să mă înveselească atunci când sunt tristă sau plâng, îmi spun povești cu tâlc și fac gesturi ciudate încât și cea mai grea perdea de negură dispare
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
stâlpi de lemn, sculptați, De dorul meu, sfințiți de vreme, Ades’ mi-s ochii-nlăcrimați”. (Dor de-acasă) În versurile sale poeta își cântă și dragostea față de țară, revărsându-și mândria de a se fi născut și trăit pe aceste meleaguri. Sufletul său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]