4,914 matches
-
se hotărâse, nu poate însă scăpa de cea bisericească. Medierea oferită dă uneori roade și, pentru a conferi o mai mare autoritate învoielii, se redactează acte scrise: „și pentru ca să aibă temeiu zisele lui au dat și zapis în condica Sfintei Mitropolii cu tare prindere și legătură că va petrece bine la viețuirea cu soția lui“. Scrisorile sunt bilaterale, semnate de martori și schimbate în fața curții. Cu zapisele de împăcare în mână, părțile se întorc acasă și totul pare să reintre în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ușor convinși; promisiunea în fața soborului devine o strategie cu ajutorul căreia se poate scăpa de pedeapsă și se mai poate amâna pentru cât va timp sentința finală. Iordache are la activ trei zapise de împăcare, toate trecute în con di ca Mitropoliei, dar de fiecare dată s-a reîntors la vechi le obiceiuri. Nici a patra oară, mitropolitul nu este convins că ar trebui să acorde despărțirea definitivă, ci hotărăște o separare pe o perioadă de șase luni „că doar se vor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că persoana respectivă venise să se plângă și că, prin urmare, este o victimă. Nevestele suportă, de regulă, acest tratament, vinovate fiindcă nu vor să se supună sfaturilor de a se reîntoarce acasă. Lor li se aplică „bătaia la scara“ Mitropoliei sau „bătaia la piatră“. Femeia primește pe deapsa în curtea Mitropoliei, la scară în văzul tuturor. Loviturile se dau pe trup, numărul variază în funcție de vină și se înscrie între 20 și 100 de bețe sau toiege. Datorită constituției fizice fragile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este o victimă. Nevestele suportă, de regulă, acest tratament, vinovate fiindcă nu vor să se supună sfaturilor de a se reîntoarce acasă. Lor li se aplică „bătaia la scara“ Mitropoliei sau „bătaia la piatră“. Femeia primește pe deapsa în curtea Mitropoliei, la scară în văzul tuturor. Loviturile se dau pe trup, numărul variază în funcție de vină și se înscrie între 20 și 100 de bețe sau toiege. Datorită constituției fizice fragile, ea va primi mai puține lovituri decât bărbatul, iar judecătorul trebuie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe umeri de doi oameni, de care cu o sfoară este atârnat vinovatul cu tălpile în sus, ca să poată fi bătut de alți doi oameni -, bătaia la tălpi. ultima este preferata Pe lângă această pedeapsă corporală, ce se aplică în incinta Mitropoliei și în timpul procesului, există și bătaia ce precede începu tul procesului și este administra tă de către slujba șii spă tăriei, ai agiei și de ispravnicii de județe. Cine sunt protagoniștii? După cum am văzut în capitolele precedente, femeile adultere, amantele și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aplica dacă judecătorul înjurase primul. În practică, după cum am arătat, pedeapsa corporală se aplică în mod curent și face parte din pro ce du ra de judecată. Pentru detalii cu privire la pedeapsă a se vedea și Constanța Vintilă Ghițulescu, La „scara Mitropoliei“: pedeapsa publică ca spectacol în societatea românească (1750-1834), în Constanța Vintilă-Ghițulescu, Mária Pakucs (eds), Spectacolul public între tradiție și modernitate: sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii (secolele XIV-XIX), Institutul Cultural Român, București, 2007: 147-178. formi ta te cu aceasta și pedeapsa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu agenții executivi sau fugind pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de mai multe ori: când este prinsă asupra faptului de către strajă, apoi la spătărie și în fine la Mitropolie. O altă sancțiune aplicată norodului este „darea prin târg“. Numai anumite vini se pedepsesc cu târgul: adulterul și bigamia. Nu trebuie considerat că asta îi scutește pe bigami sau pe adulteri de bătaie, de regulă pedepsele se combină între ele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Înființată de Alexandru vodă Ipsilanti, îndeosebi pentru cei care nu merg la biserică și nu respectă sărbătorile religioase, ajunge să fie aplicată, cu precădere, bărbaților violenți, bețivi și risipitori. Ju gul este am plasat în fața Bisericii și există unul la Mitropolie. Persoana vinovată este imobilizată în jug duminica și în zilele de sărbătoare, pentru a fi văzută de câți mai mulți enoriași. De pildă, la 19 noiembrie 1781, Calin din mahalaua Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bătaia, darea prin târg și punerea în jug, iată o introducere în scenă a pedepsei publice astfel încât ea să devină „ceremonia recodificării nemijlocite“. „Cine face ca mine, ca mine să pățească“ par să spună trupurile sfârtecate de bici la scara Mitropoliei sau capetele atârnând în jug la uși le bisericilor. A pedepsi devine un spectacol care nu atinge „măreția“ celui din Franța, dar rămâne totuși un spectacol în care ochii și urechile sunt intens solicitate. Publicitatea pedepsei face parte din sistemul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în rândul norodului purtat de curiozitate în fața supliciului. Chiar și locurile depunere în practică se aleg astfel în cât să dea po si bi li tatea unui număr cât mai mare de oameni să privească „spe ctacolul supli ciului“: curtea Mitropoliei, târgul, biserica. Vizibilitatea pe depsei presupune umilirea condamnatului și implică colaborarea publicului care îi asigură un caracter moralizator. În acest mod „spectacolul pedepsei este integrat cotidianului“, iar condamnatul este „vestitorul propriei lui condamnări“. Cu toate acestea, în secolul al XVIII
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ban, marele spătar, marele agă și marele armaș, apoi domnul și după în ființarea departamentelor de judecată, departamentul de cre me nalion. În plan religios li se adaugă cele ale protopopilor în fiecare județ, ale episcopilor și, în fine, temnița Mitropoliei. Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735- 1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) hotărăște desființarea închisorilor ținute de protopopi și de episcopi, considerând că aceștia comit o serie de abuzuri, amestecându se în probleme juridice care nu sunt de competența lor, numai pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acordarea unui răgaz necesar pentru a reflecta asupra vieții lor. Vinovată, femeia are prilejul să se gândească între zidurile mănăstirii. În schimb, bărbatul vio lent poate fi închis tot la mănăstire, dar mult mai frecvent se face apel la pușcăria Mitropoliei sau la temnițele puterii civile. Viața la mănăstire poate conti nua sau chiar deveni o soluție permanentă dacă nu se acceptă compromisul propus de consiliu. Interpretarea acordată acestei măsuri este una de natură spirituală: un ca non pe care îl
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de bătaie și surghiun. La mănăstire petrece doar câteva săptămâni, după care, sub pretextul unei vizite la casa părintească, se reîntoarce în patul conjugal, o tactică cât se poate de inteligentă prin care speră să obțină libertatea. înaintează jalbă la Mitropolie și cere, ca urmare a „gre șe lii“ comise, „s-o trimită iarăși muiare“. Discursul clericilor este cât se poate de elocvent în această privință și arată ine fi ca ci ta tea închisorii corective în Cazul unor asemenea indivizi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uite și să-l reprimească. Cum aceasta nu vrea să se mai re în toarcă în patul conjugal, separarea este acordată, iar Sanda are obligația de a păstra celibatul. Alteori măsurile sunt chiar mai dure. La 19 martie 1779, la Mitropolie se prezintă Sta na cu soțul ei, Is tra te din satul Fra sin, județul Vlaș ca, aflați în căsătorie de cinci ani. Cum soțul este „cam neputincios“, Stana cade în păcatul trupesc cu un alt bărbat la numai doi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ex comunicare, împărtășanie sau spovedanie, oprindu-se la post, rugăciuni, mătănii și surghiunul la mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a doua oară la Mitropolie de soțul ei, An drei, care de 19 ani o bate și o căznește. Timpul a „biruit-o“, iar trupul nu mai rezistă răului tratament și cere ajutorul mitropolitului. Hotărârea nu le acordă decât un răgaz de refacere, o separare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Alexandru Ipsilanti insistă pe obligativitatea alcătuirii de cărți de ju de ca tă pecetluite la mâna împricinaților, dovadă că judecătorii nu se prea grăbeau să mâz gă leas că hârtia și să recopieze documentele pentru fiecare individ în parte. Nici Mitropolia nu prea se ține de această sarcină, iar la reluarea procesului, ceea ce se întâmplă frecvent, se preferă căuta rea în con di că, fie după anul su ge rat de jă luitor, fie după numele persoanei care s-a ocupat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este niciodată definitivă, autoritatea lucrului judecat nu există, procesul reluându-se oricând, deoarece aducerea de noi probe sau de noi argu mente duce la redeschiderea lui chiar în timpul aceluiași domn. Ape lul. Ne mul țu mit de judecata făcută la Mitropolie și de hotărârea primită, îm pri ci na tul poate face recurs la judecata domnească. De exemplu, Vasile șal va ra giul din București ne mul țu mit că mitropolitul îl tot trimite la spătărie, se adresează domnului cu următoarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mitropolit, ci încă prea rău tot sunt jă fuit și mă trimite pă la spă tărie de mă spăimân tă tot cu bătăii ca să nu-mi mai cert soția“. Ca și în alte cazuri de apel, domnul trimite jalba la Mitropolie și cere efectuarea unei anchete. De asemenea, mitropolitului i se cere să trimită anaforaua cu judecata finală și cu hotărârea luată. Plimbarea jalbelor între Mitropolie și Divan se practică frecvent. Prestigiul judecății domnești este foarte mare, iar țăranii simpli fac
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-mi mai cert soția“. Ca și în alte cazuri de apel, domnul trimite jalba la Mitropolie și cere efectuarea unei anchete. De asemenea, mitropolitului i se cere să trimită anaforaua cu judecata finală și cu hotărârea luată. Plimbarea jalbelor între Mitropolie și Divan se practică frecvent. Prestigiul judecății domnești este foarte mare, iar țăranii simpli fac apel la acest tip de judecată în speranța unor reparații morale și materiale ne aștepta te, fiind convinși că toți ceilalți i-au ne dreptățit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reveniri, reluări, perindări de ani și ani de zile arată de fapt că zestrea, patrimoniul, moștenirea se pierd în certuri, procese, amânări, înfățișări eterne. Inexistența autorității lucrului judecat face ca procesul să fie reluat la o altă instanță, retrimis la Mitropolie, rejudecat, dar, odată schimbată domnia, actorul reia și procesul. În plus, Biserica nu are în teritoriu slujitori capabili și instruiți care să urmărească îndeplinirea unei porunci, chiar dacă au primit această misiune. Astfel încât ceea ce se construiește la nivelul tribunalului eceziastic ajunge
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tocmai cumpărase opt coți de stam bă șa liu și pe care i-a re cu nos cut imediat, după flori, că erau ai lui și nu l-a lăsat pe bietul om până n-a venit cu el la Mitropolie și a mărturisit în fața tuturor că Sma ran da îi vân du se stam ba. La separa rea, in tervenită după 20 de ani de căsătorie, Păun bucătarul nu vrea să-i restituie zes trea Ni ței până când aceasta nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
creșterea lor, chiar și atunci când a rămas numai cu unul singur și acesta a devenit ma tur, ca pa bil să se des cur ce singur. Ce re ri le ei nu au fost nicio da tă refuza te la Mitropolie, toată lumea consi de rân du-l res pon sa bil pe tată pentru hrana copiilor săi și pentru asigurarea drep tu lui de moștenire, mai ales că nu și-a negat paternitatea, do va dacea mai bună consti tuind-o sem
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Scriitori bisericești, vol. 18, pp. 224-225. footnote>. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresată a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor<footnote Pr. Dr. I. Băjău, Trăirea virtuoasă după Sfântul Vasile cel Mare, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul LII (2000), Nr. 1-2, p. 96. footnote>. Marele ierarh a înțeles chintesența învățăturii creștine, faptul că această învățătură este rezumată în iubirea față de Dumnezeu și față de om. Sfântul Vasile cel Mare a știut a împleti în sufletul său
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
biograf al Sfântului Vasile cel Mare - nu fondase atât de numeroase și atât de puternice instituții caritabile”<footnote Paul Alard, Saint Basile, ed. 7, Paris, 1929, p. 110 cf. Diac.Prof.Dr. Teodor V. Damșa, Iubirea și mila creștină, în rev. Mitropolia Banatului, Anul XXX (1980), Nr. 7-9, p. 444. footnote>. Prin tot ce a făcut, prin tot ce a gândit și a scris, Sfântul Vasile cel Mare, supranumit și ocrotitorul săracilor, impune și astăzi tuturor creștinilor una și aceeași purtare, anume
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
29.} {\footnote 30 Epistole, epistola 114, ÎI, în col. cît., p. 294.} {\footnote 31 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXXVI, X, în col. cît., p. 276.} {\footnote 32 Despre îndeletnicirea cu pacea, în vol. Învățătură către fiul duhovnicesc, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 25.} {\footnote 33 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 34 Rev. Ernest Simmons, Fathers and Doctors of The Church, The Bruce Publishing Company Milwaukee, 1959, p. 35.} sale, Vasile se bucură de cinstea de a
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]