103,225 matches
-
curs de dezvoltare. De asemenea, România se apropia de Mișcarea de Nealiniere, devenind parte la o serie de acțiuni ale acesteia. Deși continua să participe la cooperarea în cadrul CAER, România dezvolta relații tot mai ample cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora; ea avea să devină prima țară din Centrul și Estul Europei care stabilea raporturi reglementate juridic (contractuale) cu CE. De ce reamintesc asemenea aspecte ale politicii externe și diplomației românești în perioada dată? Pentru că ele ilustrează afirmarea unui curs
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
desfășurau în cadrul reuniunii trebuiau să fie deschise tuturor participanților, aceștia având dreptul neîngrădit de a fi prezenți sau de a absenta de la astfel de acțiuni. Să nu acceptăm, preciza Ceaușescu, constituirea de grupuri în cadrul reuniunii cum ar fi grupul statelor membre ale NATO, cel al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, cel al statelor neutre. În afara lucrărilor reuniunii, oricine face ce vrea, dar aceste lucrări trebuie să asigure fiecărui stat participant posibilitatea nelimitată de a se manifesta în conformitate cu propriile interese și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a marcat un moment distinct în politica României de securitate și cooperare în Europa. Revenind la problema alianțelor militare, desigur prevederea înscrisă în regulile de procedură nu a împiedicat manifestări ale politicii de grup la Consultări, apoi la Conferință. Statele membre ale Comunităților Europene, de exemplu, nu făceau un secret din faptul că își coordonau pozițiile, exprimate apoi în reuniuni de reprezentantul uneia sau alteia dintre aceste state. În ceea ce ne privește, acest lucru nu ne-a deranjat niciodată. Pentru că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care este o instanță consultativă și laborator de idei. Comitetul Miniștrilor are un program de lucru interguvernamental axat pe drepturile omului, cooperarea juridică, educație, cultură, afaceri sociale, mediu și tineret. Consiliul a adoptat circa 120 convenții și acorduri deschise țărilor membre. Există interes al altor țări pentru aceste instrumente și acorduri. De exemplu, S.U.A., Canada, Tunisia, Israel, Iugoslavia au semnat fiecare 1-2 convenții sau acorduri. Iugoslavia cooperează pe trei domenii: echivalarea diplomelor, perioade de studii, fondul cultural. Sunt țări care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vedere negocierea unui acord pentru crearea unei bănci de organe, organizarea donațiilor voluntare de sânge. La Amsterdam, există o bancă europeană pentru grupe extrem de rare. Erau cam 50 de cereri pe an, din S.U.A., Europa de Est, Africa de Sud. La bancă, participă țările membre, dar și Canada, Austria. În același scop, s-a instituit un Comitet de experți pentru transfuzii sanguine. M. Smith a relatat că, la nivelul Consiliului Europei, preocupările în domeniul economic erau reduse, deoarece acestea se află în atenția C.E.E. (Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
strânse. Tendința este spre o alegere selectivă. Se au în vedere domenii mai accesibile, precum și țările mai apropiate de concepțiile Consiliului Europei. Până acum, nu s-a mers mai departe de acest punct. Consiliul Europei depinde de atitudinea unor țări membre. Secretariatul Consiliului are influență în interiorul Consiliului Europei. Pentru relațiile externe ale Consiliului, pozițiile guvernelor sunt decisive. De aici și influența mai puțin importantă a Consiliului Europei. Dosarul relațiilor cu România va depinde de relațiile României cu țările membre ale Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor țări membre. Secretariatul Consiliului are influență în interiorul Consiliului Europei. Pentru relațiile externe ale Consiliului, pozițiile guvernelor sunt decisive. De aici și influența mai puțin importantă a Consiliului Europei. Dosarul relațiilor cu România va depinde de relațiile României cu țările membre ale Consiliului. Sunt unele prejudecăți care duc la relații mai puțin pozitive, de relanti. Ele vor putea fi depășite pe măsura primirii unor informații favorabile, ca urmare a vizitelor și contactelor directe în România, în contextul raporturilor Consiliului Europei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pregătite elemente teroriste. Astfel, SUA sunt în situația în care, în afara problemelor existente în relațiile cu Iranul, vor întâmpina o rezistență crescânda în Afganistan, situație care va afecta și prezența trupelor NATO, aflate acolo, inclusiv din România. Unele dintre statele membre ale NATO intenționează să reducă numărul trupelor prezente în Afganistan, unele chiar retragerea totală, SUA, însă, au făcut publică, recent, decizia de a majora, cu câteva mii, numărul trupelor americane în Afganistan, fiind obținute și aprobările finale pentru finanțare. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
există stat, dar ea se ridică cu și mai multă acuitate, în perioada constituirii statelor mari, centralizate, determinată fiind de nevoia unității de scop și acțiune pe întregul teritoriu aflat sub suveranitatea statului; problema se pune și în cazul statelor membre ale U.E., cum este cazul României. La început, organizarea administrativă a teritoriului era mai mult o problemă de ordin practic, de bună guvernare de către stat a supușilor săi, și mai puțin de ordin teoretic, de fundamentare, de explicare a resorturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de bază, dintre care menționăm: Tratatul de drept internațional (3 vol.), Drepturile omului, Drepturile minorităților în mileniul III și Discriminarea rasială. 1 Convenția a fost semnată de 42 State, din cele 45 State membre ale Consiliului; sunt părți 35 state membre; nu au semnat-o Andorra, Franța și Turcia; șapte state semnatare nu au ratificat Convenția. 2 Doc.CM( 94) 161 of 9 November 1994, p.14. 3 Patrick Thornberry, Maria Amor Martin Estebanez, Minority Rights in Europe, A review of
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atingere obligațiilor rezultate pentru România din calitatea de membru al Uniunii Europene. Prezentul acord nu poate fi interpretat sau invocat astfel încât să încalce sau să afecteze obligațiile rezultate din orice acord încheiat între Comunitatea Europeană sau Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte și Republica Coreea, pe de altă parte". 26 O formulare mai fericită ar fi fost aceea: "se aplică față de prezentul tratat", pentru că sensul articolului este de a consolida, de a se face un singur tot din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
București, 2007, pag.49-57. 2 De fapt, primele semnale privind o posibilă respingere a Tratatului apăruseră la Conferința Interguvernamentală de la Bruxelles din 2003, când s-a hotărât să se procedeze la revederea textului pentru a-l face acceptabil tuturor statelor membre. 3 Referitor la lipsa de transparență în lucrările Convenției, v. articolul prof. Patrick Birkinshaw "O Constituție pentru Uniunea Europeană? O scrisoare de acasă", în Revista European Public Law, vol. 10 nr.4/2004. 4 v. Revista European Public Law, vol.13
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statul națiune", actualul proiect de tratat de reformă, după ce în art. 1 lit. b dispune că Uniunea înlocuiește Comunitatea Europeană și îi succede acesteia, în art. 4 nu se mai menționează "statul națiune", ci arată că "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională......", iar în art. 10A, alin. 2 lit. a se referă la "apărarea valorilor, a intereselor fundamentale, a securității, a independenței și integrității Uniunii". 49 Vezi art. 3 alin. 2 și 4 (alin. 4 prevede
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Comunității Europene un nou titlu VIII intitulat " Forța de muncă", în baza acestuia coordonarea politicilor respective (privind forța de muncă) devenind o prioritate comunitară. Rațiunea instituirii M.O.C. constă în necesitatea imaginării unui nou cadru de cooperare între statele membre care să asigure convergența politicilor naționale spre realizarea unor obiective comune comunitare. În esența sa, M.O.C., este o metodă interguvernamentală de integrare europeană, fiecare stat membru întocmind propriul program și fiind evaluat apoi de celelalte state membre, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nerevenindu-le vreun rol în acest cadru. Metoda se bazează în principal pe: identificarea și definirea în comun a obiectivelor comunitare; evident, definirea este realizată printr-un act al Consiliului Uniunii Europene; instrumente de măsurare definite în comun de statele membre (indicatori, statistici, linii directoare); compararea performanțelor statelor membre și, pe această bază, identificarea și promovarea celor mai bune practici; această componentă este realizată, în bună măsură, de către Comisia care are misiunea de supraveghere a aplicării Strategiei. Această metodă, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se bazează în principal pe: identificarea și definirea în comun a obiectivelor comunitare; evident, definirea este realizată printr-un act al Consiliului Uniunii Europene; instrumente de măsurare definite în comun de statele membre (indicatori, statistici, linii directoare); compararea performanțelor statelor membre și, pe această bază, identificarea și promovarea celor mai bune practici; această componentă este realizată, în bună măsură, de către Comisia care are misiunea de supraveghere a aplicării Strategiei. Această metodă, care a dat rezultate bune în privința forței de muncă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Managementul Ciclului de Proiect - MCP), care reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea și managementul proiectului, bazat pe metoda de analiză a cadrului logic (matricea logică), metodă care era deja larg folosită de mulți finanțatori din lume, inclusiv din statele membre ale Uniunii Europene, și încurajată de Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). footnote> , acesta fiind instrumentul prin care se manageriază nu organizații, ci procese. De fapt, în aceasta constă saltul managerial calitativ pe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și Olanda) li s-au alăturat, în cinci valuri de aderare desfășurate pe o perioadă de aproape patru decenii, alți douăzeci și unu de membri, culminând cu extinderea sa istorică de la 15 la 27 de membri, în 2004 și 2007<footnote Statele membre ale Uniunii Europene și anul aderării lor: 1952 - Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos; 1973 - Danemarca, Irlanda, Regatul Unit; 1981 - Grecia; 1986 - Portugalia, Spania; 1995 - Austria, Finlanda, Suedia; 2004 - Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
au fost concepute pentru o Uniune mult mai mică, o Uniune care nu se vedea nevoită să se confrunte cu provocări globale cum ar fi recesiunea mondială, schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, securitatea energetică sau criminalitatea transfrontalieră internațională. În prezent, statele membre ale Uniunii Europene se bucură de numeroase beneficii: libera circulație a persoanelor, o piață liberă cu o monedă care facilitează și eficientizează comerțul, crearea de locuri de muncă, o ameliorare a drepturilor angajaților, promovarea unui mediu mai curat. Uniunea Europeană numără
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
ale lumii reprezintă aproximativ o cincime din importurile și exporturile la nivel mondial. Schimburile comerciale între țările UE reprezintă două treimi din totalul schimburilor comunitare, cu toate că nivelurile variază de la o țară la alta. Piața unică a facilitat schimburile între statele membre, astfel încât produsele, serviciile, capitalul și persoanele au libertate de circulație dincolo de granițele naționale. În lupta sa pentru succes economic pe piața mondială, Uniunea Europeană se confruntă cu rivali „tradiționali” ca Japonia și Statele Unite, precum și cu alții mai noi, cum ar fi
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
valorile Uniunii Europene în întreaga lume și va contribui la asigurarea păcii, securității, dezvoltării durabile a planetei, solidarității și respectului între popoare, comerțului liber și echitabil și eradicării sărăciei; • va susține coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre; • va susține drepturile omului, în special drepturile copilului, și va contribui la respectarea și dezvoltarea dreptului internațional, incluzând respectarea principiilor Cartei Națiunilor Unite. 2.1. Particularități ale perioadelor de programare a instrumentelor structurale Anul 1975 dă startul unei politici regionale
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
1. Particularități ale perioadelor de programare a instrumentelor structurale Anul 1975 dă startul unei politici regionale comune, odată cu înființarea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), care avea ca principal obiectiv acordarea de sprijin financiar regiunilor mai puțin dezvoltate din țările membre. Această inițiativă a venit pe fundalul accentuării dezechilibrelor regionale din cadrul Comunității, ca efect al aderării Irlandei în 1973, țară mai puțin dezvoltată decât statele fondatoare și Anglia. În 1986 politica regională comună cunoaște o transformare completă prin introducerea conceptului de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și a regiunilor defavorizate economic și social, raportat la media comunitară; • coeziunea - potrivit căruia, toți suntem beneficiarii reducerii disparităților între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltat. Până la reforma politicii regionale din 1988, tuturor regiunilor mai puțin dezvoltate din țările membre (ex.: Sudul Italiei, Vestul Irlandei, Corsica etc.) li s-a acordat asistență comunitară, care a îmbrăcat forma unor proiecte concrete, individuale, finanțate parțial de Comunitate, acordându-se sprijin comunitar între 20-75% din totalul investițiilor<footnote http://www.fsenordest.ro/ManualdesprePoliticadeCoe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
principiul concentrării, potrivit căruia activitatea de finanțare legată de politica regională trebuia să se concentreze asupra regiunilor care întâmpină realmente mari probleme; • principiul întocmirii de programe, potrivit căruia fondurile vor fi alocate în cadrul unor programe elaborate cu consultarea guvernelor țărilor membre și având la bază respectarea criteriilor stabilite de Comisia Europeană; • principiul adiționalității, potrivit căruia rolul fondurilor comunitare este cel de a suplimenta și nu de a înlocui finanțarea națională pentru dezvoltarea regională; • principiul parteneriatului, care îndeamnă la o implicare activă
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Amsterdam, „Strategie privind ocuparea forței de muncă”. Zonele eligibile ale acestui obiectiv sunt zonele neacoperite de Obiectivul 1. În total, asistența pentru Obiectivul 3 primește aproximativ 12,3% (24,05 miliarde de euro) din totalul fondurilor, iar împărțirea pe statele membre se baza, în principal, pe mărimea populației eligibile, situația ocupării forței de muncă și severitatea anumitor dificultăți cum ar fi excluderea socială, nivelurile de educație și instruire etc. Urmărind sinteza realizată în tabelul 2.1, se poate spune că fiecare
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]