2,739 matches
-
tanti Florica. Cred că la toate slujbele pe care le-am oficiat ca preot l-am pomenit și m-am rugat pentru iertarea păcatelor lui. După mulți ani, a murit și tanti Mărioara la Craiova, unde era stabilită fiica ei Mioara. Unchiul Dumitru și tanti Mărioara au fost creștini buni, oameni de omenie, blânzi, răbdători, modești, cu suflete curate, plini de lumină, și au trecut prin viață ca o adiere cu bun miros. Poate că tocmai în aceste atribute constă taina
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-au oferit, ca semn de recunoștință, statuete simbol Gavriil Muzicescu (create de talentatul Virgil Brădățeanu) unor reprezentanți ai muzicii corale ieșene. Ceremonialul a fost deschis de directorul general, prof. univ. Bujor Prelipcian. Au fost onorate personalități cunoscute: Viorica și Mioara Cortez, Julieta Haluș-Borcea, Visarion Huțu, Mariana Stoia și, nu în ultimul rând, dirijorii George Vintilă și Ion Pavalache. De asemeni, în aplauzele numerosului public, au urcat pe podium pentru a primi distincții, compozitorii Vasile Spătărelu ( la 65 de ani împliniți
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Lăscae -, în interpretarea excelentă a corului și orchestrei, ne-a făcut să regretăm că programul se apropia de sfârșit. Dar, un fragment din Messa da Requiem de Giuseppe Verdi, în interpretarea întregului ansamblu orchestral și coral, având ca solistă pe Mioara Cortez, a făcut dovada unui rafinament artistic, cu rare pianissime tălmăcite de dirijorul Doru Morariu. Finalul concertului, cu O, Fortuna din Carmina burana de Carl Orff, sub bagheta sigură și plină de vigoare a lui Alexandru Lăscae, a marcat apoteotic
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
martie 2004 cu opera Tosca de Giacomo Puccini, la Opera Națională Română din Iași, am trăit revelația unei depline împliniri spirituale. Și aceasta din mai multe motiveă Mai întâi, pentru că era anunțată o distribuție prestigioasă din care au făcut parte: Mioara Cortez (Floria Tosca) - anunțată intempestiv datorită indisponibilității de ultim moment a sopranei Adina Tudosă Walletin-Weisenberg, Daniel Mucedu-Magdal (Mario Cavaradosi). Ambele ultime nume sunt cunoscute publicului ieșean și din evoluția lor de excepție în Trubadurul, din toamna trecută. Al treilea protagonist
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
curând. Omogenitatea distribuției a fost demnă de case mari! Personal, simt un sentiment de mândrie pentru faptul că fiecăruia din distribuția serii am avut prilejul să-i pregătesc debutul în rolul interpetat la acest spectacol. Glasul viguros și matur al Mioarei Cortez, care a avut ca parteneri pe măsură un tenor de excepție în Daniel Mucedu-Magdal și Cristian Waks, un Scarpia venal cum după multe căutări l-a întruchipat în acest spectacol! Condus cu măiestrie de bagheta autoritară a primului dirijor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fost receptivă și și-a însușit aceste mijloace de exprimare scenică. Iată că pentru dificilul rol (Leonora) la acest spectacol întregul bagaj a fost folosit cu succes. Venea să se exprime public în acest rol după experimentata și temperamentala soprană Mioara Cortez cum se întâmplase și la Tosca și nu putea rămâne indiferentă. Nu era vorba de competiție, ci de onorarea unui blazon. Examenul a fost trecut cu succes! Vocea calitativă, exprimarea vocală îngrijită, emisia relaxată, redarea sensurilor care exprimă anumite
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Leonard Dumitriu șia încercat pana în calitate de compozitor. În acest sens, au văzut deja lumina rampei unele din creațiile sale, pe scena Operei ieșene. Din creațiile sale pentru voce și pian au prezentat recitaluri în timp Adina Tudosă, Ioana Bentoiu, și Mioara Cortez. Inspirațiasa predilectă însă, este aplecată în primul rând asupra schițelor lui I.L.Caragiale, din care extrage singur ideile și le inserează în librete de opere într-un act. Pentru a le face cunoscute publicului amator de noutăți, a răspuns
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
sunt pe aproape de parcă vin la masă la el de sărbători și Dumnezeu este și El pe undeva, peste tot, foarte viu (o fi prin livadă...); printre mașini, motoare și pe asfalt, altfel se manifestă Dumnezeu decât printre brazi și mioare. După încercarea de întoarcere a iernii zăpada s-a topit, într-o noapte. Munții s-au dezbrăcat de haine, zăpada s-a topit chiar în timpul nopții. Mai văd încă sus, doar o pânză albă, ca o față de masă, cu brăduți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
O singură femeie este alintată. E mai bine să fie două. Se ceartă și îi lasă pe bărbații să lucreze. „Să nu mai conduceți PNL-ul doar prin soți.” „Să nu urmați stilul de carieră politică al lui Raluca Turcan, Mioara Mantale, Elena Udrea. Nu trebuie să treceți prin patul nici unui șef dacă vreți să ajungeți în funcții publice.” (Aplauze); „Chiar dacă în relațiile normale de zi cu zi întotdeauna privesc o femeie așa cum este ea, în politică încerc să n-o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Feminin-Masculin. Povestiri de carieră-viață, Alina Hurubean (coord.) Imaginar cultural și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sugerând admirabil mișcarea arhaică și automatismul societății ciobănești: Caii poartă în spinare Corturi, paturi, așternut, Toată casa, Toată masa, Și veșminte de-mbrăcare, Tot ce au, tot ce-au avut. Mumele în glugi pe spate Poartă prunci cu păr bălai Sau mioare Lîncezioare. Clopotele, legănate, Sună depărtat pe plai. Turma beagă, câinii latră, Caii nechează ușor; Mai departe, La o parte. Sub o măgură de piatră, Cîntă-n fluier un păstor. Basmele sunt propriu-zis niște balade în felul Bürger și Uhland, cu acțiunea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și fiindcă Ioana nu crede, eroul se împușcă într-adevăr. Manieră de a demonstra un caracter forte. La drept vorbind piesa, foarte merituoasă, repetă idei din Bujoreștii lui Caton Theodorian, năzuința de a se salva prin progenitură a unui boier. Mioara, apărată cu înverșunare de autor, e o piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Eminescu sunt tablourile de viață pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
paharul lui de sifon. Și aceasta nu o lună sau două, nu un an sau doi, ci toată viața, adică mai mult de 40 de ani. Era învățător și directorul școlii primare din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat. Fiica lor Mioara, era de cinci ani când m-au luat de la „Trei vînturi” la ei acasă, ca să fac clasa a patra. M-au ținut în casa lor, am dormit în așternutul lor, am mâncat la masa lor. Tanti Mărioara m-a spălat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se ducă, pentru câțiva ani, care trebuiau făcuți pentru pensie, în satul Muchea de pe malul Siretului, aproape de orașul Brăila. în luna iulie a anului 1947 unchiul, tanti Mărioara și fiica lor Mioara au venit la nunta mea în Suceava, sub ocrotirea Internatului Teologic. în toamna anului 1952 unchiul a avut bucuria să mă vadă împreună cu părinții mei, liturghisind ca preot în biserica din Râmnicelu. Fiica lui unchiu a făcut facultatea de Biologie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tanti Florica. Cred că la toate slujbele pe care le-am oficiat ca preot l-am pomenit și m-am rugat pentru iertarea păcatelor lui. După mulți ani, a murit și tanti Mărioara la Craiova, unde era stabilită fiica ei Mioara. Unchiul Dumitru și tanti Mărioara au fost creștini buni, oameni de omenie, blânzi, răbdători, mode ști, cu suflete curate, plini de lumină, și au trecut prin viață ca o adiere cu bun miros. Poate că tocmai în aceste atribute constă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985, Gabriela Pană Dindelegan, Dinamica sistemului morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și Gramatica pentru toți, ediția a II-a, 1997, ediție în care autoarea introduce paragraful 431, cu prezentarea sintetică a particularităților gramaticale ale românei actuale. În aceeași serie de lucrări se înscriu și cele
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
E-mail de poezie, București, 2002; Stoluri de concetti - Concetti Flights, ed. bilingvă, București, 2002. Traduceri: Erich Segal, Doctorii, București, 1993. Repere bibliografice: Elena Tacciu, „Văluri”, RL, 1985, 51; Alex. Ștefănescu, Curajul de a nu fi la modă, RL, 1995, 8; Mioara Mincu, Elena Mironescu, Dicționar mondofemina, II, București, 1995, 103-104; Octavian Soviany, Poemele scrise de Mariana Țăranu Rațiu, VR, 2001, 3-4; Octavian Soviany, Cântecul spiritual, LCF, 2001, 39; Octavian Soviany, Poezia care mută munții din loc, CNT, 2002, 7; Henri Zalis
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al. T. Stamatiad, Al. Davila, Eugen Constantinescu, Al. Gherghel, Ana Holda (Ana Marcu), Al. N. Nanu, Pompiliu Constantinescu (Serenada), Mihail Cruceanu, E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Victor Eftimiu, Al. Raicu, Mircea Streinul ș.a. Articole despre teatru semnează Eugen Lovinescu (Ce fel de școală este teatrul, Eternul și vremelnicul în teatru), Camil Petrescu (Teatrul substanțial), Tudor Arghezi (Note pentru discuții organizate, Avant-premiera piesei „Mioara” ș.a.), Constantin Noica, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Al. Raicu, Pericle Martinescu, Vladimir Streinu, Al. A. Philippide, Ion Marin Sadoveanu, Vintilă Horia, Mihail Sorbul, G. M. Zamfirescu, Geo Dumitrescu, Ion Pas, G. Ivașcu, Ovidiu Drimba, Eugen Jebeleanu
TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din alta, se completează și se articulează într-un tot armonios, perfect: a.cadrul epic inițial b. miorița năzdrăvană c. testamentul ciobanului mldovean d. Presupusa apariție a măicuței bătrâne Acestor teme li se subordonează mai multe motive: motivul transhumanței, complotului, mioarei năzdrăvane, testamentului alegoriei moarte nuntă și motivul măicuței bătrâne. Aceste șase motive se structurează în trei părți în care elementele epice, dramatice și lirice se împletesc armonios. Prima parte cuprinde primele două motive (al transhumanței și al complotului) și este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este cea mai întinsă și cea mai bogată în semnificații, fiind totodată caracterizată printr-un lirism profund, răscolitor. Autorul anonim transformă totul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]