14,651 matches
-
Nu e vorba de criza culturii, subiect la modă în anii 1990, ci de criza economică actuală care nu iartă nici cultura. Am mai scris despre reducerile operate de guvernul conservator britanic din bugetele unor mari instituții culturale. Acum ne referim la tăierile pe care le anunță guvernul socialist
Criza și cultura () [Corola-journal/Journalistic/4234_a_5559]
-
Covrig Roxana Creatoarea de modă Adina Buzatu este vizată de procurori într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, instrumentat de DIICOT și IGPR. Procurorii și ofițerii de poliție judiciară din cadrul DCCO au făcut, luni, 65 de percheziții domiciliare în București, dar și
Adina Buzatu, vizată de DIICOT pentru spălare de bani by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42524_a_43849]
-
formată din 20 de persoane, specializată în infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. În București, perchezițiile au avut loc la Rin Grand Hotel, unde-și desfășurau activitățile patru firme suspectate. Printre cele patru figurează și firma creatoarei de modă Adina Buzatu. Ea ar urma să fie dusă la sediul DIICOT pentru audieri. Polițiștii DCCO au ridicat mai multe documente de la firmele vizate, scrie Hotnews. Membrii grupării vizate de DIICOT au creat 120 de societăți comerciale și au înregistrat în
Adina Buzatu, vizată de DIICOT pentru spălare de bani by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42524_a_43849]
-
fier și trup de cariatidă, produsele cosmetice care îți întineresc tenul spre a ți-l distruge de tot, remediile miraculoase împotriva cancerului și SIDEI, care îți iau și puținele zile care ți-au mai rămas, mania antioxidanților deveniți panaceul la modă împotriva senectuții planetare, păcăleala suplimentelor alimentare, preschimbate în elixir menit a întreține vigoarea, și mai ales uriașa și malefica industrie farmaceutică, care pe termen lung face mai multe victime decît epidemiile sezoniere de pe glob. În fine, nu sunt cruțate terapiile
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
și educativ. Michel Serres vede o cauză a fenomenului în faptul că autoritatea nu se mai bazează pe competență. Finkielkraut, și el atras ieri de ideile lui mai 1968, face amendă onorabilă azi, luând distanță față de teoreticianul în materie, la modă ieri și azi, Bourdieu, care identifica în autoritatea pedagogică o „violență simbolică”, altfel zis, „impunerea de către o putere arbitrară a unui arbitrar cultural”. Nu-l cruță nici pe Foucault, care scria într-o carte, „A supraveghea și a pedepsi”, care
„Pe față“ () [Corola-journal/Journalistic/4276_a_5601]
-
urma urmei, sau dacă făceau doar sluj bontonului. După cum nu știu dacă versul din Topârceanu/ Phoenix pe care l-am pus în titlu a aruncat definitiv în ridicol un gust (al vieții) odinioară foarte căutat. Ce pot spune e că moda retro, se știe, revine din când în când. Oboseli de azi își află, din ce văd în jur, consolarea și leacul în bemolii traiului patriarhal. Căruia i se potrivește o lectură cu gust de șerbet, din Teodoreanu. Remixat (sic!) de
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
drapată în straie multiculturale, profesorul de la Universitatea Catolică din Washington vorbește în numele unui public anonim, însă extrem de întins. Cititorul român se simte reconfortat întîlnind asemenea opinii în zona de vîrf a cercetării literare americane, pentru că privirea lipsită de iluzii asupra modelor culturale se încheie totuși pe o speranță de normalitate. Să mai spunem că Epilogul face el însuși cît o carte întreagă: autobiografia spirituală din paginile ultime ale lucrării. Grădina filozofică, pe cît de surprinzătoare, pe atît de edificatoare, îl lasă
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
dicționarului, dincolo de miile de informații referitoare la un animal cu multiple roluri în viața omului, încă din cele mai vechi timpuri. Bergson, redivivus Cine s-ar fi așteptat ca, după trei sferturi de secol de uitare aproape completă, filosoful la modă în Europa de dinaintea Primului Război Mondial să revină în forță pe scena culturală? E vorba de Henri Bergson (1859-1941), a cărui carte Materie și memorie din 1896 a făcut dată în istoria filosofiei. „L’Express” de la începutul lui iulie îi consacră un
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
doilea mondial, nu pentru că avea în spate o țară mare, ci pentru că avea o anume hărnicie, o anumită mentalitate, o anumită idee despre datorie, muncă și conștiință. Poporul care, prin reprezentantul său, Capek, a inventat cuvântul robot, azi atât de la modă. O anumită inflexibilitate, de care la noi s-ar face haz, nu ar strica, poate, dacă vrem să dăm și noi personalități de acest calibru. Sau cu o parafrază, prea multă maleabilitate strică.” Subscriem. Fiecare popor are strict liderii pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
Istoriei critice, trebuie să admit că selecția constă mai puțin în ceea ce afirmă decât în ceea ce neagă: e mai bine definită de absențe decât de prezențe”. Și voi arăta ceva mai jos de ce. Că pentru Gelu Ionescu această atitudine (de modă veche, dar nicidecum depășită) are și o încărcătură morală (de nu de-a dreptul polemică) se observă din felul în care își ambreiază prejudecățile privitoare la mai tânăra generație, aculturală și contestatară în opinia criticului. „Oricât de întârziate, presupunerile mele
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
preajmă. Conceput la standarde occidentale. Da, nu mai e mult și mă voi elibera de toate chinurile. În fața unei cutii albe, nu foarte înalte, așteptau, la colț de stradă, trei persoane. Un bătrân, primul pe listă, purta o pălărie de modă veche, cu borurile scurte și pleoștite inestetic în părți. Eram fericit. Toaleta se afla în fața ochilor mei. A doua persoană era o femeie trecută de patruzeci de ani care, după toate aparențele, nu era singură. Surâ dea neîntrerupt înspre trotuar
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de un săpun pe lună, de un ciorap sau de un pantof. De haine să nu mai vorbim. Sunt bune și cele de acum 20 de ani, doar n-ar vrea să se Îmbrace la pensie de la Armani (cum e moda acum); ce să mai spunem că poate ar vrea moșul sau baba să mai vadă vre-un spectacol, vernisaj, concert sau poate chiar să se plimbe prin lume?! Unde s-a mai pomenit așa ceva și apoi la ce le trebuie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
devină vedete este de-a dreptul hilară, ca să nu spunem revoltătoare. Își numără aceste "vedete" grăunțele din bostan Înainte...? Dacă ele n-o pot face, faceți-o voi, cei care le alegeți și recomandați-le celorlalte cabaretele sau prezentările de modă, acolo unde-și pot etala nurii și pot deveni "vedete", așa cum Își doresc. Ce-ar fi să apară pe ecran doamna Stela Popescu sau Arșinel sau alte multe ADEVĂRATE VEDETE alături de "asemenea vedete"?!; cu toate că s-a Încercat și asta. Nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ceea ce este cel mai aproape - simplitatea și modestia. Sunt două caracteristici fundamentale, componente ale legilor universului din care și noi facem parte, dar pe care marea majoritate dintre noi le disprețuiesc: ele nu se mai poartă, nu mai sunt la modă. Dar să lăsăm teoria și s-o abordăm pe măsura etalării exemplelor practice, așa cum ne am obișnuit până acum. Statul, deci, are niște foruri și organe abilitate să organizeze viața și existența unei țări, a unei națiuni. Aceste foruri primesc
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mă gândesc bine, și SUA s-a mutat, sau are de gând, cu totul În Asia. Mă Înșel?!? Eu parcă știam că e În America de Nord, dar poate nu mai este acolo?! Așa și cu Europa. Chiar dacă nu mai este la modă, văd că armonica se folosește mai mult decât bateriile en vogue, În funcție de interesele politice ale unora sau altora. Și mai știm ceva, noi toți, dar unii e mai deștepți și nu vor să recunoască. Noi știm că suntem În centrul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
primarii să facă ceva pentru urbii dacă consilierii nu-i lasă, că de, ei e mai deștepți și ei conduc acu. Ce contează ce vrea tot amărâtu dacă ei vrea altfel. Să treacă primaru la ei - că asta-i acu moda - dacă vrea să fie ajutat. Mă tot uit pe la programele de televiziune și mă tot mir ca prostu : cum Își schimbă unul culoarea politică, cum capătă o funcție de conducere și se transformă În vedetă de televiziune. Și mă tot Întreb
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și cap să Înțeleagă, va pricepe. Basta. Că-ți vine să faci spume la gură, când vezi câte le clocește mintea. Da cine te ascultă? Că părerea noastră nu contează, nu-i așa? Că doar nu suntem „mari”și „la modă” ca să se intereseze vre-o televiziune de noi. Ce-s proști, să-și dea singuri foc la valiză? Nu, fraților, nu vă așteptați acum să vă bage careva În samă. Peste vre-o doi ani, da, o să-și aducă aminte
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
un fost student care continua să-i audieze cursurile îi reproșează că și-a însușit ideile lui Ludwig Klages (probabil din Der Geist als Widersacher der Seele, 1929-1932). I s au atribuit până și ideile unui neokantian minor, dar la modă, precum Arthur Liebert. Dar, cum cel mai citit filozof german în acei ani era Oswald Spengler, acuzele se învârteau mai ales în jurul lui. Tot Bagdasar observă că o conferință a lui Nae era inspirată de acesta. La rândul său, Tudor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în metafizică - a lui Bergson și a lui Petrovici - drept posibile surse ale metafizicii naeionesciene. În prefața cărții sale, Ion Petrovici scrie: „Dintre punctele atinse, autorul atribuie o însemnătate specială criticii pe care a făcut-o metodei bergsoniene, a cărei modă strălucitoare a câștigat o bună parte a intelectualilor noștri și mai ales a tinerimii noastre studioase.“ Poziția metafizică pe care se situează Petrovici nu este potrivnică numai lui Bergson, ci și gândirii lui Nae Ionescu, așa cum se poate vedea în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
elementele sunt coexistente, totul există de la început până la sfârșit; spiritualitatea umană nu inventează probleme și nu inventează atitudini, căci ele sunt de la început într-un depozit general.“ În cursul de istorie a metafizicii din 1930- 1931, în celebra prelegere inaugurală Moda în filozofie, Nae Ionescu își duce gândul mai departe: „Dacă un act de invenție personală se ivește și pătrunde, însemnează că există mediul corespunzător, însemnează că el corespunde oarecum unei necesități existente latent în viața socială și însemnează, ceva mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de educare, vârstă, profesie și temperamentul fiecărei persoane, impunând individului tipul de turism și particularitățile acestuia. Satisfacerea nevoilor personale pentru recreare și refacere fizico-psihică se face în funcție și de percepția fiecăruia privind calitatea infrastructurii turistice, impactul publicității, considerente religioase, modă etc. 1.3. Etapele dezvoltării turismului românesc A. Etapa turismului incipient Primele acțiuni de valorificare a unor resurse turistice pe teritoriul țării noastre au avut loc în perioada romană în cadrul provinciei Dacia Felix (130 d.H.), când se utilizau apele termale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pericol. Trebuie urmărit acel moment pentru a înțelege care este limita, care este toleranța omului față de lume. În cazul unui spectacol de teatru, spațiul consacrat, câmpul de reprezentare a fost foarte fluctuant, de-a lungul secolelor, în funcție de mentalități, modele și mode literare. Însă totdeauna există acea limită firavă ce reglează conturile cu lumea, acea toleranță față de oameni, care face posibil un spectacol. Suntem întotdeauna complici cu noi înșine și cu actorul din noi pentru a accepta să mergem la teatru. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de un picior, că-l avea mai scurt și din această cauză n-o mai lua nimeni și a fost nevoită să o mărite cu Beșoi al lui Harapu, care păștea vitele satului. Și cum în acea vreme era la modă plecarea la muncă la mină, a plecat și Beșoi cu Aurica lui. Cu el a plecat și Costache al lui Costache Cristescu. Aurica și-a găsit obștescul sfârșit la Petroșani, tot de oftică. De menționat că acest Cristescu avea o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că pe atunci erau alte vremuri și alți oameni. Dacă nu semănai cânepă sau in nu aveai din ce să-ți faci cămașa și izmenele. Rar vedeai băieți de 5-6 ani îmbrăcați cu pantaloni. Cămașa lungă până la genunchi era la modă pentru copiii mici. Abia pe la șapte ani începea purtatul pantalonilor, adică niște izmene cu nasturi la prohab sau mai bine zis cu bumbi. Cât despre pantofi, nici vorbă, „desculț” ca ai lui Zaharia Stancu. Doar iarna, când venea zăpada, își
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Credit „Siretul” Pașcani are în dotare 10 calculatoare și un fax pentru a-și putea desfășura activitățile curente în condiții moderne. Astfel, un calculator deservește rolul de server, atât server de e-mail, server de internet, server de aplicații (SICOC în mode special) cât și server de fișiere partajate. El se conectează la serverul Casei Centrale prin intermediul unei rețele VPN (Virtual Private Network), adică acea tehnologie care folosește căile de transmisie ale Internetului (cabluri, hub- uri, switch-uri și routere publice) dar creează
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]