3,345 matches
-
un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost realizată în 2003 în cadrul Facultății de Geografie a Universității București. Poziția și localizarea așezării Orașul Fetești este situat în sud-estul județului Ialomița, teritoriul său administrativ fiind mărginit de cel al comunelor Movila, Bordușani, Stelnica (nord-vest, nord și est) și Borcea (sud), dar și de județul Călărași (est, sud și vest). El se află în partea de sud-est a țării, între orașele București, de care-l despart 150 km, și Constanța, cel mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
s-a diminuat mult, în 1990 numărul navetiștilor fiind de doar 600 de persoane la un număr de 14.100 de salariați ai orașului. Zilnic în oraș vin muncitori din satele apropiate: Ștefan cel Mare, Borcea, Bordușani, Făcăeni, Vlădeni, Stelnica, Movila și, în același timp, o parte din forța de muncă a orașului pleacă spre Centrala Nucleară de la Cernavodă și aeroportul de la Bărăganu. Un număr mic de specialiști se îndreaptă spre satele din jur, ca agronomi, profesori sau medici. Unele întreprinderi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Republica Moldova. Colaborează cu studii de istorie literară la „Nistru”, „Limba română”, „Viața Basarabiei” și la reviste în limba rusă. Autor al unor lucrări privind istoria scrisului și tiparului în Moldova, C. a fost preocupat și de valorificarea literaturii vechi (Petru Movilă, Varlaam, Dosoftei ș.a.) precum și a moștenirii literare a autorilor transnistrieni și basarabeni din prima jumătate a secolului al XX-lea (A. Mateevici, V. Harea, N. Smochină, D. Timonu ș.a.). SCRIERI: Poezia clasică moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova
CHIRIAC-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
două dintre cele mai cunoscute ulterioare sinteze eliadești asupra problemelor enunțate. De asemenea, pot fi menționate comunicări precum cea a lui Paul Evdokimov despre Sens et paradoxe de l’oecuménicité orthodoxe sau cea a lui Anton Z. Cerbu despre Petru Movilă ca sinteză a credinței ortodoxe. Activitatea Centrului a fost împlinită și prin membrii săi de onoare, care prin contribuții și participări directe la unele simpozioane au validat, în bună măsură, și recunoașterea internațională a instituției ca atare. Se cuvin pomenite
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
spiritul său prospectiv, independent. În pofida unor tensiuni, rămâne fidel „Sburătorului” și lui E. Lovinescu (criticul este și autor al înlocuirii prenumelui Froim cu Felix), încercând să prelungească viața cenaclului și după moartea mentorului (în casa lui A. și a Sandei Movilă, a doua lui soție, s-au mai ținut câteva ședințe). În deceniul al treilea, cel mai productiv pentru el, publică romanele Domnișoara din str. Neptun (1921), Țapul (1921, intitulat în ediția din 1932 Mireasa multiplă, iar în 1945, Zeul iubirii
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
De anul cinematografic 1937 se ocupă Ștefan Roll. În ultimul an de apariție, 1947, pe lângă numele lui Tudor Arghezi, pot fi întâlnite acelea ale lui Ionel Teodoreanu și G. Călinescu. Alți colaboratori: C. G. Costa-Foru, I. C. Vissarion, Eugen Relgis, Sanda Movilă. D.B.
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
orfane, sintagme rătăcitoare, fragmente care nu par să țină de niciun întreg. Alecsandri își concepea propria colecție de versuri populare ca un "maldăr" și îi mărturisea într-o scrisoare lui Ubicini: La capătul a trei sau patru ani posedam o movilă de versuri alterate în gura cântăreților, de legende trucate, de bucăți amestecate într-o dezordine înspăimântătoare"55. Un imaginar similar a funcționat și în genetica textuală. Toate secvențele neintegrate în versiunea definitivă, rămase ca posibilități embrionare, explorate în procesul creației
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193 Un foc de armă la Zorleni / 193 Fuga în gura lupului / 194 Reținut la Galați, în companie selectă: Maniu, Mihalache, Ghica / 198 Procesul / 201 Deținut în Penitenciarul Galați / 203 La Porta Albă, în brigada pedepsită / 206 La Coasta Galeș
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gardieni sau anchetatori dar și deținuți politici, au vorbit independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care în anul 1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă, apare și în istorisirea domnului Simionescu, dar în calitate de anchetator, în anul 1952. Sau despre un anume Ghiban, poreclit de către deținuți "Hahău", caraliu torționar în lagărul de la Salcia, mi-au vorbit independent unul de altul și domnul Spiru Țuțu și domnul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
posibilitatea de a-și exprima povestea unor foști deținuți politici care nu și-au mai expus niciodată public istoriile. Cu alte cuvinte, există un risc pe care mi l-am asumat și pe care unul dintre cei intervievați, domnul Sergiu Movilă, l-a exprimat plastic: "eu pot să vă spun acum orice minciună vreau, c-au murit ceilalți!" Ceilalți n-au murit chiar toți și chiar am încercat să iau legătura cu unii dintre ei, spre exemplu cu domnul Mocănașu despre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
De ce nu le-ați spus? R. R.: Eu le-am mai spus, dar ei știți cum sunt? Sunt tineri și au alte interese, adică față de ceea ce este prezent: Internet, probleme... O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România Sergiu MOVILĂ Un foc de armă la Zorleni Constantin Ilaș: Domnule Sergiu Movilă, ați făcut politică înainte de a fi reținut? Sergiu Movilă 1: Ei, ce politică, dacă aveam 20-21 de ani, trebuia să mă duc în armată, eram un copil. Și mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus, dar ei știți cum sunt? Sunt tineri și au alte interese, adică față de ceea ce este prezent: Internet, probleme... O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România Sergiu MOVILĂ Un foc de armă la Zorleni Constantin Ilaș: Domnule Sergiu Movilă, ați făcut politică înainte de a fi reținut? Sergiu Movilă 1: Ei, ce politică, dacă aveam 20-21 de ani, trebuia să mă duc în armată, eram un copil. Și mai ales pe vremea aceea eram niște dobitoci. Eram oleacă mai răsăriți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au alte interese, adică față de ceea ce este prezent: Internet, probleme... O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România Sergiu MOVILĂ Un foc de armă la Zorleni Constantin Ilaș: Domnule Sergiu Movilă, ați făcut politică înainte de a fi reținut? Sergiu Movilă 1: Ei, ce politică, dacă aveam 20-21 de ani, trebuia să mă duc în armată, eram un copil. Și mai ales pe vremea aceea eram niște dobitoci. Eram oleacă mai răsăriți, că nu eram chiar de la "Gheboaia", dar eram tot
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fel de șefi de codoșeală. C. I.: Adică erau cei care colaborau cu administrația? S. M.: Numai codoșeală, nimic altceva. Și spune acest brigadier când ajunge la vagonul 20, după ce le trecuse în revistă pe toate celelalte de până la noi, că "Movilă Sergiu nu și-a făcut norma, nu și-a câștigat bucata de pâine" și așa mai departe. "Băi, ce ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de pământ, dar eu, cum stăteam noi cu gurile căscate, îmi spun în sine "gata, azi plec acasă!" Și, într-adevăr, când m-am dus în colonie, de fapt când au început să vină schimburile, a venit la mine Nicu Movilă, tot bârlădean, care mi-a zis: "Gata, Sergiule, pleci acasă!" Pe el îl chemaseră, că tot Movilă îi zicea, dar nu se potrivea numele mamei și al tatălui decât la mine. A venit și nea Tudorică și mi-a zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acasă!" Și, într-adevăr, când m-am dus în colonie, de fapt când au început să vină schimburile, a venit la mine Nicu Movilă, tot bârlădean, care mi-a zis: "Gata, Sergiule, pleci acasă!" Pe el îl chemaseră, că tot Movilă îi zicea, dar nu se potrivea numele mamei și al tatălui decât la mine. A venit și nea Tudorică și mi-a zis și el că plec acasă și îmi aranjează tot. M-am dus, am dat în primire ce-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sunt la CRR cu situația lor militară: unde au făcut armată, ce grad au avut, ce copii au etc. Și a venit la mine să fac tabelul și l-am făcut iar la urma toată m-am scris și eu, Movilă Sergiu, cu stagiu militar nesatisfăcut. În câteva zile au venit și m-au înhățat, m-au dus la Comisariat, apoi am stat pe la Spitalul "Parhon" vreo lună și am pierdut postul de la CRR. Abia apoi am revenit acolo ca magazioner
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el, ba chiar am avut niște ieșiri cam contra lui. Eram de acum la Zorleni, el a trecut prin poartă pe acolo. Eu stăteam de vorbă cu oamenii, că veniseră vagoane pentru descărcare, și el îmi zice: "Ce faci, nea Movilă?" "Iaca, stau oleacă de vorbă cu oamenii". A făcut vreo 20 de pași și m-a strigat: "Nea Movilă, vino să-ți spun ceva! Nu mai vorbi, taci din gură, lasă-i, dă-le pace!" Ca atare, a cam riscat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poartă pe acolo. Eu stăteam de vorbă cu oamenii, că veniseră vagoane pentru descărcare, și el îmi zice: "Ce faci, nea Movilă?" "Iaca, stau oleacă de vorbă cu oamenii". A făcut vreo 20 de pași și m-a strigat: "Nea Movilă, vino să-ți spun ceva! Nu mai vorbi, taci din gură, lasă-i, dă-le pace!" Ca atare, a cam riscat ceva el, după părerea mea, că mi-a zis de fapt, prin aceasta, că printre ăia erau codoși. Eeeei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eram la Zorleni, asta acuma prin anii '80, și mă cheamă într-o zi directorul. Când ajung în birou, la el era un cetățean tânăr: "Îți fac cunoștință cu tovarășul locotenent nu știu cum". Dau mâna cu el și directorul: "Măi, nea Movilă, du-te cu dumnealui până la Sohădău să culeagă niște căpșuni, că dacă-l duci la Obadă acela îl ia cu ghioaga, nu-i dă!" Bineînțeles că am luat și eu sacoșă și m-am dus, am cules în dreapta, el în stânga
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu știam cine-i, un băiat tânăr: "M-ați chemat?"am întrebat eu. Acela a început să râdă: "Ei, dar ce avem noi cu dumneata ca să te chemăm?" "Păi, proprietarul casei cheamă pe cineva în vizită", zic eu. "Nu, nea Movilă, prietenii dumitale te-au chemat. Eu sunt salariat și trebuie să fac ceea ce-mi ordonă legea. Te-au turnat alții. Domnule, să știi că eu n-am familie, sunt din Bacău, dorm și mănânc la Casa Armatei și fac
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
șef de cadre. L-am adus după Revoluție la un restaurant pe el și pe nevastă-sa și i-am zis: "Ce-mi spuneai că ești, codoșul Securității? Ce faci acum?" A început nevastă-sa să plângă: "Lasă-l, domnu Movilă...", c-o fi, c-o păți... Nu, doamnă, că n-am niciun interes, eu am venit să-i aduc aminte". A ajuns vai de capul lui acum. S-a îmbătat și a căzut cu capul de un calorifer clocotit și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mi-a intrat o schijă în spate și am stat 6 luni de zile în spital în țară. Din spital am fost trimis din nou pe front, pe Prut, pentru că de-acum avansau rușii. Acolo, la Stînca Roznovanului, după o movilă, cam la 500 de metri, un rus a tras cu pușca și mi-a intrat glonțul în piciorul stâng și mi-a spintecat toată pulpa. Am venit în Spitalul militar de la Craiova unde am stat 4 luni de zile până
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la angajare, am fost invitat la o nuntă în sat la mine, la Suhuleț. Nunta a avut loc în 1958, la căminul cultural, cu lume multă. Eu am avut la nuntă niște prieteni cu care am stat la masă: profesorul Movilă (tatăl deputatului Petru Movilă), inginerul Tițianu și tehnicianul Guzgă Teodor. O parte din ei au decedat. Și în timpul nunții, la ora 12 noaptea, se închina, se dădea darul de nuntă. Când au ajuns cu închinatul la masă la noi, eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
invitat la o nuntă în sat la mine, la Suhuleț. Nunta a avut loc în 1958, la căminul cultural, cu lume multă. Eu am avut la nuntă niște prieteni cu care am stat la masă: profesorul Movilă (tatăl deputatului Petru Movilă), inginerul Tițianu și tehnicianul Guzgă Teodor. O parte din ei au decedat. Și în timpul nunții, la ora 12 noaptea, se închina, se dădea darul de nuntă. Când au ajuns cu închinatul la masă la noi, eu am cerut să mi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]