2,604 matches
-
Cu-o lingură într-o mână și-un carton în cealaltă, bătea bine supraviețuitorii, până nu mai mișca unul. Nici fantasmele noastre literare nu arătau tot timpul la fel. Când se mutase la mine, Maria cărase din Pajura un sfert minuscul de bibliotecă, în frunte cu Cella Serghi, Martha Bibescu și Henriette-Yvonne Stahl. Pulsa o viață de-operetă acolo, cu fecioare sensibile și însiropate, gata să iasă cu umbreluța la Șosea și să leșine de plăcere la primele complimente ale admiratorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
familiar, care îți rămâne în urechi când se umblă la întrerupătorul defect de la baie. M-am ferit brusc, ca și cum mi-ar fi sărit o așchie. Umbrele de pe hol au început și ele să pâlpâie, pereții s-au apropiat și fanta minusculă prin care aveam acces la fâșia imprecisă de lumină a dispărut, cu tot cu clopot și cabluri. După câteva clipe, m-am liniștit. Am cercetat din nou deschizătura, dar nu se mai întrezărea nimic: nici lumină, nici forme, nici mișcare. Dacă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
își supraâncărcau creierele, iar alții își eliberau vezica, să debarce în dreptul unui loc agreat de toți. O minte isteață, perversă sau pur și simplu neatentă, combinase numele pașoptist al instituției mele cu pancarta unei cârciumi de cartier. Alături, o librărie minusculă, strivită de cofetăria „Capșa“, purta și ea un titlu asortat cu zona: „Cărturești“. Găseai acolo tot ce vroiai, de la ghidul Bucureștilor la albume de pictură, și de la CD-uri cu Pink Floyd la cutii de ceai din Sumatra, ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era a lui Andrei, un Deusenberg din anii ’30, cu portierele verzi și roțile spițate; cauciucurile fuseseră rulate la dungă, schimbătorul de viteze miniaturizat în detaliu, cu manșonul din imitație de piele. Prietenia româno-cehă se cimenta seara târziu, în hala minusculă cu șase mese. Fermentau toți într-un cub de tablă, cu acoperiș de PFL. În pauze se închideau toate geamurile, cântau și dădeau drumul la tiribombe, pe nații și categorii de greutate. După vreo două săptămâni, l-au dat afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și m-am dus la dulăpiorul de la chiuvetă. Părea curățel, proaspăt șters cu batista pe oglindă. L-am deschis din curiozitate, nu ca să mă spăl. Avea de toate, cum scrie la regulament: apă, pahare de plastic, prosoape de hârtie, săpunuri minuscule, în formă de biscuit. Nu apucase încă nimeni să le ia. Imediat după ’89, dacă urcai într-un vagon de dormit pentru străinătate, îl găseai deja golit: perdele, becuri, umerașe, chiar și mânerele de la uși. Pe drum, se întâmplau tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rotundă a dealului, spre grădinile cu pomișori și vie; deraierea se petrecea însă pe altă hartă, departe de mintea mea și mișcările de manetă ale vatmanului. Apoi tramvaiul s-a oprit sub balcon, între cele două clădiri apropiate. Trotuarul era minuscul, cât o alee din spatele blocului: n-aveai spațiu decât să te strecori între vagoane și zid. S-au deschis toate ușile, scărița ajutătoare s-a despăturit ca la autobuzul cu grași și vocea robotică ne-a invitat pe toți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spălat de mirosuri. O senzație proaspătă, de salon medical. Mihnea se uita la mine și rânjea. Frumos, recunoscător, aproape cu afecțiune. Din când în când, degetele apăsau câte-o tastă. În aceeași secundă, am știut că derapase ceva. Un detaliu minuscul, pe care îl scăpasem din vedere. Am clipit și m-a trecut un frison, plăcut și înspăimântător, ca un flux electric. Mihnea promisese că ne spune de ce îl căutau pe el Rapotan și Penciu. Povestea simultană, cu Viena și Neptunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ghicit încă de pe când eram cu trei paliere mai jos. Până când am urcat în fugă, până când mi-am tras sufletul și am căutat soneria, au trecut câteva minute. Mi-a deschis o femeie care sufla în samovoar într-o bucătărie minusculă; a ascultat tăcută întrebările mele, nu a înțeles nimic, desigur, și tot tăcută mi-a deschis ușa ce dădea în camera cealaltă, tot mică, grozav de scundă, cu porcăria de mobilier necesar și cu un pat uriaș, lat, cu perdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
împinsă într-o canapea veche, tapițată cu mușama, astfel încât printre masă și pat aproape nu se putea trece. Pe masă, într-un sfeșnic la fel ca în cealaltă cameră, ardea o lumânare de seu, iar pe pat chițcăia un copil minuscul, de cel mult trei săptămâni, judecând după scâncet; îl «schimba», adică îl înfășa o femeie bolnavă și palidă, parcă tânără, într-un neglijeu destul de transparent; femeia, poate, de-abia începuse să se ridice din pat după naștere; dar copilul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
luată în considerație de toți. De problema absorbției oxidului și bioxidului de carbon din aerul atmosferic, s-au ocupat unii savanți ai omenirii. Într-un documentar la T.V. au fost prezentate niște dispozitive din material plastic, în formă de arbuști minusculi, care plantați (așezați) pe sol, absorb pe suprafața lor, oxidul și bioxidul de carbon din aerul atmosferic. După un timp, prin spălare în apă, oxidul și bioxidul de carbon se dizolva în apă și dispozitivele curate ar putea fi utilizate
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
instabil], fiind bazat] pe exploatarea celui slab de c]tre cel care este vremelnic puternic, care se abține de la eliminarea complet] deoarece și mâine va avea nevoie de cel slab pentru a-l exploata. Poate fi identificat aici și un minuscul respect pentru viat], dar pare mai mult o recunoaștere crud] și cinic] a faptului c] o viat] care nu este eliminat] i-ar putea aduce beneficii exploatatorului. Iat] o situatie rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dreaptă bifurcată posterior, pete mici situate postmedian, adesea elitrele au o bandă laterală contopită. Desenul galben de pe elitre poate fi mai întins, în acest caz culoarea de fond a elitrelor este maronie sau el se poate reduce la câteva pete minuscule. Există multe varietăți de culoare (fig.36, pag.31). Partea ventrală a corpului neagră (numai prosternul este roșcat), prevăzută cu reticulații fine. Baza antenelor și picioarele roșii. Marginile laterale ale elitrelor puternic arcuite spre unghiul humeral. Coxele posterioare, primul sternit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
spune: Ceea ce numim realitate este format din lucruri care nu pot fi privite ca realitate; mecanica cuantică nu este înțeleasă încă". Niels Bohr afirmă că, atunci când împreunăm mâinile, unim de fapt o enormă cantitate de spațiu gol, cu o cantitate minusculă de particule și ingrediente energetice în mișcare de "spin" (cuanta provine din cuvântul latin "cât"). Dacă reușim, înțelegem că constituenții materiei nu au o structură fizică absolută (ca o grămadă de bile de biliard) și că teoria conform căreia conștiința
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
stea de mărimea Soarelui, devine o stea mai mică odată ce combustibilul ei scade și acest tip de stea se numește „pitică albă”; dar dacă este o stea foarte mare, mai mare decât Soarele, ea își află sfârșitul într-un punct minuscul, atât de puternic încât absoarbe orice, chiar și lumina (!!) ce se apropie prea tare, asemenea unui aspirator; acesta este motivul pentru care nu putem vedea o gaură neagră și din acest motiv are denumirea de neagră. 3.10 „Răspândirea” în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
e mai scăzută acolo unde aerul cald se ridică , ca la ecuator și este mai ridicată unde aerul rece coboară, ca la poli ? In procesul de ardere a benzinei în motoarele autovehiculelor rezultă un gaz nociv, monoxid de carbon ? Particulele minuscule de funingine ce rezultă din arderea cărbunelui murdăresc aerul și-n același timp se degajă și un gaz ce cauzează ploile acide - dioxidul de sulf ? Acesta otrăvește plantele și corodează metalul și roca; Vântul nu este altceva decât mase de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
multor gaze, fiind accesibil prin foraje de mare adâncime, de unde țâșnește la suprafața pământului, preluat fiind de conducte spre rezervoare. Procesele de formare a petrolului au avut loc în urmă cu milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol, pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și presiune, ce a comprimat-o în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a arderii combustibililor fosili, cu scopul obțineri căldurii, utilizată la încălzire sau funcționarea unor motoare. Spre exemplu: procesul de ardere a benzinei elimină un gaz foarte nociv, monoxid de carbon; arderea cărbunelui conduce la eliberarea în aerul atmosferic a particulelor minuscule de funingine și a gazului, dioxid de sulf - ce cauzează ploile acide (distrug planetele și corodează metalele și rocile) Consumul energetic mondial combustibilii fosili asigură peste trei sferturi din energia de pe Pământ ( petrol 34%, cărbune 26%, Gaze naturale 17%) și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
SUA a erupt, aruncând cenușă la înălțimea de 9 Km (5mile și jumătate) deasupra Terrei, formând un paravan împotriva luminii și căldurii solare. Aproape trei sferturi din suprafața Terrei e acoperită cu mări și oceane ? Aici se dezvoltă planctonul, plante minuscule ce dau trei sferturi din oxigenul atmosferei terestre ? Cea mai mare astfel de plantă măsoară 1 mm lățime și cea mai mică este de aproximativ 50 de ori mai mică; Scoarța terestră a suferit schimbări de-a lungul milioanelor de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nici abandonat. El ne însoțește, ca o umbră, până în ultima clipă a vieții. Chiar dacă ne place sau nu, trecutul trebuie să ni-l asumăm! Prezent Prezentul este clipa ce zboară bezmetic spre trecut, este secunda născătoare de veșnicie, este câtimea minusculă de timp ce poate avea încărcătura unui veac, este fărâma de viață cu care nu te mai întâlnești niciodată. Prețuiește-o și bucură-te de ea! Din clipele faste de viață, clădește-ți coloana fără de sfârșit a fericirii, înainte de a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Arhitectura, transcendentul prin care sensibilitatea se concretizează în frânturile unor linii drepte. Spiritul visător vibrează în acorduri rigide care înnobilează pași severi și perpendiculari. Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli care sfidează aparența. Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în urmă dâre de lumină
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
tentați, probabil, să spună „da”, nu prea mai e mare lucru de făcut, lumea s-a schimbat și se schimbă sub ochii noștri, lectura cărții, a cărții de ficțiune pură, în special, va rămâne tot mai mult preocuparea unor grupuri minuscule, poate de elită, dar minuscule și, probabil, nesemnificative istoric. Și totuși, lumea în care trăim nu vine peste noi de undeva, dintr-un spațiu necunoscut, preformată, urmând doar ca noi să ne integrăm în forma dată... Nici conceptele istorice de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
nu prea mai e mare lucru de făcut, lumea s-a schimbat și se schimbă sub ochii noștri, lectura cărții, a cărții de ficțiune pură, în special, va rămâne tot mai mult preocuparea unor grupuri minuscule, poate de elită, dar minuscule și, probabil, nesemnificative istoric. Și totuși, lumea în care trăim nu vine peste noi de undeva, dintr-un spațiu necunoscut, preformată, urmând doar ca noi să ne integrăm în forma dată... Nici conceptele istorice de bine și rău nu au
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Paul Dirac la Universitatea din Cambridge, n.a.Ă avea să revitalizeze teoria Einstein-Cartan, demonstrând că spre deosebire de teoria Einstein Cartan clasică care considera câmpurile de torsiune ca fiind statice, generate de surse în rotație ce nu eliberau nici o formă de energie, minuscule (la nivelul atomuluiă și fiind extrem de slabe, mai puteau exista și câmpuri de torsiune dinamice, produse de surse ce posedau simultan forme complexe de mișcare și eliberau forme de energie (sori, centri galacticiă. Aceste câmpuri de torsiune dinamice erau mobile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
se sprijină pe propria-i bază . Relieful lui Michelangelo oferă de asemenea un prim exemplu al procedeului pe care îl voi numi microtemă. Microtema prezintă într-un centru de maximă importanță al operei, de obicei chiar în mijloc, o variantă minusculă, concentrată, a subiectului dezvoltat în întregul compoziției. Microtema cărții de rugăciune în relația sa cu brațul copilului metamorfozează subiectul spiritual al operei în acțiunea vizuală concretă. Un alt exemplu de microtemă, chiar mai izbitor, poate fi întâlnit în decorația pictată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu propriul eu și propriile gânduri. Un sentiment al permanenței se corelează cu poziția centrală. Din punct de vedere geometric, bineînțeles, centrul este un punct. Din punct de vedere perceptiv, el ajunge până la condiționarea stabilității echilibrului. Poate fi un punct minuscul sau capul unei persoane ori chiar o figură întreagă. Poate fi de asemenea o mulțime compactă de obiecte, precum un bol cu fructe, ori acel tip de loc în care se întretaie formele și pe care-l voi descrie în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]