2,515 matches
-
realizează și un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea imaginilor rămase specifice populațiilor locale. Devenirea de imagine în aceste spații a fost complexă. Pe lângă exportul și importul de imagine, multe forme de imaginar au fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia elisabetană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizat o raționalizare și implicit o direcționare a credinței. Sinoadele ecumenice realizează acest lucru pentru prima parte a bisericii pentru că identificarea dreptei credințe se face printr-un efort de raționalizare și implicit de îndepărtare a trăirii directe și la nivel metaforic. Importante devin hotărârile sinoadelor și nu trăirea directă. Religia creștină își desfășoară primul act de raționalizare. La aceasta se adaugă procesul de raționalizare specific demersurilor teologice ale scriitorilor bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Este construită o imagine asupra lumii în care sunt conceptualizate elemente ale sacrului care în mod normal ar fi fost tabu. Perioadele de început au raționalizat probleme ce au aparținut religiei creștine și care inițial au fost prezentate în mod metaforic. Sub impactul filosofiei latine ce domina secolele respective se depășește faza pulsional ritualică încercându-se prin raționalizare și hermeneutică să se dezvolte noi valențe de sorginte filosofică. Unul dintre primii apologeți Justin Martirul și Filosoful a încercat să înființeze o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzură predomină filosofia renașterii și de aceea, pe lângă faptul că este o epocă a sintezei culturale, ea este și o perioadă a conflictelor între rațional și pulsional. Teoriile specifice epocii sunt predominant pulsionale, încercând să reprezinte lumea într-un mod metaforic. Adevărul nu mai poate fi considerat unitar (în ciuda tradiției Bisericii Catolice), apărând din diverse modalități de a reprezenta lumea, imagini care au intrat în conflict atât cu imaginea oficială a bisericii, cât și cu o parte dintre celelalte imagini asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
raționalității medievale. Dar în cadrul acestei diversități apar și personaje paradoxale așa cum a fost Girolamo Savonarola, a cărui sistem de gândire de orientare aristotelică a fost pus în practică în republica Venețiană 151. Un al doilea curent este cel al reprezentării metaforice a naturii, pornind de la tradițiile arabe și ebraice, dezvoltă imagine simbolică asupra existenței. Acesta este prin structura sa un imaginar pulsional, și de cele mai multe ori a intrat în conflict cu prima imagine. Această imagine s-a dezvoltat pe două direcții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-a manifestat în formă pură și nici nu a avut statut de imagine unică sau oficială. De aceea nu dorim să cădem în păcatul de a considera Renașterea ca o perioadă a fantasticului, a imaginarului pulsional, dominat de reprezentarea metaforică asupra lumii. Nu putem fi de acord cu ideea lui Michel Foucault 152, pe care o găsim și la Ioan Petru Culianu cum că imaginea asupra lumii în Renaștere a fost doar de natură pulsională, dominată de simbol ce era
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privind Renașterea și de la o filosofie premergătoare a modernității, s-a ajuns la descrierea unei epoci a pulsionalului dominată de magie și metaforă. În acest context aproape toate elementele ce aparțineau raționalității au trecute în umbră subliniindu-se aspecte pur metaforice. Totuși elementele de raționalitate pură au fost destul de puține în această perioadă și ele reapar abia în ultima parte a epocii. De aceea vom urma drumul ultimilor dezvoltări teoretice și vom încerca să subliniem câteva dintre imaginile metaforic-pulsionale specifice respectivei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Giodano Bruno sau stenografia lui Thritemius. Indiferent de modalitatea în care era văzută lumea, ea era reprezentată în mod simbolic folosindu-se metafore sau semne. Mesajul nu era prezentat sub forma unui adevăr explicit, clar, ci într-o formă metaforică semiocultată, prin imagini ce trebuiau asimilate și interpretate ca atare. De aceea, universul imaginar renascentist trebuie considerat în cvasi totalitatea sa a fi pulsional. Elementele raționale erau puține ca număr și aveau o relevanță scăzută. De aceea putem într-o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la concluzia lui Eugenio Garin: "știința pur cantitativă n-a învins decât foarte târziu și foarte greu magia Renașterii"174. Dar asta nu înseamnă că raționalitatea nu exista în diferite forme, dar acestea au fost doar insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
decât foarte târziu și foarte greu magia Renașterii"174. Dar asta nu înseamnă că raționalitatea nu exista în diferite forme, dar acestea au fost doar insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian, o filosofie a omului axată pe posibilitățile raționale și pulsionale de cunoaștere. Toate acestea au fost exprimate în cel mai pur limbaj metaforic. Fiind mai profund decât Ficino, mai acid decât Erasmus, cu un sistem memnotic mai eficient decât a lui Lullus și cu un limbaj mai dificil de decriptat decât al lui Paracelsius sau al lui Agrippa, opera lui Bruno reprezintă sinteza
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ochii tăi pieziși și răi să-l soarbă! / Cum n-o-nțelegi, o crezi copilărie, / și schimbătoare, fiindcă ești ușoară, / și nu-i vezi ochii pentru că ești oarbă!"176 Întreaga gândire a lui Bruno a fost adunată într-o descriere metaforică a lumii 177. Fiecare dintre concepțiile principale se regăsește sub forma unei metafore și astfel complexitatea mesajului crește. Universul este reprezentat sub forma unui animal viu178, cu dimensiuni infinite. Concepția sa combină două dintre direcțiile fundamentale revoluționare din acea perioadă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proprii câini arată neputința și circularitatea cunoașterii ca ansamblu, și faptul că cunoscătorul devine obiectul de cunoscut. În analiza pe care o realizează Ioan Petru Culianu 179 identifică trei imagini distincte pentru zeița vânătorii: natura, luna și regina. Dar universul metaforic dezvoltat de Bruno este sintetizat în imaginile folosite în cadrul tehnicii sale de memorare, inspirată din cea lullică care reprezintă un sistem de manevrare a imaginarului, pornind de la imaginile elementare, dar prin poziționare și transmutare putea fi mișcată întreaga cunoaștere a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot constituie erori în cunoaștere și piedici în drumul ce trebuie urmat. Sunt considerate ca ineficiente metodic toate formele cunoașterii. Parcurgând dezvoltarea sa ca intelect începând cu "studiul literelor", care nu l-au dus la cunoașterea certă, învățământul academic, discursul metaforic, științele morale, cele matematice, scrierile antichității și chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a acestor cunoștințe sunt acceptate ca forme de cunoaștere activă, dar o altă parte sunt cenzurate primind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.) a autorului; (2.) a cititorului; 17. perspectiva apropierii de alte arte (pictură, muzică, arhitectură, etc.); 18. intriga; interdependența intrigii, atmosferei, personajelor; 19. personajele; 20. a. „lumea” operei; sesizarea comlexității acestei lumi; b. ironia și tensiunile acestei lumi; 21. calitatea metaforică; 22. coerența sau incoerența (planurilor, acțiunii, evenimentelor etc.); 23. caracterul operei (restrâns sau cuprinzător, generalizator, etc.); 24. aprecieri estetice privind lumea operei: a. vitalitatea lumii prezetate (caracterul ei static sau cinetic); b. intensitatea trăirilor ei; c. contrastele acesteia; d. amploarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a evenimentelor etc. LITERATURA CULTĂ / CREAȚIA CULTĂ - se definește ca expresie a unei conștiințe individuale; - autorul este cunoscut, o persoană bine individualizată;un limbaj elaborat, deci îngrijit, corect;limbajul este un adevărat reper pentru orice vorbitor al limbii române; - potențial metaforic (lirica) sau metafora la nivel de text sau de secvență de text (proza); - materialul lingvistic este organizat pe un sistem prozodic sau stilistic funcțional destul de rigid; de la care se abate doar prin stilul personal al autorului; - opera nu cunoaște variante
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
3. este unanim acceptat; 4. are o perspectivă limitată, închisă; 5. conceptual; 6. abstract; 7. arbitrar; 8. convențional; 9. valoare axiomatică; 10. absolut; 11. precis; 12. limitativ. METAFORA 1. este o imagine artistică pasageră; 2. poate apărea oriunde; 3. sensul metaforic al unui cuvânt este permanent; 4. termenul metaforic și-a pierdut sensul propriu; 5. deci: are sens figurat + sens metaforic; 6. se realizează printr-o schimbare a sensului; 7. are o evidentă comparație internă; care este realizată, ușor detectabilă, deși
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
limitată, închisă; 5. conceptual; 6. abstract; 7. arbitrar; 8. convențional; 9. valoare axiomatică; 10. absolut; 11. precis; 12. limitativ. METAFORA 1. este o imagine artistică pasageră; 2. poate apărea oriunde; 3. sensul metaforic al unui cuvânt este permanent; 4. termenul metaforic și-a pierdut sensul propriu; 5. deci: are sens figurat + sens metaforic; 6. se realizează printr-o schimbare a sensului; 7. are o evidentă comparație internă; care este realizată, ușor detectabilă, deși trunchiată; 8. se adresează simțirii, imaginației; 9. este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
axiomatică; 10. absolut; 11. precis; 12. limitativ. METAFORA 1. este o imagine artistică pasageră; 2. poate apărea oriunde; 3. sensul metaforic al unui cuvânt este permanent; 4. termenul metaforic și-a pierdut sensul propriu; 5. deci: are sens figurat + sens metaforic; 6. se realizează printr-o schimbare a sensului; 7. are o evidentă comparație internă; care este realizată, ușor detectabilă, deși trunchiată; 8. se adresează simțirii, imaginației; 9. este conținută în limbaj. ACȚIUNEA ACȚIUNEA; ACȚIUNILE - pe acțiune se bazează operele epice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau negative); - fantezia lirică a poetului reduce omul cariat la nivel faunistic sau floristic (adeseori - mineral); - transpunerea lumii reale în lumea animalelor (sau a plantelor) nu se face la întâmplare; de obicei, se face după regulile parabolei; - adevărul îmbracă haină metaforică (într-o lungă, amplă personificare); animalele sunt folosite ca măști; ele devin „caractere” în acțiune (sau niște prototipuri de caractere); - sunt individualizate, atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu tipul social pe care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
domenii, inclusiv în cel literar, unde și în prezent a rămas sub semnul lui ca și cum (nu departe de viziunea ficționalistă a lui Hans Vaihinger din Filosofia lui "ca și cum" - Als Ob). Canoanele literare au fost, cum remarcă Virgil Nemoianu, fie vădit metaforice, fie relativizate prin mărci lingvistice ale distanței, aproximării și diminuării. Pentru limpezirea funcției "canoanelor" în postmodernitate este necesară distincția dintre curriculum și canon, primul trimite la lucrările și autorii aleși pentru predare în clasă, care adesea sînt valori perisabile, nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
celebrat) însă necesitatea se adaptează disciplinei lui interioare". Are, raportat la întemeietori, în cel mai înalt grad conștiință artistică. În erotică femeia este un înger, dar îngerul în cazul poetului nostru, subliniază eseistul, este o ființă retorică, nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
poiesis-ul este nestatornic, spune Platon prin vocea lui Socrate, totuși trebuie să îi recunoaștem caracterul seducător, dar periculos. Întrucât modalitatea poetica de cunoaștere a veridicului depinde de natură înșelătoare a impresiilor senzoriale ale lumii care ne înconjoară și de puterile metaforice ale limbii, Platon, evidențiind ignoranța lui Homer față de unele dintre adevărurile despre care vorbește în eposul sau, ridiculizează o întreagă tradiție, care consideră că operele poeților sunt întruchipări ale veracității 13. Limbajul metaforic, specific poeziei, este ostențios ambiguu și, de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lumii care ne înconjoară și de puterile metaforice ale limbii, Platon, evidențiind ignoranța lui Homer față de unele dintre adevărurile despre care vorbește în eposul sau, ridiculizează o întreagă tradiție, care consideră că operele poeților sunt întruchipări ale veracității 13. Limbajul metaforic, specific poeziei, este ostențios ambiguu și, de aceea, înșelător, pe când cunoașterea adevărului cere un limbaj clar, exact. Din acest motiv, Platon preferă limbajul filozofiei. Poezia, concluzionează el, oferă doar o reprezentare inexacta a adevărului. Mai mult, pentru că apelează și trezește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]