2,375 matches
-
grup. Lista conține cuvinte sau expresii care îl ajută pe moderator să își amintească de respectivele teme. Pe de altă parte, demersul interogativ conține întrebări complete, în ordinea în care apar în discuție. Ghidul tematic este folosit, de obicei, de moderatorii profesioniști în efectuarea studiilor de piață, în timp ce demersul interogativ este preferat de multe ori în mediul public, profit sau nonprofit, sau în mediul academic. Avantajele și dezavantajele fiecărei abordări sunt descrise în capitolul 2 al cărții, „Elaborarea întrebărilor pentru focus
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mediul academic. Avantajele și dezavantajele fiecărei abordări sunt descrise în capitolul 2 al cărții, „Elaborarea întrebărilor pentru focus grupuri”. Noi preferăm să folosim demersul interogativ, deoarece înlesnește coerența în procesul de interogare și, în consecință, îmbunătățește analiza. Această metodă constrânge moderatorul sau echipa de cercetare să se gândească dinainte la cuvintele și expresiile pe care le vor folosi și îl ajută pe finanțator să înțeleagă mai bine ce se va întâmpla în cadrul focus grupului. În plus, mărește coerența modului în care
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ori cu importanță mai redusă) la unele specifice, cu o importanță mai mare pentru studiu. Folosește timpul disponibil în mod eficienttc " Folosește timpul disponibil în mod eficient" Anticiparea timpului necesar pentru a se răspunde la întrebări este o adevărată provocare. Moderatorul trebuie să îngăduie suficient timp pentru întrebările importante, care sunt discutate în a doua parte a întâlnirii focus grupului. Demersul interogativ este ca o hartă care are marcaje pentru distanța parcursă. Acest aspect este discutat mai târziu în cadrul acestui capitol
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
întrebările sunt la fel. În timpul interviurilor de tip focus grup se folosesc diferite tipuri de întrebări. Fiecare tip are un scop aparte. Unele întrebări au doar menirea de a-i pregăti pe oameni să răspundă la o întrebare mai importantă. Moderatorul poate să treacă repede peste anumite întrebări, dar să petreacă o perioadă semnificativă de timp insistând asupra altora. Importanța unei întrebări influențează timpul petrecut cu ea, ca și intensitatea analizei. Nu toate întrebările sunt analizate la fel. Se poate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
experiență. Sau o altă întrebare ar putea să se refere la modul în care oamenii folosesc un anumit produs sau serviciu. Sau: „Care este primul lucru ce vă vine în minte atunci când auziți sintagma...?”. Întrebările introductive încep să îi ofere moderatorului indicii cu privire la părerile participanților. Întrebările de tranzițietc "Întrebările de tranziție" Întrebările de tranziție îndreaptă discuția către întrebările-cheie după care se ghidează studiul. Reprezintă elementul logic de legătură între întrebările introductive și cele cheie. În timpul acestor întrebări, participanții încep să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
conduc, de fapt, studiul. De obicei, în această categorie găsim de la două până la cinci întrebări. În mod normal, sunt primele întrebări formulate de către echipa de cercetare și cele care presupun cea mai mare atenție atunci când sunt analizate. Este important ca moderatorul să știe care anume sunt întrebările-cheie. Moderatorul trebuie să prevadă suficient timp pentru o discuție elaborată a acestor întrebări. Deși pentru fiecare dintre întrebările anterioare sunt suficiente doar câteva minute, este posibil ca pentru toate întrebările-cheie să fie nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
această categorie găsim de la două până la cinci întrebări. În mod normal, sunt primele întrebări formulate de către echipa de cercetare și cele care presupun cea mai mare atenție atunci când sunt analizate. Este important ca moderatorul să știe care anume sunt întrebările-cheie. Moderatorul trebuie să prevadă suficient timp pentru o discuție elaborată a acestor întrebări. Deși pentru fiecare dintre întrebările anterioare sunt suficiente doar câteva minute, este posibil ca pentru toate întrebările-cheie să fie nevoie de câte zece sau douăzeci de minute. În
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
timp pentru o discuție elaborată a acestor întrebări. Deși pentru fiecare dintre întrebările anterioare sunt suficiente doar câteva minute, este posibil ca pentru toate întrebările-cheie să fie nevoie de câte zece sau douăzeci de minute. În plus, se poate ca moderatorul să fie nevoit să folosească mai frecvent pauzele și examinările detaliate în cazul acestora din urmă. Întrebările-cheie încep să fie puse cam după ce s-a realizat între o treime și o jumătate din respectivul studiu efectuat prin metoda focus grup
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
interviurilor de tip focus grup sunt menționate de multe ori grijile lipsite de importanță, iar analistul va comite o greșeală gravă dacă presupune că frecvența este un semn al importanței. Dacă analistul dorește să afle ce este important pentru participanți, moderatorul trebuie să pună această întrebare, care ar fi ideal să fie o întrebare de încheiere. Întrebarea de sumar este pusă după ce moderatorul sau asistentul acestuia a făcut un scurt rezumat oral (de două sau trei minute) al discuției pe marginea
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
presupune că frecvența este un semn al importanței. Dacă analistul dorește să afle ce este important pentru participanți, moderatorul trebuie să pună această întrebare, care ar fi ideal să fie o întrebare de încheiere. Întrebarea de sumar este pusă după ce moderatorul sau asistentul acestuia a făcut un scurt rezumat oral (de două sau trei minute) al discuției pe marginea întrebărilor-cheie. După ce s-a făcut acest sumar, participanții sunt întrebați cât li se pare de relevant. Și întrebarea are o deosebită importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
aspectele esențiale ale problemei. Întrebarea începe cu o prezentare succintă ascopului studiului. Această prezentare ar fi bine să fie puțin mai lungă decât cea făcută în invitația scrisă sau în descrierea orală făcută la începutul întâlnirii focus grupului. După prezentare, moderatorul pune întrebarea finală: „Credeți că am trecut ceva cu vederea?” sau: „Credeți că mai este vreo chestiune care ar fi trebuit discutată?”. Păstrați-vă suficient timp pentru această întrebare, altfel nu va funcționa. Cel mai bine este să mai aveți
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
panou sau a unei table, pentru ca participanții să își amintească ce anume s-a spus deja. Există mai multe modalități de pregătire a listei. Una dintre metode constă în a-i ruga pe participanți să își prezinte oral ideile, în timp ce moderatorul sau asistentul le notează pe toate pe un panou. O altă modalitate de lucru constă în a-i ruga pe participanți să își creeze fiecare liste individuale, după care toate informațiile sunt aranjate într-un tabel. Listele pot fi citite
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pe un panou. O altă modalitate de lucru constă în a-i ruga pe participanți să își creeze fiecare liste individuale, după care toate informațiile sunt aranjate într-un tabel. Listele pot fi citite cu voce tare de către participanți, de moderator sau sortate și citite de către asistent. Acest proces de enumerare ajută la identificarea ideilor care se repetă. De asemenea, le oferă participanților ocazia de a se gândi timp de câteva minute înainte de a da un răspuns. Iată câteva exemple: „Gândiți
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
marginea acestei liste, întrebând fiecare persoană: „Care element de pe lista dumneavoastră considerați că este cel mai important?” sau: „Dacă ar trebui să alegeți de pe această listă doar elementul care este cel mai important pentru dumneavoastră, ce ați alege?”. După aceea, moderatorul poate concentra discuția pe elementele care sunt importante pentru participanți. ATENȚIE Folosirea panourilor poate încetini ritmul conversației Folosim panourile destul de puțin în cadrul focus grupurilor, deoarece pot îngreuna conversația. Oamenii vorbesc mult mai repede decât se scriu informațiile. De multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Folosirea panourilor poate încetini ritmul conversației Folosim panourile destul de puțin în cadrul focus grupurilor, deoarece pot îngreuna conversația. Oamenii vorbesc mult mai repede decât se scriu informațiile. De multe ori, este posibil ca participanții să se oprească pentru a aștepta ca moderatorul să termine de scris. De asemenea, participanții vor avea tendința de a produce fraze ce sunt mai ușor de notat, în loc să ofere exemple detaliate care sunt, de obicei, mult mai folositoare în cadrul unei analize. Moderatorul trebuie să încurajeze participanții să
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
oprească pentru a aștepta ca moderatorul să termine de scris. De asemenea, participanții vor avea tendința de a produce fraze ce sunt mai ușor de notat, în loc să ofere exemple detaliate care sunt, de obicei, mult mai folositoare în cadrul unei analize. Moderatorul trebuie să încurajeze participanții să dea mai multe exemple sau să explice și să împărtășească mai mult din experiența lor, pe măsură ce el notează informațiile pe panou. De asemenea, enumerarea diverselor elemente pe panou tinde să accentueze rolul moderatorului. Participanții au
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
unei analize. Moderatorul trebuie să încurajeze participanții să dea mai multe exemple sau să explice și să împărtășească mai mult din experiența lor, pe măsură ce el notează informațiile pe panou. De asemenea, enumerarea diverselor elemente pe panou tinde să accentueze rolul moderatorului. Participanții au tendința să se adreseze pe rând moderatorului, în loc să discute între ei. Astfel, conversația devine mai degrabă a moderatorului decât a grupului. În consecință, folosim panoul pentru notarea răspunsurilor la cel mult două întrebări în cadrul unui focus grup. Evaluareatc
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mai multe exemple sau să explice și să împărtășească mai mult din experiența lor, pe măsură ce el notează informațiile pe panou. De asemenea, enumerarea diverselor elemente pe panou tinde să accentueze rolul moderatorului. Participanții au tendința să se adreseze pe rând moderatorului, în loc să discute între ei. Astfel, conversația devine mai degrabă a moderatorului decât a grupului. În consecință, folosim panoul pentru notarea răspunsurilor la cel mult două întrebări în cadrul unui focus grup. Evaluareatc "Evaluarea" Scările de evaluare pot fi de ajutor în
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
din experiența lor, pe măsură ce el notează informațiile pe panou. De asemenea, enumerarea diverselor elemente pe panou tinde să accentueze rolul moderatorului. Participanții au tendința să se adreseze pe rând moderatorului, în loc să discute între ei. Astfel, conversația devine mai degrabă a moderatorului decât a grupului. În consecință, folosim panoul pentru notarea răspunsurilor la cel mult două întrebări în cadrul unui focus grup. Evaluareatc "Evaluarea" Scările de evaluare pot fi de ajutor în identificarea chestiunilor care ar trebui discutate mai amănunțit. De obicei, cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
considerat-o cea mai bună. Sortarea pozelortc "Sortarea pozelor" Pozele se sortează dintr-un teanc de fotografii, de obicei luate din reviste. Pot fi poze cu femei, bărbați sau adolescenți. Acestea reprezintă diferite tipuri de persoane implicate în felurite activități. Moderatorul le cere participanților să sorteze fotografiile și să le aleagă pe cele care întrunesc anumite caracteristici. De exemplu: „Uitați-vă la aceste poze și alegeți persoanele care ar putea participa în mod activ la educația comunitară.”. „Iată câteva poze cu
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
-le în două categorii. Una o reprezintă femeile despre care voi credeți că ar fi dispuse să-și alăpteze copilul, iar cealaltă este formată din femeile despre care credeți că și-ar hrăni copilul cu biberonul.” După exercițiul de sortare, moderatorul îi roagă pe participanți să discute despre elementele din fotografii care i-au determinat să facă respectiva alegere. Imaginile ne ajută să înțelegem o problemă mai mult decât o descriere în cuvinte. Desentc "Desen" Fiecare participant la un focus grup
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
schițe ale desenelor și să îi rugați să adauge comentarii sau povestiri la imaginile respective. După ce fiecare participant a desenat ceva, este rugat să le arate și celorlalți imaginea creată și să o descrie. După ce participanții și-au prezentat desenele, moderatorul îi roagă să explice cum au perceput diferitele abordări. Au fost similare? Au fost diferite? EXEMPLU Întrebări referitoare la desene Iată câteva exemple de întrebări folosite pentru a afla: (1) care este mediul unui centru urban pentru tineret, (2) cum
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
anumit concept sau o idee. Totuși, pozele pot fi de un real ajutor atunci când trebuie împărtășite și altora descoperirile făcute în cadrul focus grupului. De multe ori, includem câteva desene de acest fel în raportul final. Folosirea imaginațieitc "Folosirea imaginației" Ocazional, moderatorii le cer participanților să își imagineze sau să viseze la felul în care lucrurile ar putea să fie diferite. Provocarea pentru moderator o reprezintă alegerea momentului acestui experiment astfel încât participanții să fie pregătiți pentru exercițiu. De exemplu, după ce participanții au
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
grupului. De multe ori, includem câteva desene de acest fel în raportul final. Folosirea imaginațieitc "Folosirea imaginației" Ocazional, moderatorii le cer participanților să își imagineze sau să viseze la felul în care lucrurile ar putea să fie diferite. Provocarea pentru moderator o reprezintă alegerea momentului acestui experiment astfel încât participanții să fie pregătiți pentru exercițiu. De exemplu, după ce participanții au vorbit despre avantajele și dezavantajele unei anumite opțiuni, moderatorul ar putea să le spună că există o baghetă magică, o pălărie sau
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
viseze la felul în care lucrurile ar putea să fie diferite. Provocarea pentru moderator o reprezintă alegerea momentului acestui experiment astfel încât participanții să fie pregătiți pentru exercițiu. De exemplu, după ce participanții au vorbit despre avantajele și dezavantajele unei anumite opțiuni, moderatorul ar putea să le spună că există o baghetă magică, o pălărie sau un dispozitiv capabil să le îndeplinească visul. El îi dă fiecărui participant, pe rând, bagheta magică sau pălăria, iar când aceștia își pun pălăria sau țin în
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]