13,901 matches
-
au numărat genuflexiunile efectuate în timp de maxim 30 secunde. Sub raportul substratului morfofiziologic care asigură realizarea forței, recunoaștem două segmente principale ale organismului, la care, bineînțeles, se adaugă activitatea tuturor celorlalte sisteme și aparate: I. Sistemul nervos; II. Sistemul muscular. I. Sistemul nervos acționează prin două mecanisme principale: 1) Punerea în acțiune a unui număr cât mai mare de unități motorii Unitatea motorie este formațiunea alcătuită din neuronul motor periferic împreună cu prelungirile sale dendritice, axonale, plăcile neuromotorii aferente împreună cu toate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Sistemul nervos acționează prin două mecanisme principale: 1) Punerea în acțiune a unui număr cât mai mare de unități motorii Unitatea motorie este formațiunea alcătuită din neuronul motor periferic împreună cu prelungirile sale dendritice, axonale, plăcile neuromotorii aferente împreună cu toate fibrele musculare pe care le inervează. Este cunoscut faptul că, în stare de repaus, sunt în contracție 2 5% din unități, în eforturi minime 10 30%, în eforturi intense 40 60%, iar în activitatea de performanță sportivă 70 75 %. Acționarea unui număr
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
funcționalitatea unităților motorii deoarece, inițial, ele intră în acțiune în condiții variate privind gradul lor de contracție, iar ulterior, prin mărirea impulsurilor nervoase care ating 45 50/sec, se ajunge la realizarea forței maxime de contracție (Ifrim, 1986). II. Sistemul muscular este al doilea element principal care condiționează forța. Este știut faptul că forța dezvoltată de un mușchi este direct proporțională cu secțiunea lui fiziologică. Deci, sporirea secțiunii fiziologice și, respectiv, hipertrofia musculară este una din căile de creștere a forței
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
forței maxime de contracție (Ifrim, 1986). II. Sistemul muscular este al doilea element principal care condiționează forța. Este știut faptul că forța dezvoltată de un mușchi este direct proporțională cu secțiunea lui fiziologică. Deci, sporirea secțiunii fiziologice și, respectiv, hipertrofia musculară este una din căile de creștere a forței (Ifrim, 1986). 3.2.3.4. Test 15 - Viteza de reacție la stimul vizual Pentru determinarea vitezei de reacție simplă am folosit o metodă de măsurare indirectă care presupune un calculator și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care durează, în medie, între 70 82 ms. transmiterea eferentă, care variază între 8 10 ms, de la cortex pe căile piramidale în periferie; timpul efector, cu o durată de aproximativ 25 - 35ms, constituit din depolarizarea plăcii neuromotorii și contracția fibrelor musculare. Acest timp este cu atât mai lung cu cât actul motric este mai complex (Ifrim, 1986). 3.2.3.5. Test 16 - Alergare de viteză 30 m Alergarea de viteză s-a desfășurat pe un teren plat cu start din
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în principal, de două elemente fundamentale: 1. Activitatea sistemului nervos și, în principal, a scoarței cerebrale, unde se desfășoară timpul central, care realizează întreaga comandă, coordonare și reglare a mișcării; 2. Metabolismul de la nivelul mușchiului care asigură energia necesară contracțiilor musculare. De asemenea, subliniem că, sub raport morfologic, s-a dovedit că fibrele musculare care asigură viteza sunt fibrele albe, bogate în mitocondrii și echipament enzimatic oxidoreducător (Ifrim, 1968). 3.2.3.6. Test 17 - Aruncarea mingii de oină Aruncarea mingi
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a scoarței cerebrale, unde se desfășoară timpul central, care realizează întreaga comandă, coordonare și reglare a mișcării; 2. Metabolismul de la nivelul mușchiului care asigură energia necesară contracțiilor musculare. De asemenea, subliniem că, sub raport morfologic, s-a dovedit că fibrele musculare care asigură viteza sunt fibrele albe, bogate în mitocondrii și echipament enzimatic oxidoreducător (Ifrim, 1968). 3.2.3.6. Test 17 - Aruncarea mingii de oină Aruncarea mingi de oină s-a făcut cu elan de 3-5 pași, fără prag, executându
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
executându-se două aruncări. S-a luat în calcul cel mai bun rezultat obținut. Privind clasificarea diferitelor aspecte ale forței menționăm următoarele: forța explozivă (detenta), exprimată prin forța maximă realizată, în minim de timp, printr-o contracție bruscă a grupelor musculare (aruncări, sărituri, etc.). forța poate fi generală, exprimând capacitatea grupelor musculare principale, sau specială, cu referire la anumite grupe musculare; forța dinamică, realizată prin contracție izotonică care poate fi în regim de învingere sau în regim de cedare; forța statică
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
bun rezultat obținut. Privind clasificarea diferitelor aspecte ale forței menționăm următoarele: forța explozivă (detenta), exprimată prin forța maximă realizată, în minim de timp, printr-o contracție bruscă a grupelor musculare (aruncări, sărituri, etc.). forța poate fi generală, exprimând capacitatea grupelor musculare principale, sau specială, cu referire la anumite grupe musculare; forța dinamică, realizată prin contracție izotonică care poate fi în regim de învingere sau în regim de cedare; forța statică, care se evaluează în regim de contracții izometrice (Ifrim, 1968). 3
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
menționăm următoarele: forța explozivă (detenta), exprimată prin forța maximă realizată, în minim de timp, printr-o contracție bruscă a grupelor musculare (aruncări, sărituri, etc.). forța poate fi generală, exprimând capacitatea grupelor musculare principale, sau specială, cu referire la anumite grupe musculare; forța dinamică, realizată prin contracție izotonică care poate fi în regim de învingere sau în regim de cedare; forța statică, care se evaluează în regim de contracții izometrice (Ifrim, 1968). 3.2.3.7. Test 18 - Săritura în lungime de pe
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de 0. Graficul 12. Variațiile indicelui de proporționalitate la băieți și fete între 3 și 18 ani (după Ionescu, 1968) 4.1.6. Date referitoare la perimetrul toracic Perimetrul toracic reprezintă gradul de dezvoltare a cavității toracice și a țesuturilor musculare și grăsoase care o acoperă. După vârsta de 10 ani, măsurarea se face la băieți și bărbați sub relieful pectoralilor, în dreptul bazei apendicelui xifoidian, iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
antrenament; obiectivelor instruirii pe factori de antrenamente; volumul de lucru si a normelor de efort. XI.1. Etapa I (8-10 ani) si a II-a (11-12 ani) Particularitățile de vârstă: atenție la coloana vertebrala începe dezvoltarea somatica a marilor grupe musculare. Posibilitatea de deformare a oaselor. Capacitatea mica de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scăzuta. Eforturile greșite dozate depășesc posibilitățile organelor interne! Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
nu este dușman! • repune mingea de joc din afara terenului! • pasează cat mai mult pana in preajma coșului! Metodele de lucru pentru aceasta vârsta sunt demonstrația si exersarea. Procedeele de lucru sunt: • structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; • însușirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica generala; • repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiție variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării; • folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor; • folosirea unor exerciții
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica generala; • repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiție variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării; • folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor; • folosirea unor exerciții cu caracter analitic pentru creșterea tonusului muscular si a mobilității si supleței articulare. XI.2. Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III Particularități de vârsta creșterea corpului in lungime; dezvoltarea heterocroma si in salturi; profilarea masei musculare si mărirea indicilor de forța; procese furtunoase de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
unor exerciții cu caracter analitic pentru creșterea tonusului muscular si a mobilității si supleței articulare. XI.2. Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III Particularități de vârsta creșterea corpului in lungime; dezvoltarea heterocroma si in salturi; profilarea masei musculare si mărirea indicilor de forța; procese furtunoase de dezvoltare di începutul maturizării sexuale (mai ales la fete);intensificarea funcțiilor hormonale; consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Pregătire
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
strictețe particularităților de vârsta ale acestor perioade: fetele încep sa-si oprească creșterea în înălțime câștigând in greutate. Apare maturizarea sexuale si cea psihica mai repede decât la băieți. Băieții încep sa depășească fetele în ceea ce privește dezvoltarea fizica: înălțime, greutate, masa musculara. La 19 ani atât la fete cat si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
apărare) se va ajunge la tactica colectiv de echipa cu însușirea unor sisteme de joc pentru atac si apărare. Procedeele metodice de lucru sunt: Exersarea unor structuri de exerciții specifice cu caracter analitic in scopul tonificării unor grupuri si lanțuri musculare si a stabilității articulațiilor care participa in joc; Folosirea circuitelor si circuitelor cu intervale pentru dezvoltarea forței si a cuplurilor F+V si V+R; Alternarea execuțiilor lente cu cele efectuate in mare viteza cu desfășurarea pe tot terenul pentru
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în medicina europeană, inițial de Paracelsus și, ulterior, de Sydenham. Dintre derivatele de opiu, cel mai cunoscut și folosit în medicină este morfina. Opiaceele produc o stare de liniște, sentimentul de „bine” general, fizic și psihic, desprinderea de realitate, destindere musculară, distanțare de orice fel de preocupări, tensiuni psihice emoționale, stări de transă onirică etc. Din America provine alcaloidul cocaina, extrasă din frunzele de coca, drogul sacru al incașilor, utilizat în Europa inițial de P. Mantegazza și, ulterior, și de S.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obișnuite de sugestibilitate, în cursul căreia bolnavul execută imediat, în mod ireflexiv, toate ordinele care i se dau, indiferent dacă acestea au un caracter bizar sau chiar absurd. 9) Catalepsia este o tulburare de activitate motorie, privind, în special tonusul muscular, în cursul căreia bolnavului i se pot imprima, în mod pasiv, atitudini și poziții ale membrelor sau corpului de către medicul examinator, pe care acesta le va conserva involuntar. Este cunoscută și sub numele de „flexibilitatea ceroasă” și ea apare în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
altfel spus, de „atac” și „contra-atac”. Pentru J.M.R. Delgado comportamentul agresiv se manifestă prin următoarele aspecte: a) manifestări externe: postură, gesturi, mimică etc.; b) un răspuns reciproc de apărare din partea, persoanei agresate, cu modificări neurovegetative (cardiace, vasculare, respiratorii, de tonus muscular etc.); d) modificări endocrino-metabolice (tiroidiene, suprarenale etc.). Psihanaliza (S. Freud) vede acest tip de comportament ca fiind rezultatul echilibrului dintre cele două pulsiuni fundamentale: Ero-ul sau pulsiunea de viață și Thanatos-ul sau pulsiunea de moarte și care se opun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginea corpului uman este imaginea propriului nostru corp pe care noi ne-o formăm în planul spiritual, felul în care corpul nostru ne apare nouă-înșine, ca imagine de sine”. Imaginea corporală este suma senzațiilor exteroceptive (tactile, termice și dureroase) proprioceptive (musculare, posturale) și visceroceptive (visceral-cenestezice). Din sinteza totalității acestora se va constitui o „imagine unitară” a propriului nostru corp. Această „unitate” este percepută ca un „model postural al corpului” (H. Head) având o imagine spațială de tip tridimensional. Pentru M.A
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la care se asociază sentimentul propriei sale dezorganizări și al aneantizării persoanei respective în fața pericolului. Anxietatea, ca reacție afectivă specifică se asociază cu reacții neurovegetative diferite cum ar fi dificultăți respiratorii și cardiace, dispnee, tahipnee, puls accelerat, paloare, scăderea tonusului muscular sau spasme musculare, uscăciunea gurii. Aceste reacții sunt similare celor descrise în cursul stărilor de stres. Brissaud (1890) face distincția între anxietate ca reacție emoțională pură și angoasă care este o reacție emoțională cu o mare încărcătură somatică. Stările anxioase
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asociază sentimentul propriei sale dezorganizări și al aneantizării persoanei respective în fața pericolului. Anxietatea, ca reacție afectivă specifică se asociază cu reacții neurovegetative diferite cum ar fi dificultăți respiratorii și cardiace, dispnee, tahipnee, puls accelerat, paloare, scăderea tonusului muscular sau spasme musculare, uscăciunea gurii. Aceste reacții sunt similare celor descrise în cursul stărilor de stres. Brissaud (1890) face distincția între anxietate ca reacție emoțională pură și angoasă care este o reacție emoțională cu o mare încărcătură somatică. Stările anxioase interesează, în mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Orice tentativă de mobilizare, interogare sau alimentare a bolnavilor este sortită eșecului. În spatele acestei tulburări se află o stare de „opoziție negativistă”. Pot însă exista și situații în care este posibilă mobilizarea pasivă a unor segmente corporale care, datorită hipotoniei musculare de data aceasta, dau impresia unei „flexibilități ceroase”. Se mai notează în cadrul simptomatologiei acestui sindrom, stereotipii de atitudine, gestică, mimică și limbaj, grimase, manierisme etc. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul catatonic, are două forme clinice de manifestare: stupoarea catatonică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul catatonic, are două forme clinice de manifestare: stupoarea catatonică și agitația catatonică. Le vom prezenta în continuare. a) Stupoarea catatonică se caracterizează din punct de vedere psihopatologic prin următoarele manifestări: imobilitatea bolnavului, hipertonie musculară, păstrarea atitudinilor impuse de experimentator (flexibilitate ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]