2,085 matches
-
județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii de animale: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa") și păsări: uliul ("Accipiter nisus"), fazanul ("Phasianus colchicus"), pițigoiul ("Parus major").
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
și o greutate de 200-250 kg, în timp ce femelele au o lungime a corpului de 2,2-2,5 m și o greutate de 120-160 kg. Tigrii bengalezi au o durată de viață de până la 15 ani. Hrana acestora constă din primate, mistreți, antilope și gauri. Femelele gestante dau naștere de obicei la 1-4 pui. La naștere, puii au maximum 1,5 kg și o blană care năpârlește după câteva luni. La 2-3 ani, tigrii devin independenți de familiile lor. Tigrul alb este
Tigru bengalez () [Corola-website/Science/326853_a_328182]
-
de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), mistreț ("Sus scrofa"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoava a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), striga ("Tyto alba") Reptile și
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viței-de-vie. (Ibidem ). Condițiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistrețul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veverița ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) și altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate rațele sălbatice, fazanul, turtureaua, gâștele sălbatice iar în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și zona de tranziție ; parcul național și situl din Patrimoniul Mondial UNESCO ocupă . Administrația sitului Belavežskaja Pušča din Kamieniuki, Belarus include laboratoare și o grădină zoologică unde pot fi văzuți zimbri (reintroduși în parc în 1929), koniki (cal semisălbatic), porci mistreți, elani, și alte animale indigene aflate în habitat similar celui natural. Există un mic muzeu, un restaurant, un bar și hotel (construite în perioada sovietică și aflate în stare de degradare). Din cauza lipsei infrastructurii și a fluxului redus de turiști
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
Directivă Consiliului Eurupean" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), nurca europeană ("Mustela lutreola"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jderul de copac ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Lacul Tâlharilor" (sau "Lacul Hânsaru") , mai mare, aflat pe treaptă superioară de alunecare (900 m), la baza unei vechi râpe de desprindere și trei ochiuri circulare (cu diametru de 5—12 m) dispuse pe treptele mijlocii ale corpului alunecării. "Lacul Mistreților" se află pe latura sudică a culmii "Crucea Spătarului", la mică distață de schitul "Fundătura". Către cresta Babelor de la Ulmet se merge de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu, ajungându-se în zona "pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
cupata de la 2/3 din lungimea naturală. Rasă a fost dezvoltată pentru a fi câine de vânătoare. Deși de multe ori folosiți pentru vizuini, în special pentru bursuc, vulpe, si câine enot, Jadgterrier-ii sunt, de asemenea, folosiți pentru a hartui mistreți și a scoate iepurii din tufișuri. De asemenea se folosește această rasă pentru luarea urmei de sânge. Datorită inteligenței lor și adaptabilității, Jagdterrier-ii pot fi animale de companie bune, dar trebuie amintit că aceștia sunt în primul rând câini de
Jagdterrier () [Corola-website/Science/326240_a_327569]
-
brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx"), căprioară ("Capreolus capreolus"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pietrarul cu
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă zonă lacustră (Lacul Babinții Mari, Babinții Mici și ) depresionară dintre lacurile Obretinul Mic și Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
brabăn ("Dentaria glandulosa"), poroinic ("Orchis militaris") sau specii de rogozuri și ierburi de mlaștină. Fauna este una bine diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, insecte, reptile și pești astfel: • mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), lup cenușiu ("Canis lupus"), viezure ("Meles meles"); • păsări cu specii de cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus"), vultur codalb ("Heliaeetus albicilla"), uliu ("Accipiter")vânturel ("Falco vespertinus
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius") sau căpșunică ("Potentilla sterilis"). Fauna este reprezentată de: • mamifere: cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă ("Coracius garrulus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), cormoran mic ("Phalocrocorax pygmeus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
Legenda spune că aceste douăsprezece animale au venit odată să întâlnească Anul Nou cu Buddha. Deși el a chemat toate animalele să sărbătorească cu el, au venit doar șobolanul, bivolul, tigrul, iepurele, dragonul, șarpele, calul, capră, maimuță, cocosul, câinele și mistrețul. Douăsprezece animale, douăsprezece luni, doisprezece ani. Un subiect popular la nivel internațional, zodiacul chinezesc este folosit de multe țări, câteodată cu mici diferențe caracteristice culturii: 4. Zodiac Chinezesc pe Horoscop
Zodiacul chinezesc () [Corola-website/Science/327564_a_328893]
-
faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
considerată Mama Stelei Nordului. Simbolurile zeiței sunt raza de soare, colțul de animal, săgeata, arcul, acul și firul de ață. apare în iconografie ca o femeie îngrozitoare cu mai multe brațe, și având trei fețe, dintre care una este de mistreț. Ea umblă escortată de un alai de zeițe cu râturi de animal, în caleașca sa trasă de șapte porci , sau călare pe un mistreț, și fiind însoțită de Rahu, demonul eclipselor. În China, Marici este numită "Mólìzhītiăn", și a fost
Marici () [Corola-website/Science/330786_a_332115]
-
o femeie îngrozitoare cu mai multe brațe, și având trei fețe, dintre care una este de mistreț. Ea umblă escortată de un alai de zeițe cu râturi de animal, în caleașca sa trasă de șapte porci , sau călare pe un mistreț, și fiind însoțită de Rahu, demonul eclipselor. În China, Marici este numită "Mólìzhītiăn", și a fost adoptată și de către taoiști, iar în Japonia este numită "Marishi-ten" și este foarte venerată în secta Zen, unde este considerată patroana războinicilor. Așa se
Marici () [Corola-website/Science/330786_a_332115]
-
și tributul plătit de orașele ionice grecești (Smirna, Halicarnas, Efes, Milet și insulele Chios și Samos). Cresus visează moartea fiului său Atys, provocată de un „vârf de fier”, si depune orice efort pentru a-l proteja. Lăsat să vâneze marele mistreț alături de ceata de bărbații curajoși ai Lidiei, Atys moare accidental chiar de mâna protectorului său, Adrastos. Cresus află că perșii conduși de regele Cirus cotropesc Asia și trimite soli la Oracolul din Delfi, în privința atacării invadatorilor perși. Oracolul din Delphi
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]