5,117 matches
-
de felul cum se achită de sarcini șeful miliției județului și atunci mi-a venit inima la loc pentru că nu m-a criticat.. Altfel, cine știe ce se putea întâmpla cu funcția mea. Dar m-am convins că era un om drept, muncitor, altfel nu-l ținea Ceaușescu în funcție de șef al direc ției de cadre la C.C. Al P.C.R. și apoi să-l fi numit ministru de interne. FINAL și după cum se spune, tot începutul trebuie să aibă un sfârșit, tot așa și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Prin vis văd diferiți ruși cu șepci muncitorești, cu alura comisarilor din U.R.S.S. care îmi aduc diferite învinuiri, arătându-mă cu degetul ca potrivnic noului regim. Revăd, retrăind momentul criminal al naționalizării, când economia noastră trece în folosul clasei muncitoare - sau mai bine zis în folosul prietenilor? din Răsărit, văd cum se face colectivizarea forțată a agriculturii cu mii de țărani harnici exterminați fiindcă se opuneau iadului colhoznic. În visul meu coșmar revedeam tovarăși cu șepci și înfățișări specifice comisarilor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ne cultiva și sufletele noastre de copii - viitori oameni ce aveam să devenim la rândul nostru. Am evocat această tragedie petrecută în Priponeștii mei natali, scoțând din întunericul uitării oameni și fapte care aduc dovada indubitabilă a hărniciei celei mai muncitoare, mai productive și mai patriotă clasă a societății noastre românești din trecut. Păcat, mare păcat că în vremurile bezmeticului veac XX ne-a venit din Soare Răsare marea pacoste a comunismului, cu tot cortegiul de nedreptăți, nelegiuiri și crime nefirești
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
chitări, lăsând cântecele să plutească în aerul cald al nopții mediteraneene. În afara cercului se aflau fețe noi, mai puțin cunoscute. Pentru veteranii acestor marșuri ale păcii, cel mai surprinzător lucru era să vadă grupurile lui Mizrahim, evrei nord-africani din clasa muncitoare, veniți aici din cele mai sărace orașe ale Israelului. De multă vreme sunt unii dintre cei mai fervenți susținători ai Israelului: „Îi cunoaștem pe arabi“, spuneau ei referindu-se la rădăcinile lor marocane, tunisiene sau irakiene. „Știm cum sunt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mele. Am avut câteva vise rele noaptea trecută. M-am trezit amețit și bâiguind. — Uite, citește ăsta. Am văzut în fiecare zi-n jurnal anunțu’ ăsta. Doamna Reilly ridică ziarul foarte aproape de ochi. Un tip cinstit, muncit... — Adică muncitor. — Cinstit, muncitor, de încredere și liniștit... Un tip liniștit. Ia lasă-mă pe mine, spuse Ignatius, smulgând ziarul din mâinile mamei sale. E mare păcat că nu ți-ai putut termina studiile. — Taică-meu era foarte sărac. — Lasă, te rog. N-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ignatius, smulgând ziarul din mâinile mamei sale. E mare păcat că nu ți-ai putut termina studiile. — Taică-meu era foarte sărac. — Lasă, te rog. N-aș putea îndura acum să aud din nou povestea aceea sordidă. Un tip cinstit, muncitor, de încredere și liniștit. Sfinte Dumnezeule! Ce fel de monstru este omul de care au nevoie? Mi-e teamă că n-aș putea lucra niciodată pentru o întreprindere care are o astfel de concepție despre lume. — Citește și restu’, copile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mâinii articolele pentru reviste și foile de însemnări Big Chief, care căzură jos pe dușumea. Își luă o nouă mapă pentru foi volante și scrise încet pe suprafața aspră, cu un creion roșu și litere de tipar: JURNALUL UNUI TÂNĂR MUNCITOR sau GATA CU TRÂNDĂVEALA. Când termină de scris, desfăcu un pachet nou de coli liniate Blue Horse și le introduse în mapă. Făcu niște găuri cu creionul în foile de corespondență de la Levy Pants pe care deja scrisese câte ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
eroului ar putea fi suprapus pe scena disputei într-un fel foarte simbolic. Sunt sigur că în vreun magazin sau hotel sau alt loc în care se fac asemenea „descoperiri“ se va găsi cineva care să-l joace pe Tânărul Muncitor. Filmul or putea fi făcut în Spania, Italia sau în vreo altă țară interesantă pe care interpreții ar dori să o viziteze, cum ar fi și America de Nord.) Regret, dar cel dintre voi interesat de știrile sumbre legate de crenvurști, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
controlul populației - le-ar considera niște oportunități. Acesta este sindromul Saddam. Sindromul Saddam Saddam Hussein, fostul dictator al Irak-ului, s-a confruntat cu problema populației dizlocate din nordul Irak-ului, cunoscută ca populația kurzilor. Kurzii sunt un popor mândru, muncitor, care a luptat timp de decenii pentru a dobândi independența. Când Saddam era la putere, a lansat unul din cele mai mari atacuri biochimice din timpurile moderne asupra kurzilor, omorând și rănind mii de oameni. Saddam nu a țintit doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
nu era nimeni. A bătut la ușa atelierului, sperând că poate era acolo. Nu era un lucru neobișnuit ca unchiul Levon să lucreze până târziu. Însă ușa a fost deschisă de ucenicul lui, Riza Selim - un tânăr turc liniștit și muncitor, cu o piele albă ca porțelanul și o claie de păr negru și creț. — Unde e unchiul meu? a Întrebat Yervant. — Stăpânul Levon a plecat, a spus Riza Selim cu o voce strangulată pe care cu greu reușea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
va trebui să le spună oamenilor din acest oraș al Companiei ceva pe care să-l creadă și el, și ei. — Și acum, „Despre Bani și Poezie (cu un ocol prin Artă): O Prelegere“. Doamnelor și domnilor din clasa excesiv muncitoare: În ramura mea de activitate, care nu se aseamănă cu nici o alta, poți să spui ceva foarte spontan, ceva ce-ți trece prin minte, și apoi să petreci ani la rînd Încercînd să Înțelegi ce ai spus. Nici un vorbitor inspirațional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În Elveția. N-ai vrea să-mi deguști vinul? Aceasta este cea mai directă propunere pe care a auzit-o Wakefield vreodată. Și cea mai completă biografie care poate fi rezumată În cîteva cuvinte. Cu siguranță, Sandina este un membru muncitor al clasei leneșe. După degustare, urmează BMW-ul Sandinei În jos pe coastă, către oraș. Parchează În fața unei băcănii. — Am nevoie de cîteva chestii, Îi explică ea și Wakefield o urmează Înăuntru. Magazinul nu este ce se aștepta; sînt acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un naturalism populist, sentimental și moralizator) cultivată de cercurile socialiste grupate în jurul revistei ieșene Contemporanul a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea și Ion Nădejde, apoi (după desființarea acestuia, în 1892), în diverse publicații de mai mare sau mai mică relevanță (Munca, România muncitoare, Pagini literare, Lumea, Lumea nouă, Curentul nou al lui H. Sanielevici etc.). În schimb, deși refuză arta pentru artă în numele „poporanismului” (variantă autohtonă a narodnicismului rus), Viața românească a lui G. Ibrăileanu și C. Stere (apărută la Iași, în 1906
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
țărănești din 1907, stînga intelectuală românească de după „trădarea generoșilor” (i.e.: dezertarea la Partidul Liberal, în 1899, a socialiștilor și eclipsa revistei Contimporanul a lui C. Dobrogeanu-Gherea și Ion Nădejde) încearcă să se regrupeze în jurul cîtorva noi publicații social-literare militante: România muncitoare, Viitorul social, Pagini libere, prin care apără „cauza” muncitorimii urbane. Efemera revistă Curentul nou a lui H. Sanielevici (Galați, 1905) anunță Viața românească a lui G. Ibrăileanu și C. Stere (Iași, 1906). Semnificativă pentru abordarea noastră este însă apariția stîngii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un pat de campanie pentru o sută de yeni. Dormitoarele comune erau înțesate de lume pestriță, dar camerele de trei sute de yeni erau, de obicei, ocupate de familiști. Cei care locuiau aici cu familiile erau în cea mai mare parte muncitori zilieri, muncitori ocazionali, proxeneți, foști pușcăriași. Deși muncitorii zilieri erau angajați cu ziua, lucrau permanent în același loc; cei ocazionali așteptau pe stradă, în fiecare dimineață, să-i adune un camion și să-i ducă acolo unde era nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Fratele meu a fost ucis în război. Endō continuă să-i vorbească, clipind mereu din ochi, ca și cum amintirea era prea dureroasă pentru el. A început iar să plouă mărunt, dar nici măcar nu s-a sinchisit să-și ridice gulerul pelerinei. Muncitorii zilieri, în căutare de lucru, treceau pe lângă ei. Nu s-au arătat prea surprinși la vederea lui Gaston. Erau prea preocupați de perspectiva zilei respective ca să-i mai intereseze un străin care se învârtea prin Sanya. — Fratele meu... a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Laban era destul de mulțumit de venirea lui Iacob, cei doi se antipatizau reciproc. Diferiți ca măgarul de corb, erau legați prin rudenie de sânge și aveau să fie în curând și prin avere. Iacob s-a dovedit un om foarte muncitor, priceput la animale - mai ales la câini. A transformat cele trei potăi ale lui Laban în adevărați ciobănești. Doar fluiera o dată și câinii erau la picioarele lui. Dacă bătea din palme, începeau să alerge în cerc și adunau turma. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Esau. Nu era mult mai amabilă nici cu mamele mele. De Rahela zicea că e leneșă, frumoasă, dar leneșă. Despre Bilha spunea că e urâtă, iar pe Zilpa o considera o lungană superstițioasă. Cu mare greutate accepta că Lea era muncitoare și evident binecuvântată de nașterea atâtor fii sănătoși. Dar nici măcar Lea nu era suficient de bună pentru Iacob, care ar fi meritat o femeie pe potriva lui. Nu o uriașă cu ochii desperecheați. Și spunea aceste lucruri de față cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
concluzie: neîndoielnic, femeile sunt mai bune decât bărbații. Sunt mai afectuoase, mai iubitoare, mai miloase și mai blânde; mai puțin Înclinate spre violență, spre egoism, spre afirmare de sine și cruzime. Iar pe deasupra, sunt mai raționale, mai inteligente și mai muncitoare. În fond, se Întreba Michel observând reflexele soarelui pe perdele, la ce servesc bărbații? Poate că În alte epoci, când urșii erau numeroși, virilitatea să fi jucat un rol specific și de neînlocuit; dar de câteva secole, era clar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ce se spune că e. Liftul se oprește la etajul trei și se deschid ușile, dar nu urcă nimeni. — Ai niște colegi foarte drăguți, zice el În momentul În care liftul se repune În mișcare. O echipă foarte prietenoasă și muncitoare. Așa sînt tot timpul ? — Absolut ! spun imediat. Ne place foarte mult să colaborăm, Într-o echipă sinergică... Îhm... operațională și... Îmi screm disperată creierii să găsesc un cuvînt din ăla lung și impresionant, cînd fac greșeala să mă uit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
făcuseră o alegere greșită. Dar Ravelstein arareori Îmi cerea părerea: - Ce‑ar fi ca Smith să se combine cu Sarah? El are unele Înclinații homosexuale. Dar n‑o să fie niciodată un pederast. Și Sarah e o tânără foarte serioasă - disciplinată, muncitoare, iubește cărțile. Nu are scânteieri de geniu, dar are multe calități. Și s‑ar putea să posede tocmai acel dram de masculinitate care să‑l facă pe Smith fericit. Era atât de obișnuit să ticluiască asemenea gen de aranjamente, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mai Înaltă a speciei noastre - vocația ei. Și acest lucru nu poate fi lăsat deoparte când discutăm despre Ravelstein. Era o convingere care nu‑l părăsea niciodată. Figura În toate raționamentele lui. Adeseori vorbea favorabil despre Rosamund. O considera onestă, muncitoare, inteligentă. Era o tânără drăguță și vioaie. Femeile tinere, gândea Ravelstein, erau Împovărate de ceea ce numea el “Întreținerea farmecului”. Mai mult, natura le Înzestrase cu dorința de a avea copii, prin urmare de a se mărita, deci dorința stabilității vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și noroiul depuse peste tot încă de la Intrarea Maicii Domnului, când a căzut prima zăpadă din iarna asta. Pe la prânz, nemulțumit de rezultat, a mai pus și trei femei de serviciu să măture și să dea cu nisip. Supuse și muncitoare, femeile au făcut în sfârșit curat. Pe la patru fără un sfert, domnul ministru, care nu a uitat cum să vorbească cu poporul, le-a trimis cu covorul roșu, să-l întindă pe scări și până... Până unde, dom’ ministru? întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
tavanele date cu lavabil, mii de perechi de ochi se deschid și inima bate apăsat în conștiința trează, repede-repede. Și de ce atât de repede? Șoseaua e străjuită acum de pereți verticali de beton iar fiorul de lumină străbătând creierul clasei muncitoare s-a încetinit. Restul lumii nu începe munca așa devreme. Sau lucrează în tura a doua. Undeva la câmp, renaște o zi roz-cenușie ca pieptul turturelei ce trage caleașca Afroditei. Și pe șoseaua Cățelu, vine încet dar sigur, hârâind ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
individ numit Ian Westlake și era foarte bine făcut. Westlake, un englez, prizonier de război eliberat, văzuse scena spânzurării la scurt timp după ce îl eliberaseră rușii. Fotografiile îi aparțineau. Noth, susținea el, fusese spânzurat de propriul său măr de către niște muncitoare prizoniere, majoritatea poloneze și rusoaice, încartiruite în apropiere. Nu Westlake l-a numit pe socrul meu „călăul din Berlin“. Westlake a depus oarecare strădanii să afle ce crime comisese Noth, și a tras concluzia că nu fusese nici mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]