4,003 matches
-
construirea unui stat socialist „în cadrul Frontului Unic al Socialismului, în frunte cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice”. Există însă informații potrivit cărora concomitent cu anunțul oficial de la București, al declanșării campaniei împotriva lui Tito, Kremlinul desfășura o susținută acțiune de propagandă multinațională și spionaj. Așa zisă operațiune „românească” ar fi fost condusă de secretarul adjunct al Direcției Informații, Ghizela Vass, coordonată direct de fosta colega a lui Tito de la Moscova, acum „înstrăinata ideologic”, Peră Popovida. Vass, locțiitoarea lui Al. Moghioroș, furniza deja
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dar". La drept vorbind, în timp ce condițiile jocului politic se modifică și o rapidă creștere economică continuă, preocuparea majoră a șefului statului, eliberat de povara algeriană, este politica internațională. La 14 ianuarie 1963, de Gaulle spune nu ofertei anglo-americane de forță "multinațională" și refuză candidatura britanică la Piața Comună. El se opune ca forța franceză de descurajare să fie integrată sub influența americană și ca șansele unei Europe independente să se dizolve într-un ansamblu atlantic. De-a lungul anilor, generalul de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru construirea unei societăți organice, concepută în spiritul profesiunii de credință, în care capii familiilor erau organizați pe criterii teritoriale - treizeci de familii alcătuiau o "zecime". Posibilitatea creării organizației a fost examinată și în alte medii, de pildă în cele multinaționale (Baia Mare, Bistrița Năsăud), dar, până la urmă, conducerea de partid a abandonat ideea. În decursul "schimbării de imperiu" din toamna lui 1944, organizația a ajuns să îndeplinească un anume rol datorită conducerii ei ca parte a colaborării cu Consiliul Maghiar din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ofițeri, nu s-au ridicat niciodată la nivel de politică guvernamentală. Toți prim-miniștrii din epocă, de la Teleki, Bárdossy, până la Kállay, au respectat spiritul politicii naționalităților, care, pe lângă blocul maghiar situat în poziție de hegemonie, avea în vedere o Ungarie multinațională în bazinul carpatic. De pildă, prim-ministrul Bárdossy László, într-o scrisoare, din august 1941, trimisă guvernatorului Horthy Miklós, condamna planurile concepute de Werth Henrik 85: "Evacuarea din bazinul carpatic a populațiilor slave și române ar comporta, în orice caz
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nici de cea de la Viena; 2) ar fi oferit o rezolvare stabilă problemelor din Țara Secuilor. Conform viziunii britanice "soluția ideală ar fi fost ca o parte din Partium să parvină Ungariei, restul împreună cu Transilvania să formeze un stat transilvan multinațional independent, unde, în spiritul tradițiilor constituționale ale Transilvaniei istorice, nenumărate naționalități să se bucure de un statut egal"142. Dar cum și de către Whitehall era sesizată reținerea Uniunii Sovietice față de ideea confederativă, precum și înclinare treptată a balanței Moscovei spre România
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Toracică (S.T.S. 1994 ), - Baza de date („Registry”) a Societății Internaționale de Transplantare a Inimii și Plămânului, - Baza de date creată de Asociația Europeană de Chirurgie Cardio-toracică (ECSUR 1996). - Se are în vedere crearea unei baze de date internaționale (multicentrice și multinaționale) care să ofere un suport științific pentru alocarea resurselor [1] citat de [6]. Obiectivitatea unor studii clinice a fost mărită prin utilizarea unor studii randomizate, prospective, „dublu-orb”, desfășurate după protocoale riguroase. Aplicarea unor metode statistice complexe au mărit rigurozitatea științifică
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
ECOPROD Hoghiz ECOPROD Hoghiz reprezintă un alt proiect de antreprenoriat social, deși ar fi poate mai corect să-l includem în categoria proiectelor de CSR (Responsabilitate Socială Corporatistă), sau măcar la intersecția celor două. Proiectul a fost inițiat de compania multinațională Lafarge, care are operațiuni în zona comunei Hoghiz; compania Lafarge venind în România cu întregul know-how și cu filosofia corporatistă occidentală. Conform descrierii oficiale a proiectului, compania afirmă despre sine că "Lafarge a urmărit în mod constant o politică de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin intermediul infrastructurii publice de comunicații, cum ar fi internetul. Figura 4.6. Exemplu de interconectare cu ajutorul unui VPN13 VPN furnizează securitate prin protocoale de tunelare sau criptare. O rețea privată virtuală poate interconecta de exemplu, în mod securizat, birourile unei multinaționale aflate în țări diferite prin intermediul internetului. În figura 4.6 se poate observă o astfel de rețea privată virtuală. IPSEC Internet Protocol Security (IPSEC) este un protocol pentru securitatea comunicațiilor IP prin autentificarea și criptarea fiecărui pachet IP aparținând unei
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
au ținut să îl contrazică). În 1966, cu ocazia celei de a 45 aniversări a PCR, Nicolae Ceaușescu condamna afirmațiile cuprinse în rezoluțiile congreselor al treilea, al patrulea și al cincilea ale partidului, în care România era eronat numit „stat multinațional”. Ceaușescu condamna faptul că documentele respective îndemnau la așa-numita „eliberare de imperialismul românesc” a „popoarelor oprimate” și considera că enunțarea dreptului la autodeterminare a lui Marx nu era făcută în vederea dezintegrării statelor naționale, ci doar eliberarea popoarelor oprimate și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care ar fi putut duce la o răsturnare a frontierelor și la edificarea unor state naționale. Londra admitea dreptul popoarelor de a fi consultate, dar în anumite limite și fără a avea ca efect desprinderea lor din cadrul politic al imperiului multinațional în care se găseau. Acest principiu a stat la baza considerentelor juridice care au încadrat convocarea și activitatea adunărilor ad-hoc din Principate în perioada premergătoare Unirii. Dispariția Poloniei și decăderea din ce în ce mai accentuată a Turciei, extinderea teritorială a Rusiei și Austriei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
PINȚO Diana (ed.), Contemporary Italian Sociology, Cambridge U.P.-�d. de la MSH, Londres-Paris, 1981. [63]�POLLAK Michael, �La planification des sciences sociales�, Actes de la recherche en sciences sociales, 2-3, 1976, p. 105-121. [64]�POLLAK Michael, �Paul Lazarsfeld, fondateur d�une multinaționale scientifique�, Actes de la recherche en sciences sociales, 25, 1979, p. 45-69. [65]�ROCHER Guy, Talcott Parsons et la sociologie am�ricaine, PUF, Paris, 1972. A., Professionalization of Soviet Sociology, Transaction Publishers, Rutgers (N.J.), 1982. A., Tendances et d�boires de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asemenea subiect? În primul rând, pentru că în România despre responsabilitate socială corporativă fie se știe puțin, fie această problemă este percepută ca intrând în aria de preocupări a marilor companii sau ca fiind o nouă modalitate de promovare a companiilor multinaționale, inclusiv a celor care operează la nivel național. Din cauza insuficientei familiarizări a managementului întreprinderilor autohtone cu subiectul, comportamentele organizaționale responsabile sunt adoptate minimal, ca formă de evitare a unor sancțiuni prevăzute în reglementările guvernamentale (îndeobște respectarea legislației muncii și a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acțiuni cu impact social larg; (3) acoperirea breșelor și disfuncționalităților de competențe ale statului (ex. serviciile complementare ale ONG-uri adresate grupurilor sociale vulnerabile, asistaților sociali etc.). De la jumătatea secolului trecut a apărut un nou competitor în revendicarea puterii: companiile multinaționale. Faptul că acestea nu își anunțaseră oficial participarea în cursă, pe de o parte, și numeroasele arme și tehnici de care fac uz concernele multinaționale în vederea redistribuirii puterii, pe de altă parte, a conectat sistemul de alertare a conștiinței civice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sociali etc.). De la jumătatea secolului trecut a apărut un nou competitor în revendicarea puterii: companiile multinaționale. Faptul că acestea nu își anunțaseră oficial participarea în cursă, pe de o parte, și numeroasele arme și tehnici de care fac uz concernele multinaționale în vederea redistribuirii puterii, pe de altă parte, a conectat sistemul de alertare a conștiinței civice. Problema este cu atât mai complexă cu cât de afacerile multinaționale este legată, în mare măsură, bunăstarea și echilibrul funcțional al lumii actuale, ceea ce nu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pe de o parte, și numeroasele arme și tehnici de care fac uz concernele multinaționale în vederea redistribuirii puterii, pe de altă parte, a conectat sistemul de alertare a conștiinței civice. Problema este cu atât mai complexă cu cât de afacerile multinaționale este legată, în mare măsură, bunăstarea și echilibrul funcțional al lumii actuale, ceea ce nu înlesnește deloc etichetarea acestora în "bune" sau "rele". Simțindu-se amenințată de consecințele acțiunilor "rele" și insuficient apărată de statul anemiat, din cauza transferului de putere către
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
este legată, în mare măsură, bunăstarea și echilibrul funcțional al lumii actuale, ceea ce nu înlesnește deloc etichetarea acestora în "bune" sau "rele". Simțindu-se amenințată de consecințele acțiunilor "rele" și insuficient apărată de statul anemiat, din cauza transferului de putere către multinaționale, societatea civilă a devenit proactivă în apărarea propriilor interese. Lobby-ul, rețelele umbrelă naționale și internaționale, instrumentele media, marketingul social, organizarea de evenimente începând cu "ziua ușilor deschise" și terminînd cu manifestații antiglobalizare sunt modalități uzuale prin care activiștii ONG
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
30 000 de agenții, cu o rată de creștere de 10% pe an. În realitate, numărul ONG-urilor active este estimat la aprox. 4 000, din care majoritatea funcționează în mediul urban. Sustenabilitatea acestora, dacă nu sunt organizații ale unor multinaționale sau ale unor partide politice, este asigurată, și după douăzeci de ani de capitalism, prin fonduri ale unor programe internaționale. Faptul nu este prea încurajator pentru funcționarea unei societăți sănătoase moral, dar simptomatic pentru unele dintre fostele țări comuniste. În
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
forma filialelor, fabricilor, birourilor în diferite regiuni ale globului, este coordonată din sediul de origine al afacerii. Două evenimente majore intensifică și mai mult procesul de globalizare după deceniul nouă: (i) dezmembrarea blocului comunist și (ii) relocarea piețelor de către companiile multinaționale. Aflate în tranziție spre economia de piață, fostele țări comuniste, cu sechelele lăsate de economia supercentralizată, au fost constrânse la o competiție dură, în care miza era atragerea investitorilor internaționali. Competitorii pentru fonduri internaționale erau atât din țări cu avantaje
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
probate (piețele vest-europene), cât și din piețe ale țărilor central și est-europene, foste comuniste. Strategiile de promovare a oportunităților adoptate de către guvernele țărilor postcomuniste au avut în mare măsură succes: în loc să meargă în Asia sau Africa, mare parte dintre companiile multinaționale au venit să prospecteze noul El Dorado din fostul bloc comunist. Multinaționalele au adus, pe lângă fonduri investiționale, logistică, tehnologii moderne și know how care, împreună, au dinamizat economiile și au obligat țările centrale și est-europene să-și democratizeze societățile. În
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
foste comuniste. Strategiile de promovare a oportunităților adoptate de către guvernele țărilor postcomuniste au avut în mare măsură succes: în loc să meargă în Asia sau Africa, mare parte dintre companiile multinaționale au venit să prospecteze noul El Dorado din fostul bloc comunist. Multinaționalele au adus, pe lângă fonduri investiționale, logistică, tehnologii moderne și know how care, împreună, au dinamizat economiile și au obligat țările centrale și est-europene să-și democratizeze societățile. În schimb, companiile multinaționale au descoperit noi resurse economice: surse de materii prime
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să prospecteze noul El Dorado din fostul bloc comunist. Multinaționalele au adus, pe lângă fonduri investiționale, logistică, tehnologii moderne și know how care, împreună, au dinamizat economiile și au obligat țările centrale și est-europene să-și democratizeze societățile. În schimb, companiile multinaționale au descoperit noi resurse economice: surse de materii prime și furnizori, piețe generoase de desfacere și de ofertă de muncă educată și/sau calificată la un preț minimal, legislație permisivă și adesea chiar negociabilă în beneficiul lor, riscuri acoperite cel
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
raportate în profituri imense și în continuă creștere. Aceste rațiuni, precum și focalizarea managementului pe maximizarea valorificării oportunităților contextuale (țara gazdă, regiunea, continentul), au "metișizat" stindardul internațional cu cel local și filozofia unităților de afaceri internaționale cu cele indigene. Astfel, companiile multinaționale au devenit "multilocale" (K. Ohmae) sau "glocale" (R. Robertson). Specificitatea noului capitalism este dată de faptul că marile companii nu mai sunt controlate de proprietari, în sensul clasic al deținătorilor de mijloace de producție și capital, ci, cel mai adesea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
limbajul politic ca formă de ideologizare și propagandă, care guvernează globalizarea întreprinsă în scopul consolidării capitalismului. Noua formă de operaționalizare a capitalismului are și alte puncte criticabile, însă ceea ce rămâne consensual blamabil de către societate este indiferența sistemului față de problemele ei. Multinaționalele, în obsesia lor pentru maximizarea profitului, nu au niciun fel de scrupule în a-și transfera capitalul investițional dintr-o țară în alta, indiferent de continent, după principiul ubi bene, ibi patria. Acest oportunism, de cele mai multe ori însoțit de repatrierea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mărește distanțele care le separă de țările din primul eșalon. Externalizarea riscurilor are grave consecințe la nivel macro, dar este dramatic resimțită la nivel micro. Iată un exemplu de model de "eficientizare a costurilor" legat de resursa umană folosit de multinaționale în spațiul românesc. Deși fără excepții, clauzele contractuale le-au favorizat net și deși agreaseră condiția de păstrare a personalului activ, după intrarea pe piață companiile internaționale au inițiat un management performant de resurse umane, după următoarea schemă generală: relocarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu forța de muncă disponibilizată nu intră în sfera de competențe a companiilor, ci a statului. La fel și cu familiile lor, cu piața locală a muncii, cu micile afaceri care trăiau cu ajutorul acestor clienți și așa mai departe. Problemele multinaționalelor sunt: (i) arată costurile suficient de eficientizate (altfel spus, profitul poate fi și mai mare?) sau este cazul să deplaseze halele fabricii peste graniță? (ii) are declarația de misiune de pe site-ul în limba română un meniu de principii responsabile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]