5,217 matches
-
creație. Tiparul eshatologic se bazează pe trecerea de la apocatastază purificatoare prin elementele primordiale (apă-foc) spre o lume renăscută. Despre timpul sacru sau mitic s-a mai spus ca este un timp semnificativ. Prin aderența sa la realitate și adevăr, timpul mitic se deosebește atât de timpul zeilor, cât si de timpul profan. El este un timp calitativ diferit. În mitul lui Indra, timpul zeilor și timpul oamenilor sunt amândouă niște timpuri profane, fixate la nivelul contingentului. Diferența dintre ele este doar
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
fixate la nivelul contingentului. Diferența dintre ele este doar din punctul de vedere al duratei. Timpul zeilor este un timp mult mai lung decât cel al oamenilor. Mai trebuie subliniat faptul că este necesar să se faca distincția între timpul mitic și timpul zeilor. Timpul zeilor nu este neapărat un timp mitic. Timpul mitic este încărcat cu sens, cu semnificație. Transformarea timpului zeilor în timp mitic este posibilă, însă nu este o necesitate. În sprijinul afirmației relativității realității și timpului vin
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
de vedere al duratei. Timpul zeilor este un timp mult mai lung decât cel al oamenilor. Mai trebuie subliniat faptul că este necesar să se faca distincția între timpul mitic și timpul zeilor. Timpul zeilor nu este neapărat un timp mitic. Timpul mitic este încărcat cu sens, cu semnificație. Transformarea timpului zeilor în timp mitic este posibilă, însă nu este o necesitate. În sprijinul afirmației relativității realității și timpului vin și argumentele lui Fritjof Capra care, în cartea sa Taofizica, susține
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
al duratei. Timpul zeilor este un timp mult mai lung decât cel al oamenilor. Mai trebuie subliniat faptul că este necesar să se faca distincția între timpul mitic și timpul zeilor. Timpul zeilor nu este neapărat un timp mitic. Timpul mitic este încărcat cu sens, cu semnificație. Transformarea timpului zeilor în timp mitic este posibilă, însă nu este o necesitate. În sprijinul afirmației relativității realității și timpului vin și argumentele lui Fritjof Capra care, în cartea sa Taofizica, susține convergența viziunii
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
al oamenilor. Mai trebuie subliniat faptul că este necesar să se faca distincția între timpul mitic și timpul zeilor. Timpul zeilor nu este neapărat un timp mitic. Timpul mitic este încărcat cu sens, cu semnificație. Transformarea timpului zeilor în timp mitic este posibilă, însă nu este o necesitate. În sprijinul afirmației relativității realității și timpului vin și argumentele lui Fritjof Capra care, în cartea sa Taofizica, susține convergența viziunii fizicii contemporane și a filosofiei mistice orientale. „Învățătura lui Buddha spune, o
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Totuși nu este vorba de un abandon total, deoarece până la un punct existența obiectivă a timpului este justificată. Este aceeași problemă a punctului de vedere. Dacă privim dintr-o perspectivă tridimensională, obiectivitatea este valabilă. Cassirer susține că până și timpul mitic are un caracter relativ, întreaga construcție a lumii mitice bazându-se doar pe un sentiment de corespondență. „Această corespondență reciprocă dă naștere la un sentiment mitic al temporalității care aruncă un pod între forma obiectivă a vieții și intuiția obiectivă
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
până la un punct existența obiectivă a timpului este justificată. Este aceeași problemă a punctului de vedere. Dacă privim dintr-o perspectivă tridimensională, obiectivitatea este valabilă. Cassirer susține că până și timpul mitic are un caracter relativ, întreaga construcție a lumii mitice bazându-se doar pe un sentiment de corespondență. „Această corespondență reciprocă dă naștere la un sentiment mitic al temporalității care aruncă un pod între forma obiectivă a vieții și intuiția obiectivă a naturii”. Mai mult, chiar „mitul nu cunoaște nimic
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
privim dintr-o perspectivă tridimensională, obiectivitatea este valabilă. Cassirer susține că până și timpul mitic are un caracter relativ, întreaga construcție a lumii mitice bazându-se doar pe un sentiment de corespondență. „Această corespondență reciprocă dă naștere la un sentiment mitic al temporalității care aruncă un pod între forma obiectivă a vieții și intuiția obiectivă a naturii”. Mai mult, chiar „mitul nu cunoaște nimic din acest tip de «obiectivitate», așa cum este exprimată în conceptul matematic al acelui timp absolut al lui
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
copilului care trăiește întrun timp paradisiac și are revelația camerei Sambô. Imaginea este reluată obsesiv în scrierile în proză, în jurnalul scriitorului și transfigurată artistic în Noaptea de Sânziene. Orice întoarcere spre copilărie echivalează, în acest context, cu o naștere mitică, o inițiere similară cu întinerirea, vindecarea, deschiderea spiritului care ajută la recuperarea trecutului prin anamnesys. Mircea Eliade a pus bazele nuvelei fantastice românești, după ce alții înaintea lui au încercat o asemenea operă extrem de greu de realizat. El este un mare
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
împreună, rămân în realul subiectiv. Este un mit al reîntoarcerii, al reîntregirii, Orfeu și Euridice se reîntâlnesc, devin din nou un tot în Câmpiile Elizee, în atemporal. Kathodos-ul lui Gavrilescu-Orfeu este unul reinterpretat, este un mixaj de simboluri, imagini, sensuri mitice, este o variantă, o interpretare a mitului reîntoarcerii, reîntregirii, este suma coborârilor în Infern și a modificărilor ontologice inerente. În nuvela Secretul doctorului Honigberger, doctorul Zerlendi este un cunoscător al literaturii yoghinice, al tratatului lui Pantajali, trecuse de pranayama, obținuse
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
nouă, plină de neprevăzut și necondusă de legi fixe, exact ca și domeniul din care s-a inspirat. Spre deosebire de „timpul” relativ, cel din fizica, observăm că „timpul” literar este un timp ciclic, gnomic, un timp ce se încadrează în sfera mitică. În concepția lui Mircea Eliade, în lucrarea Aspecte ale Mitului, acesta susține că este „greu să se dea mitului o definiție acceptată de toți savanții și care să fie în același timp accesibilă nespecialiștilor", fiind imposibil ca „o singură definiție
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
un „model exemplar al tuturor activităților omenești", dezvăluind istoria sacră a începuturilor gândirii omenesti, „tot ceea ce s a petrecut la origine". Este un act de „cunoaștere de ordin ezoteric (...) însoțită de o putere magico religioasă". Prin experiența mitului, reiterăm evenimentele mitice trăite în trecut. Eliade susținea că „în civilizațiile primitive mitul (...) exprimă, scoate în relief si codifică credintele; salvgardează și impune principiile morale; garantează eficacitatea ceremoniilor rituale și oferă reguli practice ce urmează să fie folosite de om". Timpul operei lui
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
control, dar mai dădea și petreceri. O petrecere. Ce distractiv! a exclamat nu prea convingător. Hugo abia dacă-și mai amintea ultima petrecere la care fusese. Rămăsese undeva, în negura timpului, într-o perioadă în care trăise în acel loc mitic numit Londra, în vremea când el avusese un soi de viață. Așa ar trebui, a zâmbit Alice. Jake i-a invitat la noi pe câțiva dintre cei care lucrează pentru La Gunoi!. Revista lui, a adăugat ea văzând privirea goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să evităm cacofonii. În rest, este indicat să zicem și să scriem doar „când”); Pag. 11: „spirit manicheist” (al doilea termen sintagmatic, anume „manicheist” constituie o invenție lexicală a editoarei Sivia Colfescu. Probabil că voia să spună maniheist); Pag. 13: „miticul an 2000” ( Niciun an nu poate fi mitic); Pag. 12-13: „... ditirambele...” (ditirambii); Pag. 12-13: „.... subtilul magistrat” (Avocații nu sunt magistrați. Numai judecătorii și procurorii sunt magistrați. Avocații și magistrații alcătuiesc corpul juriștilor. Înseamnă, prin urmare, că doamna Silvia Colfescu trebuia
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
zicem și să scriem doar „când”); Pag. 11: „spirit manicheist” (al doilea termen sintagmatic, anume „manicheist” constituie o invenție lexicală a editoarei Sivia Colfescu. Probabil că voia să spună maniheist); Pag. 13: „miticul an 2000” ( Niciun an nu poate fi mitic); Pag. 12-13: „... ditirambele...” (ditirambii); Pag. 12-13: „.... subtilul magistrat” (Avocații nu sunt magistrați. Numai judecătorii și procurorii sunt magistrați. Avocații și magistrații alcătuiesc corpul juriștilor. Înseamnă, prin urmare, că doamna Silvia Colfescu trebuia să scrie „jurist”, ci nu „magistrat”. Că n-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
sudul Dunării, se impune ca dată notabilă În istoria poporului român. Cronică succintă a neamului Derdena Numele DERDENA, despre care mulți cunoscuți miau mărturisit că ar avea rezonanță italiană, că, În orice caz, sună frumos, se trage din DARDANUS, fondatorul mitic al Troiei, fiul lui JUPITER și Întemeietor al tribului DARDANII. Aceștia au populat, În multe veacuri, toată regiunea din nord estul Macedoniei, denumită DARDANIA (așa cum scriu istoricii de după Herodot, Începând cu acesta, supranumit „părintele istoriei”). Din etimonul DARDANUS a derivat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la naștere nu fu asistată de medicul tembel și criminal. Și Ora a rămas ca pildă de cumințenie, de moralitate. 8. MARIA (ICA) s-a născut În 1939. Este măritată cu aromânul COSTA RACU din Cabodin. Are un fiu numit MITICĂ (DUMITRU), născut În 1964. La rândul lui, Mitică este părintele fetei Marilena. 9. NICULINA, născută În 1945, este divorțată și mamă a doi fii, MARIUS și SORIN (ambii, ingineri și căsătoriți; primul este tată al unui fiu, Valentin), din căsătoria
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și pot să încep să-ți spun această poveste.” Tot atît de brutală, dar infinit mai sofisticată este fraza pe care i-am ofertit-o lui H.G. Wells. „Sunt un om invizibil”. Așa începe, după cum vă amintiți fără îndoială, romanul său mitic, omul invizibil. Greu de imaginat un efect redundant mai puternic. Și totuși, această aserțiune, pe care unii o cred științifico fantastică, sintetizează toată viața lui Wells. Pentru că el a fost de fapt un spirit vizionar interesat de transformarea socie tății
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
poet și student, la jumătatea anilor ’80 ai secolului trecut, „restaurantul Uniunii” a devenit imediat o citadelă pe care am făcut tot posibilul pentru a o cuceri. restaurantul era situat la parterul unui vechi palat boieresc de pe una din străzile mitice ale capitalei române, Calea Victoriei. Pentru București, Calea Victoriei este ceea ce reprezintă la Paris rue de Rivoli, altfel spus o axă istorică a orașului. Undeva, la numărul 115, cred, se afla acest minunat mic palat învăluit într-un parfum aristocratic. Pentru cunoscători
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
162 DANIEL BĂNULESCU Capitala își ține respirația. Nimeni din presa după-amiezii nu are tupeul de a se lansa în glume tâmpite în legătură cu unele similitudini referitoare la Venus din Milo. După orele 18, bucureștenii tropotesc din nou, în grupuri excitate de Mitici, în centru, pe Sărindar, pe lângă sediile principalelor cotidiene, pentru a se rebranșa proaspetelor știri. Se întinseseră noi zvonuri. Cică-se în Cotroceni, într-un bazin răzlețit, coborând să peticească un hidrofor, un instalator calcă, cu vârful unui sabot, peste un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și, simultan, de deconstrucție narativă. De asemenea, la asumarea aproape autistă a intertextualității, la vârtejul livresc în care ești împins, până dincolo de pierderea identității, pe măsură ce avansezi în poveste. Care poveste? O călătorie a Diavolului în Bucureștiul pe jumătate ceaușist-pe jumătate mitic, în luna aprilie 1988. Has-Satan nu face nimic altceva decât să-și inventarieze fidelii, să le îndosarieze basmele fantastice într-o enciclopedie zăpăcitoare, alcătuită - poate - pentru a exorciza senzual (?) Răul. Este, oare, Ho diábolos masochist? Ce-l mâna pre el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și pe el, și pe hoțul lui de tovarăș. A cheltuit parale multe, a tocmit dric clasa întîi și-a chemat lăutarii. - Nu i-ați cântat la nuntă, barim să-i cântați acum, la înmormîntare, că așa a vrut... PUngea Mitică Ciolan: - Ce cumsecade era, ce bani i-am mâncat noi, săracul! Cum petrecea el... Plângeau și Dumitru, și Neacșu. Numai Anghel se ținea mai bine. Au pornit dricul după trei zile spre cimitir. În urma morților pășeau pungașii Mandravelei si hoții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dimineață, ați stricat petrecerea... și dădu bice cailor, dispărând într-un vârtej de zăpadă. - Ce-i facem acu, am rupt-o-n fericire! se căina Dumitru, și-și potrivi mai bine curelele țambalului pe umăr. - Ho, cobea dracului, fl potoli Mitică Ciolan, cât te-ai văita, mai bine am porni-o la drum! Și-o luă înainte. Ceilalți îl urmară. Să fi mers un sfert de ceas. Se întunecase și liniștea serii de iarnă fu spartă de un vuiet îndepărtat. Părea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
coame înspicate de gheață, dârji în așteptarea lor nedumerită. Câte unul mai flămând se ridica și se repezea spre lăutari, și când ajungea aproape de ei, o lua speriat înapoi. Sunetul gros al contrabasului îl făcea să urle înfuriat și neputincios. Mitică Ciolan îi numărase în gând fără să vrea. Erau nouă. Priveau neclintiți grupul de oameni și din gurile sălbatice li se scurgeau balele. Stătuse și vântul. Un ger năpraznic îngheța totul. Bătrânul nu-și mai simțea degetele și coatele. Așteptau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dreaptă, rănită de ger, care mișca încă vioi arcușul aproape rupt, nu se opri nici când îl suiră cu grijă în sanie. Avea privirile rătăcite, albe și nu spunea decât atîta: - Ce v-am spus eu, nene Dumitre și nene Mitică, țineți-vă bine, să vă cânt eu un cântec... Ia ascultați... Și în timp ce sania ușoară aluneca sprinten pe zăpada scârțâitoare, vânătorii îl auziră abia șoptind cu o voce pierdută: Drag mi-a fost pe lumea asta Calul, pușca și nevasta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]