5,396 matches
-
mai umilă treaptă în profesiune din pricina beției sau a vreunei muieri oarecare... De ce îmi plăcea istoria? Fiindcă aveam sentimentul că trăiesc de atunci, de pe vremea egiptenilor și asirienilor. Aveam cincisprezece ani, dar îmi simțeam gândirea milenară (sentiment miraculos, care se micșorează pe măsură ce începem să trăim) și îmi dădeam seama că la capătul viu al acestui fluviu care înainta spre necunoscut eram eu. Asta era neîndoielnic: nu eu eram punctul la care ajunsese până atunci istoria? Cine altcineva? Cei dinaintea mea erau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai larg. Și acum stăteam în odaia mea din Sinaia și după primele ore de exaltare, care ne stăpânesc totdeauna când suntem într-un oraș necunoscut și nimerim și într-o odaie mare și frumoasă, ceva am simțit că se micșorează și cade în starea mea de spirit: nimic nu mai zbura, iluziile se retrăgeau.... M-am ridicat de la masă și m-am culcat. Conflict mai larg? îmi spuneam, care conflict? Nu există nici un conflict. Ce poate să facă un țăran
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și mi i-a dat cu un bilețel pe care l-am vârât imediat în buzunar și am ieșit. Am mers cel puțin un sfert de oră cu biletul în buzunar, uitîndu-mă la oameni fără să-i văd, cu privirea micșorată de triumf, dar fără tresăriri interioare, cu sentimentul net că puteam pur și simplu să scot biletul din buzunar și, fără să-l citesc, să-l rup și să-l arunc pe jos. Atât de tare o iubeam pentru abandonul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
SĂ ÎNTREBE: \ ȘI DACĂ NU APARE? \ ÎN ACEST CAZ SE ÎNFUNDĂ ÎNCĂ O PISTĂ. MARIN ÎNCUVIINȚĂ. DE FAPT ERA INUTIL SĂ I SE SPUNĂ CEVA ATÂT DE EVIDENT, DAR DUREREA ÎI ÎNVĂLUIA MINTEA ÎNTR-UN FEL DE CEAȚĂ, CARE ÎI MICȘORA AGERIMEA OBIȘNUITĂ. AUZI LÂNGĂ EL VOCEA CONSILIERULUI: \ Sunt dovezi care atestă că bomba a căzut din aer. Oricum diagrama zborurilor efectuate deasupra regiunii respective arată că bombardierul și-a încheiat zborul intrând drept în inima exploziei. Un avion fără pilot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
intra în contact cu membrii acestuia. La zece fără douăzeci, vocile comandanților brigăzilor de asalt care vorbeau unii cu ceilalți răsunară în difuzorul său personal. Urmă o pauză chinuitoare, după care se făcu auzit șuieratul unui pulverizator cu gaz. Marin micșoră volumul, apoi, întrucât sunetul persista, scoase aparatul din funcțiune. Sună telefonul; era secretara care îl chema din camera alăturată. \ Colonelul Gregson vă solicită de pe teren. \ DAVID, SPUSE GREGSON, S-AR ZICE CĂ LUPTĂM PE DOUĂ FRONTURI. DACĂ NE APROPIEM DINTR-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
victime, e frumos să vezi arătîndu-se un caracter superior! Fiind sfătuit numai de devotamentul său pentru omenire, el aduse ușurări de tot felul și-și îndoi puterile pentru a scăpa cel puțin câteva victime; prezența sa ridica curajul unora și micșora îndrăzneala celora care nu văd într-o calamitate publică decât o ocazie pentru a-și îndeplini grozavele lor dorinți. După ce boala trecuse prin toate fazele sale, ea încetă [de fapt, se domoli] în Moldova, la începutul lui iulie"53. Atât
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așteptat cu atâta frică ca atunci, din pricina teroarei pe care o insuflase jertfele aduse în țările vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea încercări, cu așa puține mijloace, pentru a-i împiedica venirea sau cel puțin pentru a-i micșora puterea... Nu s-a cruțat nici o măsură igienică; toate măsurile de pază au fost întrebuințate; poamele, peștele fură oprite în piață; supravegherea pentru celelalte obiecte de hrană fu îndoită. Epidemia se arată la granița dinspre Moldova în 22 mai [st
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Din 14 ale lunii [st.n], ziua plecării mele [din Capitală], până la 23 [iulie st.n.], din 327 indivizi atacați la București de holeră, 211 au murit în toiul unor suferințe atât de puternice, încît au fost găsiți încovoiați sau micșorați". La rândul său a confirmat plecarea banului Grigore Brâncoveanu din București 96. Și consulul englez Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, raporta ambasadorului britanic de la Constantinopol, lordul Gordon, la 18/30 iulie, grozăviile molimei bântuind cu furie în Țara Romînească
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în Rusia și Polonia, la 1831. Concepția medicului în ceea ce privește răspândirea bolii era dintre cele mai originale, tributară totuși vechii teorii miasmatice: dacă vântul bătea dinspre Turcia sau Țara Românească, boala începea să se întețească, iar dacă acesta contenea, atunci se micșora și virulența maladiei, după cum raporta el la 20 mai/1 iunie 1848 lui "starșîi doctor colonel Czihak" din Iași220.. De altfel, mai târziu maiorul Abegg, doctorul "garnizonului miliției" din Galați, a fost înălțat la gradul de colonel, pentru "neobosita sa
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a făcut apariția nici în Bucovina, deși acolo nu se instalaseră carantine și nu se întreprinseseră nici măcar revizii sanitare ale persoanelor care veneau din contaminata Galiție. Singurul folos ce li s-ar putea recunoaște carantinelor ar fi, admite Felix, că "micșorînd traficul, oprind de la călătorie pe multe persoane care n-au voit să se expună neplăcerilor sechestrării într-un lazaret, aceste carantine au micșorat ocaziunea infecțiunii". Pentru toate aceste motive, Consiliul Sanitar Superior s-a abținut, în 1893, să mai recomande
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din contaminata Galiție. Singurul folos ce li s-ar putea recunoaște carantinelor ar fi, admite Felix, că "micșorînd traficul, oprind de la călătorie pe multe persoane care n-au voit să se expună neplăcerilor sechestrării într-un lazaret, aceste carantine au micșorat ocaziunea infecțiunii". Pentru toate aceste motive, Consiliul Sanitar Superior s-a abținut, în 1893, să mai recomande guvernului înființarea carantinelor de uscat, declarîndu-se însă în favoarea carantinelor maritime și a unor carantine fluviale, necesare temeinicei revizii sanitare a echipajelor navelor care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Davîdovici Troțki le trimitea atunci gazetei "Kievskaia Mîsli". Privitor la situația sanitară de peste Dunăre, revoluționarul rus afirma că, dinspre partea corpului expediționar român, "personalul medical, îngrijirea, hrana, medicamentele, toate erau sub cerințele minimale; cifrele victimelor se țin secrete sau se micșorează până la ridicol". Ni se mai aduce la cunoștință enormitatea că, pentru a se sustrage amenințării molimei care pătrunsese în România, "ministrul de Interne Take Ionescu a părăsit țara, hotărând, pe bună dreptate, că e mult mai puțin periculos să se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
către ceilalți muncitori. Bun, nu ne-am putut înțelege. Totuși, vrem, nu vrem, trebuie să lucrăm împreună. Atunci la ce vă slujesc toate astea? Marcou coborî de pe banc, ridică fundul de butoi, îi pipăi marginea rotundă cu podul palmei, își micșoră, cu vădită mulțumire, ochii languroși, și, fără o vorbă, se îndreptă către un alt muncitor, ce potrivea doagele unei balerci. În tot atelierul nu se auzea decât zgomotul ciocanelor și al ferăstrăului mecanic. - Bine, spuse Lassalle, când o să vă treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
lui își afla răsplata în acel ceas de singurătate care dă atâta preț fericirii cuplului. Problema spațiului vital rămânea, totuși, problema cea mai importanta a acestei familii, proaspăt întemeiată, căci în jurul ei timpul și spațiul, într-o îngemănată mișcare, se micșorau văzând cu ochii. Nașterea copiilor, noua meserie a lui Jonas, locuința strâmtă precum și venitul lui modest, care făcea cu neputință cumpărarea unui apartament mai mare, nu lăsau decât un câmp restrâns îndoitei activități a Louisei și a lui Jonas. Apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cu Rose. Seara, după ce lucrase puțin la tabloul început, era fericit. În acea vreme picta ceruri. În ziua în care negustorul îl încunoștință că, având în vedere că vânzarea tablourilor scăzuse simțitor, este nevoit, cu părere de rău, să-i micșoreze suma lunară, Jonas îl aprobă întru totul, dar Louise arătă oarecare îngrijorare. Erau în septembrie și copiii aveau nevoie de încălțăminte, căci nu mai era mult și începea școala. Curajoasă ca întotdeauna, încercă să le lucreze ea hainele, dar curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
slab, de ape răscolite. Scârțâitul deveni uniform, zgomotul de ape crescu și mai mult, apoi se preciza, pe măsură ce lanterna se apropia. Acum se putea vedea bine cercul de lumină gălbuie care o înconjura. Nimbul acesta se lărgi treptat, apoi se micșoră din nou, în timp ce lanterna strălucea în ceață, începând să lumineze, deasupra și în jurul ei, un fel de acoperiș pătrat din ramuri uscate de palmier, sprijinit la cele patru colțuri pe niște bețe groase de bambus. Acest adăpost rudimentar, pe lângă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ceva : ea și-a acceptat chipul. Chinuită, dar puternică, bucuroasă să-și vadă suferința atât de fidel marcată. Până la schimonosirea tuturor liniilor. Un tată marinar. Ardoarea de-a se arunca primejdiei, sfidând reținerile. Nu se va prăbuși, dar se va micșora și se va usca. Punct. Punct. Ortansa și-a luat chiriașul pe după umeri, l-a împins afară din cameră. La bucătărie, alămurile au tăcut ; coana mare ar putea să apară în orice clipă ; se aud foșnete și dinspre dormitor, deci
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
curând. Bologa mai înaintează vreo treizeci de pași, pe urmă, pe țărmul pârâului descoperă drumul spre front. Aici dealurile sunt mai line și casele foarte rare, unele cocoțate prin poieni depărtate, ca niște cuiburi. Drumul urcă prelung, și pârâul se micșorează, devenind tot mai săltăreț, ca un copil buiac și neastâmpărat. În fund albăstresc, în curmeziș, coamele munților, crestate pe alocuri ca niște metereze uriașe... Apoi, într-un loc mai lărguț, drumul de care se sfârșește, pierzîndu-se, împreună cu pârâiașul subțiat ca
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
livezi și ogoare. În mijlocul gropii, ca un smoc de păr pe o chelie de perucă cu marginile răsfrânte, înnegrea o braniște. Mașina parcă nici nu mai atingea pământul... Plutonierul se uită iar înapoi, repede, crezând că locotenentul va porunci să micșoreze iuțeala. Apostol nu vedea nimic... Panglica sură, copacii braniștii... În câteva clipe automobilul înghiți cele patru sute de metri cât ținea păduricea, și totuși lui Bologa i se păru c-a mers o veșnicie, atât de bine a văzut tot. Pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
V-aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5. v-aș mîngîia cu gura și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6. Dacă vorbesc, durerea nu mi se-alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7. Dar acum, vai! El m-a stors de putere... Mi-ai pustiit toată casa! 8. M-ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea care se ridică și mă învinuie în față. 9. Mă sfîșie și mă urmărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
să se recunoască de făpturi ale Lui. 8. Fiara sălbatică se trage într-o peșteră, și se culcă în vizuina ei. 9. Vijelia vine de la miază-zi, și frigul, din vînturile de la miază-noapte. 10. Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheața, și micșorează locul apelor mari. 11. Încarcă norii cu aburi, și-i risipește scînteietori; 12. mișcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le poruncește El pe fața pămîntului locuit. 13. Îi face să pară ca o nuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în locul lor, - Hai să facem schimb! - Nu... mai bine veniți voi în ea... vă primește fiți fără grijă! Uitându-se la hainele de pe ele cu regret au găsit motiv, Nu... că e adâncă ! Băieții se apropiau de mal, apa se micșora continuu, clipocea în jurul lor și nivelul ei le atingea pântecul; ele aveau chef de vorbe. Ion, mai tânăr, a rămas în urmă rușinat și atunci Laur le-a spus dârdâind, - Sunt brusc supărat pe voi... plecați de aici! Nu vreau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
apele s-au potolit. 2. Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3. Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se și, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micșorat. 4. În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munții Ararat. 5. Apele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s-au văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
nerecunoscut. Dar, pentru că abia în acei ani celebritatea sa depășește micul cerc al "Junimii", mulți și-l vor aminti doar în acea ultimă, sfâșietoare ipostază: Cînd l-am văzut atunci, nu-l mai recunoscui pe poetul de odinioară... El era micșorat, scăzut sufletește... Intra și stătea în mijlocul cunoscuților într-un mutism complet, într-o absență totală de inteligență și voință"20. Chiar și în această stare, însă, pare conștient de soarta sa: "La ce să mai porți prin lume un om
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de mult obiceiul de a nu despărți pe robi de femeile lor. Stăpânii țării voiau să li se înmulțească robii, ca și vitele. Aici însă Puarem era stăpân, și socotea că femeile îi vor fi povară pe drum și vor micșora iuțeala mersului armatei. De l-ar ruga pe Tefnaht, n-ar fi greu să împlinească dorința arcașului, căci o singură roabă putea fi îngăduită. Însă Auta se gândi că nu va fi bine să rămână ceilalți fără femeile lor. Poate
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]