10,170 matches
-
1997 - Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, pp. 187-314 · Filocalia, vol. VII, București, Humanitas, 1999 - Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, pp. 45-68 · Moldovan, Pr. Prof. Dr. Ilie, Curs de morală (manuscris) · Nellas, Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, 286 p. · Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, s. l., 1991 · Popescu - Neveanu, Paul, Dicționar
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
și inima - identitate și alteritate”, în „Altarul Banatului”. 2005 - în curs de publicare [5] Arhid. A. Bălgrădean,, capitolele „mintea și celelalte facultăți sufletești” și „mintea și inima - identitate și alteritate”, în „Altarul Banatului”. 2005 - în curs de publicare Curs de morală (manuscris) [6] Pr. prof. dr. Ilie Moldovan,(manuscris) Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia, vol. VII, traducere, introducere și note de preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, București, Humanitas, 1999, p. 58 [7] nota 30 la Teolipt
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
1] Andrei - Arhiepiscopul Alba Iuliei, Omul pângărește și distruge totul, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 15; Appud, Georgios Mantzaridis, Morala Creștină II, Editura Bizantină, București, 2006, p. 448. [2] Nicolai Berdiaev, Un nou Ev mediu, traducere de Maria Vartic, Editura Paideia, 2001, p. 12. [3] Pr. Conf. Univ. Dr. Vasile Nechita, Relația știință - religie în postmodernim și misiunea Bisericii, în
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 290. [19] Ioannis Zizioulas, Creația ca Euharistie, traducere C. Papacioc, București, 1999, p. 84-93. [20] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, op. cit., p. 291. [21] Christos Yannaras, Libertatea moralei, traducere de M. Cantuniari, Editura Anastasia, București, 2002, p. 87-92. [22] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, op. cit., p. 292-293. [23] Pr. Prof. Boris Bobrinskoy , Taina Bisericii, traducere de Vasile Manea, Editura “Patmos”, Cluj Napoca, p. 75. [24] Ioannis Zizioulas, Ființa eclezială
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
păcatului, fulgere în pustiu, așchii de lună dansând pe mări de lavandă, veșnicul păcat al ochilor înlăcrimați. Eu nu știu de ce n-a lăsat Dumnezeu timpul acela al începutului veșnic de pe timpul Evei și al lui Adam. Fără precepte, fără morala seacă, fără prejudecățile acumulate de milenii. Eu subsemnatul Abel n-am cunoscut niciodată fericirea pe care am cunoscut-o în acele clipe. E o curvă, îmi striga tata. N-ai s-o iei niciodată de nevastă. Știam. Curvele au farmecul
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă și morala. Figura de stil folosită de obicei este personificarea.” Fabula este unul dintre cele mai longevive și mai populare genuri literare - se practica încă în Messopotamia, cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
urmat de Fedru, care va face din fabulă un gen literar poetic. Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Ev Mediu, prin intermediul autorilor de colecții ce semănau a pseudonime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea, dar calitatea literară va fi sacrificată în numele moralei.Tematica se va diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart, ce adună povestiri scrise de clerici anonimi din secolul XII. În aceste istorisiri, lupta vulpii împotriva lupului servește ca pretext pentru o satiră redutabilă a societății feudale și
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
din toată această pleiadă, singurul nume care va rezista în timp, alături de cel al lui La Fontaine, este cel al lui Jean-Pierre Claris, chevalier de Florian (1755-1794), care alcăruiește o Culegere de nu mai puțin de 100 de fabule, cu morală politică și/sau particulară, inspirate uneori de englezul John Gay sau de spaniolul Iriarte. Însuși Hans Christian Andersen, marele povestitor german, a scris, la rândul său, fabule. În secolul al XIX-lea, fabula începe să părăsească zona de interes a
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi, George Sion, Victor Eftimiu, C.V. Carp, chiar Aurel Baranga - îmi aduc aminte, etc. În volumul 2 din „Estetica”, Hegel afirmă că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. Într-adevăr, morala - căci există o morală a fabulei - se găseste mai totdeauna în final, asemănându-se mai degrabă cu un proverb sau cu o maximă populară. Genul în sine este - cum spuneam mai sus - unul accesibil, popular, deși abordarea în plan creator
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
George Sion, Victor Eftimiu, C.V. Carp, chiar Aurel Baranga - îmi aduc aminte, etc. În volumul 2 din „Estetica”, Hegel afirmă că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. Într-adevăr, morala - căci există o morală a fabulei - se găseste mai totdeauna în final, asemănându-se mai degrabă cu un proverb sau cu o maximă populară. Genul în sine este - cum spuneam mai sus - unul accesibil, popular, deși abordarea în plan creator este una literară, poetică
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
cititori, dați-i cu capul de pereți, să alerge să cumpere ziarul nostru și numai pe al nostru! A născut undeva o fată de doisprezece ani? Ăsta da, este un subiect inedit. Și veți vedea că nimeni nu va deplânge morala, unde am ajuns cu educația tinerelor fete, a tinerei generații în special, încotro mergem și ce este de făcut pentru îndreptare. Crește numărul tinerilor care se droghează sau a celor bolnavi de sida? Tratamentele de dezalcoolizare ajung să nu mai
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
Mi se pare firesc, deci, să învețe și din „Viitorul Testament” (Deoumanist) pe care cu trudă, dar cu deosebită generozitate ni-l pune la dispoziție, autorul.” (colonel în rezervă D-tru Mardare, Călărași) „Este de remarcat faptul că ideea acestei noi morale, îngemănarea umanitarismului cu Dumnezeu a apărut în acest colț de țară, pe meleagurile românești (...) Deoumanismul întruchipează ideea Revoluției Mondiale a Conștiințelor, a spiritului omenesc, spre împlinirea noii societăți deoumaniste: STATUL CIVIC AL LEGII! ESTE NEVOIE DE ACEASTĂ CALE! (Gheorghe Gârlea
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
cea mai de seamă a lui Pascal este lupta cu Hipnos și Morfeu, zeii somnului și viselor. Retrăgându-se , în 1654, la mănăstirea jansenistă Port-Royal, renunță la cercetările științifice de fizică și matematică și se preocupă cu precădere de problemele moralei și ale filozofiei. Gândirea sa oscilează între raționalism și scepticism, între știință și religie, încercând să le împletească armonizându-le. În acest context Pascal dă în vileag neputința rațiunii omului de a călăuzii existența abulică, lunatecă a omului, toropită de
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
gânditoare asupra universului: “Omul nu este decât o trestie, cea mai fragilă, dar este o trestie gânditoare “. Pascal ”geniu înfricoșător “ are iluminări deosebite și uimește contemporanii cu harul său inventiv, aducând contribuții orizontului științei și artei timpului- fizica, geometria, matematica, morala și metafizica. Mașina asimetrică, tratatul despre vid, încercarea asupra conicelor și experiențele de hidrostatică reprezintă doar popasuri în descoperirea omului. În celebrele sale “Scrisori provinciale “( 1656-1657), el denunță cu vigoare logică impresionantă cazuistica iezuiților. Totodată a opus speculațiilor scolastice o
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
au studiat cu asiduitate opera a fost academicianul profesor Eugen Simion. El spunea despre scriitor: ,,În secolul nostru s-a văzut că biruitor nu iese un astfel de om liber, mândru și așteptat, ci bruta lașă, care, eliberată de orice morală, se selecționează rapid și se unește cu alte brute împotriva oricăror veleități de libertate și mândrie, omorând orice scânteie a spiritului și aruncând omul în perversiunea delațiunii, a corupției și a fanatismului ... Pe acești oameni îi caracterizează simplu: vai de
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
pe-o nicovală, Trezește din somnul ei livada, Aparențele înșeală, mormăie aparențele înșeală! Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt sub lună, E timpul,îmi spune gândul, să taci Dimineața versul își roade zăbala Lăsând să-mi curgă pe limbă morala. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Aparență / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351519_a_352848]
-
omului desăvârșit în Hristos în persoana Căruia omul își descoperă „propria măsură”. E viața noului etos în Hristos [106] . Orice adevăr ce există în om și în civilizația lui, găsește în creștinism poziția corectă și valoarea lui. De aceea și morala creștină e mereu deschisă pentru a primi și accepta orice-i omenesc. Dincolo de acestea însă, dar și pentru a putea să valorifice toate acestea, se sprijină pe omul adevărat, ce s-a arătat în Hristos. Aici în Biserică fiecare va
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sf. Ap. și Ev. Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația nu este o sumă de propoziții sau de doctrine, ea este persoana Lui Iisus Hristos, este viața Sfintei Treimi. Dar acestea sunt în Biserică, ruperea omului de Dumnezeu și de
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
trăiește în eternitate în stare de Fiu”, adică de ascultare. Nu se poate reduce creștinismul la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea fiind metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie să înțelegi, să cauți, să afli că dogma nu este doctrinalism iar morala nu este un simplu eticism, ci ele, sunt viață, participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sfântul Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biserică și în Istorie? După Slăvita Sa
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie” 54, 12). „Adeseori, doctrinarii curentelor filosofice moderne au pretins pe seama limbajului o autonomie și o putere de sine stătătoare și deci totalitare, întrucât au avut în vedere doar exigențele formale, externe, ale acestuia. Însă, conform principiilor moralei creștine, adevărata problemă a conștiinței cu privire la cuvânt nu este câtuși de puțin aceea a modului rostirii lui formale, ci semnificația profundă, încărcătura de viață pe care o poartă în structurile sale sonore, adică adevărul pe care îl conține și îl
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
de la zero!”, pentru că încrederea în cultură se pierduse. Educația, instituțiile, muzeele... și tot ce ține de vechea ordine, era respins de noul curent cultural și artistic nonconformist și anarhic, îndreptat împotriva rutinei, a gândirii și artei, a gustului estetic și moralei tradiționale. Se dorea instaurarea arbitrariul total, a neprevăzutului, se contrazicea totul, se nega totul... În schimb devenea din ce-în-ce mai credibilă credința într-un „nou” mai frumos, salvator... care să „refacă” arta, cultura și viața: „Și din a chaosului văi
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
etc. România este o țară grav bolnavă! Comunitatea on-line, “Cenaclu Literar”, va putea fi creată, numai prin inițiativa din interior a acestui segment al societății românești, nu de politruci, nu de manipulatori etc. Fără o istorie adevărată, fără muncă, cultură, morală și tradiție, nici o națiune nu poate mult timp să existe! Crăciun fericit! Viorel Muha http://www.causes.com/causes/654456-sa-sprijinim-cultura Referință Bibliografică: Cenaclul Literar România / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 722, Anul II, 22 decembrie 2012. Drepturi
CENACLUL LITERAR ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351567_a_352896]
-
un război nu mai puțin grozav, între cele raționale și iraționale, care la Sfinții Părinți se numește „Războiul nevăzut” A treia piedică atunci când sufletul omenesc vrea să se apropie de Creatorul său este aceea a plăcerilor necontrolate, cu acordul unei morale care se vrea autonomă. Trebuie să amintim aici că în istorie, mai ales după Descartes, în perioada modernă, omul vrea să se elibereze de orice tutelă, fie transcedentală, fie mai puțin transcedentală, de orice principii morale, ajungând la concluzia că
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
funcționează doar atât cât este în contact direct cu Rațiunea supremă, cu această Inteligență cosmică ar spune fizicienii și nicidecum ea nu poate să funcționeze autonom. În al doilea rând omul a urmat această cale a degradării sale, ajungând la morala autonomă, un punct negru în istoria existențială a lui. O morală individuală, s-o numim așa, care nu este coordonată de o Morală universală, o Morală supremă care este peste această creație total contingentă , nu poate să funcționeze. Oamenii sunt
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
cu această Inteligență cosmică ar spune fizicienii și nicidecum ea nu poate să funcționeze autonom. În al doilea rând omul a urmat această cale a degradării sale, ajungând la morala autonomă, un punct negru în istoria existențială a lui. O morală individuală, s-o numim așa, care nu este coordonată de o Morală universală, o Morală supremă care este peste această creație total contingentă , nu poate să funcționeze. Oamenii sunt prea slabi, vorba lui Dostoievski, „prea bicisnici” ca în ei să
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]