4,567 matches
-
Iași la Bohotin și până la Galați cu popasuri repetate la Blânzi și la Mânjina, însoțit de V. Alecsandri, C. Negri, C. Rolla, frații Rosetti. în martie, se întorcea acasă, cu scopul de a convoca pe munteni la o întâlnire cu moldovenii, la Mânjina, moșia lui Negri, lângă Galați. Scopul era clar subliniat într-o scrisoare a lui Negri și Alecsandri către Ion Ghica: „A bineînțeleșilor români gândul întâi trebuie să fie Unirea a tot ce iaste român, ca cu tărie înmulțită
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
străină [rusă- n. ns., R. R.] nu mai reușește să intimideze și să potolească spiritele” . Manifestația de la Iași din ianuarie 846 trebuie considerată drept „un prim episod al gravelor evenimente pe care le pregătea fierberea generală”. Mișcarea dovedea că „răbdarea moldovenilor a ajuns la capăt și că e de mult timpul ca cele două Curți să deschidă ochii asupra conduitei lui Mihail Sturdza”. în 846, era înființată, de către Teodor Râșcanu și Vasile Mălinescu, Asociația patriotică, cu centrul la Vaslui. Această asociație
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de pe poziția unui suveran care nu este independent și a cărei sarcină era de a apăra niște instituții date de Regulamentul Organic țării sale. Din același raport, aflăm despre o „măsură stângace” luată de prinț în acele zile în care moldovenii care se aflau la Paris i-au exprimat lui Lamartine sentimentul de simpatie față de republica franceză. Sturdza, panicat de rumoarea generală, „a dat ordin agăi să-i înroleze pe toți albanezii care locuiau de multă vreme în Iași și care
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
lui Mihail Sturdza nemulțumise adânc toate straturile societății moldovenești și mișcarea ce se naște în Iași are mai mult caracterul unei protestări contra purtării Domnitorului decât una întemeiată pe idei nouă” . In martie 848, s-a răspândit un apel către moldoveni, nesemnat, cu scopul de a provoca o răzvrătire împotriva domnului moldovean. Insă acest apel fusese în așa fel întocmit, încât părea a fi de inspirație rusească: „Până când veți dormita în letargia unei nesemțiri nevrednice originului vostru? Până când veți purta lanțul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
veți dormita în letargia unei nesemțiri nevrednice originului vostru? Până când veți purta lanțul unei tiranii a Domnitorului Mihail Sturdza nevrednic sângelui străin [rusesc - n. ns„ R. R.] vărsat pentru voi ca să vă lase mântuitoare instituții vrednice de toată însemnarea?” Tinerii moldoveni au dorit să dea mișcării lor o formă cu totul legală. Aflând despre întrunirile lor în taină, „stăpânirea i-a întrebat pe domnii C. Rolla, L. Rosetti, M. Epureanu, P. Cazimir, N. Ghica și V. Alecsandri care sunt dorințele obștei
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire” . Aceasta era o modalitate de a nu stârni suspiciunile puterii protectoare. Se dorea înlăturarea corupției și a abuzurilor ce decurgeau din aceasta. Un mare accent se punea, în dorințele moldovenilor, și pe siguranța persoanei, „adică nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor și în urmarea unei hotărâri judecătorești”. Legile trebuiau respectate cu sfințenie. Nimeni nu se putea situa deasupra legii. Se cerea eliberarea tuturor celor arestați „în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ceea ce s-a întâmplat în Iași scria și ziarul francez „Democrație pacifique”. în articolul Revoluția europeană. Evenimente din România (Moldova), se amintea de măsura necugetată a lui Mihail Sturdza. care a încredințat siguranța sa personală „unei gărzi formate din străini”. Moldovenii au reacționat imediat împotriva acestei măsuri, considerând garda drept o ofensă , căci ea era alcătuită din „toți vagabonzii, bulgari, albanezi, sârbi izgoniți în mod rușinos din țara lor pentru crime”. Toți aceștia erau acum echipați, hrăniți și plătiți cu bani
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
mănăstiri. Despre aceste evenimente petrecute în Moldova pe data de 29 martie, relata și Th. Tumansky, întrun raport înaintat lui Nesselrode. Era cunoscut la consulatele străine din Iași faptul că, în cazul unui răspuns nefavorabil din partea domnului la cererile lor, moldovenii vor recurge la arme, existând mai mult de două mii de oameni dispuși să reacționeze. Din același raport, reiese faptul că Mihail Sturdza, sub influența terorii inspirată de perturbări, se gândea chiar la abdicare și, negăsind nici o rezolvare, i-a chemat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
consulat, care i-a fost loial în circumstanțe dificile . Intr-adevăr, era o liniște aparentă, căci la scurt timp, o scrisoare anonimă sosită din Pesta, din 2 aprilie 848, punea pe jar autoritățile. Această scrisoare scotea la iveală faptul că moldovenii emigrați în Ungaria puneau la cale planul unei viitoare insurecții în Moldova. Ei își propuneau ..să-l prindă și să-l asasineze pe prinț, să-i omoare pe toți grecii considerați trădători, pe evrei și pe armeni, care s-au
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Pentru moment, prințul trebuia susținut, pentru că el reprezenta principiul de ordine și stabilitate. Mai târziu, însă, vor trebui luate în seamă „doleanțele legitime ale țării’' pentru a se menține calmul politic în Moldova. Duhamel a încercat să le demonstreze boierilor moldoveni (printre care și Balș), veniți la el în audiență, faptul că răsturnarea guvernului în Moldova ar fi fost un dezastru. Trupele turcești ar fi intrat în Principate, pentru a restabili ordinea, și Rusia nu ar fi intervenit, fiind „absorbită de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
hartă unde centrele politice erau înlocuite de diferite culori, „clasând popoarele după naționalități” . Starea de neliniște creștea și mai mult în rândul autorităților din Moldova, în momentul în care Nesselrode îl informa pe Kotzebue, la 6 aprilie, de faptul că moldoveanul Aslan a procurat peste 4000 de puști la Paris, care au fost expediate la Constantinopol. Informația a ajuns imediat la consulul rus din Iași, apoi la prințul Sturdza. Mihail Sturdza a cerut puterii protectoare, prin intermediul generalului Duhamel, „câteva piese de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
împăca pe cei doi au eșuat. Duhamel considera că, prin ura pe care Mihail Sturdza și-a atras-o asupra sa, acesta a făcut un mare serviciu puterii protectoare. Autoritățile rusești vedeau o exagerare în ceea ce privește existența unor sentimente antirusești ale moldovenilor. Administrația provizorie lăsase în țară doar amintiri onorabile și „numele contelui Kisseleff e prezent încă în minte și în inimi . Din păcate, consulatele ruse nu puteau împiedica abuzurile administrative. O chestiune gravă în Principate era legată de situația țăranilor. Printre
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Alecsandri redacta broșura In numele Moldovei, a omenirii și a lui Dumnezeu, adresată „fraților români din toată România", în care erau formulate multe acuzații împotriva lui Mihail Sturdza, „dușmanul cel mai aprig al nației noastre” . La 2/24 mai, revoluționarii moldoveni emigrați elaborează, la Brașov, programul, în șase puncte, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care milita pentru împroprietărirea țăranilor fără răscumpărare și cuprindea dezideratul unirii Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatâmat românesc. Duhamel considera ca fiind oportune, în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
șase puncte, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care milita pentru împroprietărirea țăranilor fără răscumpărare și cuprindea dezideratul unirii Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatâmat românesc. Duhamel considera ca fiind oportune, în acele momente, măsuri represive împotriva revoluționarilor moldoveni refugiați în Transilvania. In schimb, el considera inoportună intervenția militară rusească în Moldova, recomandând ca unitatea militară concentrată la Bacău să fie dislocată în afara orașului . La 4 iunie 848, Kotzebue considera că autoritatea lui Mihail Sturdza putea fi menținută doar
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cinci ori mai mulți, pentru menținerea liniștii în Moldova. Guvernul otoman avea intenția de a- destitui pe Mihail Sturdza. Duhamel considera că, îndepărtându- pe acesta de la tronul Moldovei, s-ar simplifica, fără îndoială, multe lucruri. Dar, dacă prințul va pleca, moldovenii „nu se vor opri la jumătatea drumului și vor reclama și alte concesii”. Prințul Sturdza nu era bine văzut de către Poartă. Duhamel credea că Mihail Sturdza mai degrabă va abdica decât să se supună anchetei pe care miniștrii otomani își
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
să se supună ordinelor guvernului”8. Sacrificarea lui Mihail Sturdza era considerată posibilă doar după pacificarea Țării Românești. în aceste momente, armata rusă aflată în Moldova era atât de demoralizată de nemulțumită, într-o stare atât de jalnică, încât, dacă moldovenii s-ar uni, „nu numai că ar alunga-o. dar de bună voie ar depune armele și și-ar abandona tunurile acolo”. într-un articol din 3 august 848 din gazeta „Pruncul român”, era descrisă situația armatei ruse din Moldova
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
bună voie ar depune armele și și-ar abandona tunurile acolo”. într-un articol din 3 august 848 din gazeta „Pruncul român”, era descrisă situația armatei ruse din Moldova, care se afla într-o stare jalnică. în același timp, suferințele moldovenilor au atins apogeul. „După atâtea furturi și brutalități pe care le-au îndurat vreme îndelungată, încă mai trebuiau să plătească 000 de ducați pentru întreținerea trupelor rusești”. Pe 6 august 848, Duhamel primea ordinul de a declara autorităților din Moldova
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
îi considera pe ruși „opresori”. Kotzebue critica faptul că turcii sunt influențați în atitudinea lor față de Principate de către consulii englezi și francezi. Astfel, „turcii se complac în a flata amorul propriu național și a amăgi speranțele sfâșiate” ale românilor. Nemulțumirile moldovenilor nu erau îndreptate numai împotriva puterii protectoare, ci și împotriva abuzurilor domnului Mihail Sturdza. Prizonierii erau tratați într-un mod inuman. într-o scrisoare adresată generalului Duhamel, din 22 decembrie 848, episcopul Veniamin se plângea de persecuțiile suportate în detenție
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
consecințele neplăcute ale purtării lor”. Acest fapt a produs o nemulțumire generală. Mulți dușmani ai prințului Sturdza” considerau că a sosit momentul potrivit pentru a se debarasa de o administrație coruptă și vicioasă. Tumansky avea cunoștință de faptul că existau moldoveni care „invidiază soarta Valahiei, unde se spune că ordinea a fost restabilită și că toată lumea se bucură de o siguranță desăvârșită”. La consulul rus s-au prezentat mai mulți boieri, care se plângeau de faptul că „Moldova a fost uitată
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
fie egale cu cele ale curții suzerane. Divanul legislativ urma să fie alcătuit din mari boieri și funcționari de stat, strâns legați de domn și toți laolaltă de puterea protectoare. Vestea misiunii generalului Grabbe la Constantinopol i-a determinat pe moldoveni să facă tot felul de presupuneri politice și chiar „să răspândească zvonuri false și absurde, cele mai multe îndreptate împotriva Gospodarului”. Ura acumulată împotriva domnului Moldovei sporea, mai ales că acum începeau să fie percepute și „cele două adaosuri la impozite", destinate
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
aflate la îndemână în ac el timp: memorii, note, petiții, scrisori, articole de presă. Era o perioadă în care a sporit foarte mult nemulțumirea față de puterea protectoare, care- susținea pe domnul Moldovei și care supraveghea cu atenție evenimentele din Principate. Moldovenii erau din ce în ce mai convinși de faptul că Rusia, ca putere creștină, sub pretextul dreptului la protecție, pretinzânduse dezinteresată, adopta măsuri prin care știrbea grav autonomia Principatelor. Curtea protectoare nesocotea drepturile la autonomie ale Principatelor, considerându-le provincii otomane, cu o existență
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
grav autonomia Principatelor. Curtea protectoare nesocotea drepturile la autonomie ale Principatelor, considerându-le provincii otomane, cu o existență politică precară, doar în virtutea tratatelor sale cu Poarta. Deși exista un puternic sentiment de antipatie față de puterea protectoare, documentele programatice ale revoluționarilor moldoveni încearcă să mascheze acest fapt, lăsând impresia că nemulțumirea este îndreptată împotriva abuzurilor guvernării prințului Sturdza. Alarmată de evenimentele din Principate din cursul anului 848, puterea protectoare a decis să intervină cu forța armată, pentru a restabili ordinea . Acest fapt
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
trecut la “dramatizarea” lor. Exemple: “Condeiele lui Vodă”, de D.Almaș (Mircea cel Bătrân, Stroe, flăcăul care confecționa “condeie” și observatorii); “Scrisoarea III” de M. Eminescu (solul, Baiazid, Mircea cel Bătrân, observatorii); “Stejarul din Borzești” de E. Camilar (Ștefăniță, Mitruț, moldovenii, tătarii, observatorii) etc. Aceste mici scenete au fost interpretate În clasă, În sala festivă În prezența părinților, la grădinița din apropierea școlii. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Național sau și-au confecționat copiii costumele cu ajutorul părinților
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
parastas anual În Joia moșilor la Mitropolia din București, cât și pentru Întreținerea monumentului funerar”, Înscriindu-se astfel În cartea veșniciei prin propriile sale eforturi desfășurate În timpul vieții, făcând cinste părinților săi prin educația primită În casa de preot. Un moldovean, născut În 1839 la Piatra Neamț ne va da pildă acum de slujire a bisericii, a patriei În timpul războiului de independență, a spitalelor și a școlii. Arhimandritul Kiriac Nicolae (1839-1898), fiul preotului Nicolae de la Biserica Precista din Piatra Neamț, călugărit la 15
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
Herței originar din partea locului. cităm - Gh. Asachi, Vasile Bogrea, Gh. Sion, poeții Arthur Enășescu, Transnistria regiunea cuprinsă între Nistru și Bug, cu numele antic Tirageția, făcea parte în vechime din Țara Boholovenilor iar în Evul Mediu era populată exclusiv de moldoveni. Pământurile erau administrate de proprietari și domnitori ai Moldovei până în 1792 când imperiul rus atinge pentru prima dată malurile Nistrului. Cu tot programul de colonizare intensă și rusificare zona dintre Nistru și Bug a păstrat o majoritate relativă românească astfel
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]