4,790 matches
-
guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud/Sud) (Miclău, 1978 : 441) ; " un zumzet planetar, de stupi în vara " " un bruit planétaire de ruches d'or " (Sfârșit de an/Fin d'année) (Miclău, 1978 : 543). Parfois, le miel a des connotations négatives : îl est noir ou mêlé au venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'or " (Sfârșit de an/Fin d'année) (Miclău, 1978 : 543). Parfois, le miel a des connotations négatives : îl est noir ou mêlé au venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid d'alvéoles sèches/j'ai sacrifié mes ruches affamés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes pensées et țes mains. " (Nuit extatique) (2010 : 75). Leș vers " Tăiați-vă mieii pe cruce/ În amintirea jertfei ce se va face " évoquent le sacrifice de la crucifixion. Philippe Loubière utilise un vocabulaire adéquat, recourant au verbe " immoler ", qui exprime le sacrifice : " Mettez à mort vos agneaux sur la croix/en souvenir du sacrifice
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
créé est loin d'être poétique. " neodihna " " manque de repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles amassent dans le rayon de miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles amassent dans le rayon de miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel ") par " le cierge ". Une erreur lexicale généralisée que nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel ") par " le cierge ". Une erreur lexicale généralisée que nous avons identifiée dans le corpus, surtout dans le cas des traducteurs roumains, est illustrée par leș versions ci-dessous : " lepădați-vă coarnele moarte/bătrânilor cerbi " " jetez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Semne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tout simplement : " c'est l'automne ". " Pan rupe faguri/în umbră unor nuci. " " Pan arrache des nids d'abeilles/à l'ombre d'un arbre à noix. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 113) ; " Pan déchire des rayons de miel/à l'ombre des noyers. " (III. L'ombre) (Poncet, 1996 : 84). L'image du dieu Pan qui " arrache des nids d'abeille " est assez violente par rapport à celle proposée par Jean Poncet : " Pan déchire des rayons de miel ". En
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de miel/à l'ombre des noyers. " (III. L'ombre) (Poncet, 1996 : 84). L'image du dieu Pan qui " arrache des nids d'abeille " est assez violente par rapport à celle proposée par Jean Poncet : " Pan déchire des rayons de miel ". En plus, Veturia Drăgănescu-Vericeanu place l'action dans un décor bien trop exotique, en parlant d'un " arbre à noix " au lieu d'un " noyer ". " o cădere de fum din streșini de pae " " la fumée retombant des gouttières de paille
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sort tient dans să main mon chemin ") " Et le destin/Tient dans șes mains/Leș lignes de mon chemin " ; " nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte " (" l'infini m'a embrassé sur le front ") " Tandis que l'infini/ Dépose sur mon front/Le miel de son baiser " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i/un păianjen " (" une araignée s'agite dans să soie ") " Une araignée s'agite/Dans să toile dentelée " (Visătorul/La rêveuse) (Romanescu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " Ochi atotînțelegător era iezerul sfânt. " (" L'étang béni était un œil compréhensif. Le lac saint abritait dans son œil le mystère. " (Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " voluptatea-ascunsă a păcatului " (" la volupté secrète du péché ") " le miel d'un trop brûlant péché " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Romanescu, 1998 : 51) ; " pomii scriși cu frunză rară " (" leș arbres écrits à feuillage rare ") " l'ombre au feuillage de soie " (Anotimpuri/Saisons) (Romanescu, 1998 : 62) ; " lumea aievelor " (" le monde
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răsturnări de situație și intervenția lui „deus ex machina”, replici spumoase și ușor nonconformiste. Cu aportul unor mari și iluștri actori, aceste piese schematice, continuând în fond teatrul bulevardier, se transformă în spectacole de succes și uneori chiar de durată (Mielul turbat s-a jucat, în 25 de ani, de mii de ori, ca și Opinia publică, montată și în străinătate. Primele piese ale lui B. - Bal la Făgădău, Iarbă rea, Recolta de aur, Bulevardul împăcării - sunt de-a dreptul îndatorate
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
populare”. Câteva personaje, articulate ingenios, în fond cu o inteligență a manipulării ieșită din comun, sunt cel puțin viabile. Dar seria cea mai interesantă teatral, ca și sub raport documentar, este aceea dedicată mediilor funcționărești, gazetărești, actoricești, precum și noilor parveniți - Mielul turbat, Rețeta fericirii, Siciliana, Opinia publică, Travesti, Fii cuminte, Cristofor. Piesele acestei serii reușesc să capteze, în pofida unor abile trasee de îndoctrinare, prin darul de a da substanță câtorva personaje și prin surprinderea unor tare sociale, a unor - familiare epocii
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
muncitor, e preocupat numai de ameliorarea muncii prin inovații și invenții, lucru la care superiorii săi se opun din comoditate, când nu vor să devină coautori. Perseverența lui Spiridon Biserică e văzută de ceilalți ca un fel de „turbare”, dar „mielul” (personajul e construit cu sugestii caracterologice din Mitică Popescu al lui Camil Petrescu și Alexandru Andronic al lui Mihail Sebastian), ajutat și de întâmplare, înfrânge birocrația. Ziaristul Chitlaru, de la „Făclia vie”, luptă cu demagogia redactorului-șef ori cu înscenări și
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
1950; Voința de pace a popoarelor nu poate fi înfrântă, București, 1951; Pentru fericirea poporului (în colaborare cu Nicolae Moraru), București, 1951; Bulevardul împăcării, București, 1952; Iarbă rea, București, 1952; Pamflete, București, 1952; Cântecul libertății, București, 1953; Teatru, București, 1953; Mielul turbat, București, 1954; Arcul de triumf, București, 1955; Recolta de aur, București, 1957; Rețeta fericirii sau Despre ceea ce nu se vorbește, București, 1957; Teatru, I-II, București, 1959; Fii cuminte, Cristofor!, București, 1965; Comedii, București, 1967; Poezii, București, 1968; Opinia
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
Zoologice (1941) și Thalassa (1941) (ultimele două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin pentru a evoca parcuri unde „cad frunze, funerar”. În ceea ce privește romanele, se pare că B. folosește o anume schemă, pe care o urmează aproape
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
București, 1938; Femeia din noroi, București, 1939; Dorel pleacă în lume, București, 1939; Vagabondul sentimental, București, 1939; Vitriol, București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941; I. Gr. Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
povestitului, actului zicerii, spunerii, enunțării, o funcție magică, de protecție a locului (casa, stâna) unde se spuneau povești sau de obținere, prin forța cuvântului rostit în anumite circumstanțe temporale (pe durata gestației oilor, de exemplu), a unor ființe miraculoase (un miel vorbitor). Cât privește b. ca narațiune, ca „poveste” (story, récit), acesta trebuie privit tot în contextul zicerii sale și în raport cu funcțiile cărora le va fi răspuns, în diferite epoci istorice, culturi și societăți. Titlul celei dintâi colecții de b. folclorice
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
șase sau poate șapte. Și tu spui: „sunt ca noi...” I-au tras un glonte în cap după aceea. Noroc că ucigașul a ochit prost. Iar pe țăranul care o ducea cu căruța lui l-au înjunghiat ca pe un miel. Atunci, „ca la noi”, știi... - Nu, ascultă, dar tu vorbești acolo despre vremurile de odinioară, a intervenit Dimitrici. Și au continuat să discute, bând votcă, mâncând. Dincolo de fereastra deschisă se auzeau zgomotele pașnice din curtea noastră. Aerul serii era albastru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Răul. Și acest vierme naște, crește, distruge viața. Popoarele se ridică ascultîndu-l pe el; cei răi sânt mari, cei buni, ce nu-l ascultă, pier în umbra lor ca-n umbra morții, căci binele e moartea. Ce slab e acest miel, ce tari fiarăle * - ce slab e un ascet, ce tari tiranii. {EminescuOpVIII 59} Nimic nu cată unul, rătăcind * pe malul Nilului, la ape de aur. Pămîntu-l cată cellalt, nu-i ajunge, și cerul chiar l-ar coborî să poată. Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiii și purtătorii stemii, Cei dătători de lege ș-așezători de datini, Lumine din lumine, Mușatini din Mușatini Sânt vulturi ei din vulturi 5 2279 Și de coarne îl apucă, i se uită-n ochii-i drept, Ca pe-un miel îl îngenunche și îl mângâie pe coamă. 6 2254 CENUȘOTCA PERSOANELE SOCOL UDRIȘTE SABĂU GLIGA TOADER LUPĂȘTEANU fost vornic de poartă și stăpân pe cetățuia Moara Guzganilor BOGDANA CRĂCIUNA fetele lui TUDORA ANGHELINA numită CENUȘOTCA, {EminescuOpVIII 121} fata lui Ștefan
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
al morții, Căci fața noastră astăzi e-un obrazar de ceară Și, daca-mi închid ochii, un popă beat desigur Că m-ar și îngropa. Roman Bodei, tu veche și [cu] credință slugă, Gură de lup sălbatec cu inimă de miel... Vino încoaci la mine - ia mâna noastă-n mîna-ți Și vezi cum îmi mai îmblă ceasornicul vieții. BODEI (sărută mâna Domnului) O, preanălțate [Doamne], eu sânt un vraci prea prost Și nu știu ca să măsur a vieții clipe repezi - Ceasornicele vieții
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
copil pe care în taină-ți spun că mai mult Decât viață, suflet și Dumnezeu iubesc... Acesta e secretul vieții-mi, a purtării-mi, Roman Bodei, pricepi [tu] aceea ce îți spun? Oh! gură de lup tu, cu inimă de miel, Tu ești în lume singur căruia m-aș încrede, Tu ești în lume singur ce nu mă înțelegi. ROMAN O, vino-ți în simțire, și-mi spune-anume neted: Ce vrei tu de la mine? IUGA Vezi tu? Unde vezi firul De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume de viață e legat... Știi tu... privindu-i astăzi, privind pe Mihnea Sânger... Oh! îmi venea atuncea la genunchi să li cad... Să zic: "O, milă! milă! pentru copilul meu! El e atât de fraged, atât de blând, un miel... Ce poate să vă facă? "... Dar nu! Cu fața mândră, Cu inima mea ruptă am hotărât aceea Ce Sânger, însuși Sânger în carte [ar] fi scris Dac-ar fi scris-o el. Eu n-am mâni, Roman, E rău, prea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]