2,502 matches
-
ploi. Cer mohorât. Au început școlile și grijile învățatului. Cred că în sihăstria de la Bogata, pe lângă necazul singurătății, aveți totuși bucuria să vedeți un peisaj de toamnă cu nenumărate culori, ce ar încânta ochiul oricărui pictor, chiar și al unui muritor de rând. În speranța că rândurile mele vă vor găsi sănătos, vă doresc tot binele. Al Dv., cu deosebită stimă, Eugen Dimitriu 190 REDACȚIA REVISTEI „CRONICA” IAȘI 1 Fălticeni, 19 noiembrie 1973 Stimate Tovarășe Redactor Șef, În revista „Cronica” nr.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu omenia și cu vigoarea talentului Dv. creator. Cei pe care nu i-a vizitat încă Thanatos și nu sunt țintuiți la pat, vor evoca de bună seamă cu regret în glas, frumusețea anilor fără întoarcere ai tinereții. Noroc că muritorilor le-a fost dat să bea din apa râului Lethe. În ce mă privește, mă preocupă în prezent personalitatea actriței Agatha Bârsescu. În fiecare zi mi se dezvăluie alte fațete ale sufletului ei complex. O personalitate artistică de mare clasă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Care este cauza? Am auzit că ați mai fost la București, dar ați omis vizita la mine. Despre colegul Adamachi nu mai știu nimic. Probabil că este plecat în străinătate. Este deseori invitat de foștii elevi - Franța, Italia, Elveția. Fericit muritor! Dragă D-le Dimitriu, m-am gândit că tot ce mai posed din cariera mea, să vă aparțină D stră; așa că, dacă e necesar și aveți nevoie de material, când treci mata prin București, să poftești și pe la subsemnatul, pentru ca
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dintr-o insulă misterioasă, unde a trăit înconjurat de nimfe și zâne, n-a cunoscut România decât dintr-un ghid turistic, de care s-a îndrăgostit subit și, ca un Poseidon stăpân pe oceanele dezlănțuite, a zis să-l audă muritorii:” Când voi lovi odată cu tridentul,/Această criză are să se crape”. Aleluia și Doamne ajută! Opinteala președintelui de a trage România la edec, singur, fără guvern, fără parlament, fără sindicate, în cazul în care reușește, îi va bătuci panoplia cu merite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
după români, așa că un neamț corect, drept ca lama briciului, adus în supa levantină de pe Dâmbovița, nu are nicio șansă de reușită; trebuie să se dea pe brazdă, să se românizeze la moravuri și năravuri, adică să stricăm omul. Ca muritor, aștept greva generală și guvernul ce va să vină! 28 mai 2010 Prinț valah la drum de criză Motto: „Disprețul șterge insulta mai repede decât răzbunarea” Să se mai spună că nu există Ceva, o rațiune superioară, dincolo de noi, muritorii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
muritor, aștept greva generală și guvernul ce va să vină! 28 mai 2010 Prinț valah la drum de criză Motto: „Disprețul șterge insulta mai repede decât răzbunarea” Să se mai spună că nu există Ceva, o rațiune superioară, dincolo de noi, muritorii de rând, care rânduiește ordinea și importanța întâmplărilor, ca să nu ne lase să așteptăm prea mult, să nu pătimim, doamne ferește, povara grijilor și gândurilor negre, inimă rea și plictis și câte altele care ne pot îmbolnăvi de supărare. În loc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Constituționale, că, la o adică, de ce pensiile celor din aparatul cu dreptatea sunt altfel decât al altor pensionari. Am aflat de la un „dinozaur” al Curții că pensiile celor din justiție sunt constituționale, din care s-ar înțelege că sunt deasupra muritorilor de rând. Noi, păcătoșii, vom rămâne cu pensiile întregi+ TVA de 24%, care se va abate ca un taifun asupra prețurilor. Și, cum omul e ca frunza-n vânt, am și auzit că era mai bine să ne fi luat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Să-i lăsăm să se dea în gât între ei și să ne minunăm de ce-a zis Boc la Turnu - Severin. Dom’le, să stai în Drobeta romană și să lansezi în eter asemenea stupizenii, nu stă la îndemâna oricărui muritor; așa că nu degeaba se vorbește că Ileana lui Cocoș va fi prim-ministru sau șef la PDL. Între așteptarea tranșei de la FMI și a banilor „nerambursabili” europeni, trebuie să facem față, pe moment, până ce atenția lumii e atrasă de altceva
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să le distribuie într-o noapte, pe la toți solicitanții, mici și mari. Trebuie că moșul este cu totul special, altruist și democrat, care n-are grijă numai de cele sfinte, nu, El coboară pe pământ și se uită la nevoile muritorilor, de la cei mai mici, până la guvernanți, pe care-i tratează, e drept, diferențiat, dar nu rămâne nimeni care să fi cerut și să nu i se fi dat. Uite, de exemplu, unii au cerut numai praful de pe Tobă și niște
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
N-am mai văzut o asemenea amploare. În cazul marilor afaceri și a guvernului, browser-ul le permitea să acceseze și să deblocheze toate informațiile de care aveau nevoie, iar sistemul point-and-click pe care Îl inventase Marc Andreessen le permitea și muritorilor de rând să Îl folosească, nu numai savanților. Ceea ce a creeat o adevărată revoluție. Iar noi am spus: «E ceva ce va crește neîncetat». Într-adevăr, nu a mai fost de oprit și de aceea Netscape a mai jucat Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
disciplină ciudată. Pentru ceilalți, dacă aceste rânduri vor fi publicate într-un viitor nu prea îndepărtat, se va ivi, într-un sens superficial, acel „nu mai e nevoie de nici o prezentare“, așa cum se spune la întruniri. Cât dăinuie oare faima muritorilor? Genul meu de faimă nu va dăinui prea mult, dar, oricum, îndeajuns. Da, da, eu sunt Charles Arrowby și, în timp ce scriu aceste rânduri, am, să zicem, peste șaizeci de ani. Nu am soție, copii, frați, surori, exist doar eu, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cele mai mari amărăciuni ale vieții mele. Dar nu aveam timp de pierdut. Mama era îngrozită. Considera teatrul drept un lăcaș de pierzanie. (Și avea dreptate.) Era convinsă că nu voi izbuti să realizez nimic și că voi reveni acasă, muritor de foame. (Disprețuia oamenii care nu erau în stare să-și câștige existența.) De astă dată, însă nu a mai avut dreptate; și, cel puțin, pe măsură ce s-au scurs anii, nu s-a putut împiedica să nu respecte abilitatea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În organizarea sintagmei nominale, adjectivul interogativ precede substantivul: „Prin mintea cărui muritor treceau aceste idei?” (Ibidem, p. 26) PRONUMELE NEHOTĂRÎT (NEDEFINIT)TC "PRONUMELE NEHOT|R~T (NEDEFINIT)" Pronumele nehotărât este un pronume în mod absolut nepersonal, în sensul că, în planul lui semantic, nu este implicată nici o referire la protagoniștii activi ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt: supe, sucuri de fructe, cafea, ceai verde, în cantitate totală de 2500ml/zi. 28 Boală și păcatele Boală, ca tulburare, afectează organismul uman în partea să anatomofiziologica dar și în cea sufletească, omul fiind alcătuit din trup, care este muritor și suflet, capabil de mântuire. Deoarece prima ipostază beneficiază de mai multe scrieri, ne vom ocupă de cel de-al doilea aspect care se referă la păcat, straduindu-ne să-l explicăm pe înțelesul tuturor. Se știe că bolile au
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
grăbit o altă faț ă. Așa au și făcut, scurtând calea cu mai multe poște până au ajuns acolo unde aveau trimitere. Au conăcit la curtea răzeșului Ilarie, gospodărie largă și îndestulată cu tot ceea ce-și putea dori un muritor. Petre, cu Ionuț gardă, a purces să se lămurească cu boi erul Iri mia de care îl lega o adâncă și veche prietenie, din vremuri trecute, când slugerul l-a scos, într o anume împrejurare, din tabu nul tătărăsc de peste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ale Imperiului Roman. 6.1. Fundamentele teologice ale icoanei În scrisoarea către Constanța, Eusebiu din Cezareea susținea că nu se poa‑ te realiza o icoană a lui Cristos, deoarece carnea sa a fost pusă împreună cu gloria divinității și ceea ce este muritor a fost absorbit de viață voind să argu‑ menteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și constată că sunt frumoase. Fiindcă Dumnezeu este adevărul absolut, plinătatea ființei, armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ale Imperiului Roman. 6.1. Fundamentele teologice ale icoanei În scrisoarea către Constanța, Eusebiu din Cezareea susținea că nu se poa‑ te realiza o icoană a lui Cristos, deoarece carnea sa a fost pusă împreună cu gloria divinității și ceea ce este muritor a fost absorbit de viață voind să argu‑ menteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și constată că sunt frumoase. Fiindcă Dumnezeu este adevărul absolut, plinătatea ființei, armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
primul pas spre depărtarea de originea divină a omului reprezintă, analizând ideile lui Nietzsche, substituirea adevăratei origini a artei neplastice adică moartea tragediei. Apropierea de natura umană a însemnat revoluția dogmatică (omul în ipostaza divinității a trecut în cea a muritorului) și artistică (omul nu se mai confundă cu opera de artă, este artistul care o contemplă). Religia contemporană se confruntă cu ideea stratificării confesionale, în funcție de doctrina pe care o adoptă. Pe fondul frustrărilor generate de tranziție, propăvăduitorii noilor pseudoreligii găsesc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
încurce în propriile aripi, păcatul său crescând hrănindu-se cu dorința sa de a conduce destinele, de a se elibera de forțele ce îl ținuseră captiv până atunci. Eroul constată că este un necunoscător , dar totuși mai presus de ceilalți muritori: „Sunt eu, ce-i drept, mai bun și mai deștept Decât acei magiștri, doctori, grămătici și popi Toți împreună; scrupule și îndoieli în cuget nu mi se adună.” Credința că poate stăpâni destinele acestei lumi îl face pe Faust, prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
persecuțiile oamenilor, ura, disprețul, jignirile lor și toate relele cu care au știut să răsplătească dragostea caldă și neprefăcută ce le-o purtam... adesea îmi prilejuiește clipe de fericire în mijlocul celei mai triste soarte care i-a fost dat vreunui muritor s-o aibă vreodată."38 Personajul Jean-Jacques din Reverii este un personaj modern, fiind în același moment el însuși și un altul. Cartea e un simbol al victoriei sinelui asupra alterității, dar, pentru o ureche atentă, răsună de lamentații și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
făcuse o astfel de afirmație: "artele și științele nu vin de la natură, ci le-a zămislit Theut, geniu potrivnic spiței umane, ca să o ducă de rîpă. Departe de a fi de vreun folos, ele au fost plăsmuite numai spre paguba muritorilor"193. Elevul trebuie să învețe o meserie, în primul rînd una manuală, care îl apropie mai mult de natură, dar și pentru motivul că vicisitudinile vieții pot aduce schimbări neașteptate în viața fiecărui om, oricît de bogat ar fi. În caz că
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
activitatea intuitivă și didactică în genere, orientată după principiul "non multa, sed multum", Pestalozzi insistă asupra dezvoltării "iscusinței practice", căci "știința fără pricepere practică este poate darul cel mai groaznic pe care un geniu răufăcător l-a procurat generației noastre. Muritorule, tu, a cărui natură materială are atîtea dorințe a le satisface, tu trebuie să cunoști și să cugeți; dar trebuie să le și pui în practică, să lucrezi"227. Unul din cele mai importante mijloace pentru dezvoltarea omului este munca
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]