2,866 matches
-
a ulcerelor venoase cronice (C5 C6), 5 10% a modificărilor cutanate (C4), 30 50% a varicelor hidrostatice (C2) și 80% a telangiectaziilor (C1) (70). 34.2.2. Fiziopatologie Returul venos de la nivelul membrelor inferioare depinde de forța de contracție a musculaturii gambei, funcționarea corectă (unidirecțională) a valvelor de pe traseul vascular și de permeabilitatea venoasă. Afectarea oricăruia dintre acești factori determină hipertensiune venoasă, principalul factor hemodinamic cauzator al simptomelor și semnelor insuficienței venoase cronice. Presiunea venoasă de repaus este în jur de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
nivelul orificiilor atrioventriculare, corespunzător locului de emergentă a aortei ascendente. - Triunghiul fibros drept, perforat de fasciculul His, are o structură mai complexă. Din el emană o expansiune fibroasa pe fata posterioara a trunchiului pulmonar („Tendo coni arteriosi”), alta fibroelastică spre musculatură atriilor („tendonul Todaro”), prelungindu-se în jos cu porțiunea membranoasa a septului inter-ventricular (pârș membranacea septi inter-ventricularis). - Musculatură atriilor (având o grosime de 2-3 mm) este constituită dintr-un strat circular care înconjoară că o centură comună ambele atrii, și
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
o structură mai complexă. Din el emană o expansiune fibroasa pe fata posterioara a trunchiului pulmonar („Tendo coni arteriosi”), alta fibroelastică spre musculatură atriilor („tendonul Todaro”), prelungindu-se în jos cu porțiunea membranoasa a septului inter-ventricular (pârș membranacea septi inter-ventricularis). - Musculatură atriilor (având o grosime de 2-3 mm) este constituită dintr-un strat circular care înconjoară că o centură comună ambele atrii, și altul care circumscrie separat fiecare atriu, dând naștere septului interatrial. La acestea se adaugă un sistem de miofibre
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
chiropatagiul - între degetele II - V; plagiopatagiul - între degetul V ș și membrul posterior și uropatagiul - între membrele posterioare și coadă. Anumite porțiuni de pe fața patagiului sunt acoperite cu peri abia vizibili. Patagiul prezintă o rețea de fibre conjunctive, elastice și musculatură proprie ce n nu intervine în realizarea zborului ci la plierea membranei alare (se face mereu după aceleași l linii), inserția acestor mușchi nu se face pe oase ci în gr grosimea tegumentului. Mâna (autopodul membrelor anterioare) a suferit modificări
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor s specii de chiroptere posibilitatea de emitere în timpul zborului a unor sunete de frecvență înaltă numite ultrasunete. Laringele cre numite ultrasunete. Laringele crește în suprafață și volum datorită dezvoltării musculaturii sale. La rinolofi este prezentă o placă anterioară a cartilajului cricoid la care este sudat primul i inel traheal. La rinolofide membranele vibrante vocale sunt așezate pe corzile vocale iar la vespertilionide sunt așezate pe placa ventriculară. Laringele posed Laringele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de a aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia d de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică și cu saci laringieni care funcționează ca modulatori de sunete. Receptorul este reprezentat de urechi și de com componentele nervoase asociate (cerebel, nucleii au au auditivi ai trunchiului cerebral, cortexul au auditiv). În sistemul de orientare al microchiropterelor se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este poziționată anterior la nivelul membrelor superioare și posterior la cele inferioare. Această inversare a localizării se datorează rotației pe care o suferă membrele în timpul dezvoltării intrauterine, precum și datorită adaptării la poziția de ortostatism. Aparatul locomotor este specializat în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este importantă pentru formarea somitelor și a plăcii neurale. Somitele sunt condensări mezodermice sub formă de mase celulare dezvoltate în mezodermul paraxial, de fiecare parte a notocordului. Prin diviziunea somitelor în sclerotoame, mioame și dermatoame se vor forma: coloana vertebrală, musculatura și dermul. Placa neurală se formează datorită unei înaroșări a ectodermului pe linia mediană. în săptămâna a patra această placă se va extinde, se va înrula și va forma tubul neural - precursorul sistemului nervos central (7, 11). Trofoblastul continuă să
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bucală și cloacală; mezodermul paraxial edifică somitele, și placa nefrotomială; lama mezodemală se clivează în somato- și splanho-pleură. Somitele vor continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în elemente primordiale mezodermice: -mioame - din care se formează musculatura seamentară a peretelui antero-lateral și posterior al trunchiului; -dermatoame - din care se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oprirea pătrunderii proceselor patoloaice în interiorul articulației. Structura capsulei articulare. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros, cu conținut boaat în fibre de colaaen, strat ce este considerat o continuare a periostului oaselor și este cel care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele lonaitudinale: ce întind capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
suprascapular și pectoral lateral. 4. Ligamentele proprii ale scapulei Ligamentul coraco-acromial (lig. coracoacromiale) - Figura 55 - este o bandă solidă, triunghiulară, ce se inseră prin vârf la nivelul acromionului iar, prin bază pe toată marginea procesului coracoid Are rol protector pentru musculatura subiacentă de la nivelul marelui și micului trohanter. Ligamentul coracoidian, ligamentul transvers superior al scapulei (lig. transversum scapulae) trece peste incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru nervul suprascapular. Bursa subacromială facilitează mișcările dintre arcul coraco-acromial și mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Articulațiile sunt de tip trohlee. Fiecare dintre articulații prezintă ca mijloace de unire: - capsulă, -un liaament plantar (lia. plantar), -două liaamente colaterale (lia. colateralia). MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Musculatura se dezvoltă din foița internă a mezenchimului în zona care vine în contact cu coarda dorsală. Celulele se diferențiază și formează mioblastele iar, miotoamele sunt despărțite de miosepturi - formațiunile conjuctive ale mușchilor. CARACTERISTICILE MORFOFUNCȚIONALE ALE MU ȘCHIULUI STRIAT CLASIFICAREA MU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gradul de tensiune exercitat asupra tendonului. Terminațiile nervoase libere sunt responsabile de durerea musculară determinată prin comprimarea masei musculare sau a tendonului sau de ruptura mușchiului. Fibrele motoare reprezintă cea mai mare parte a fibrelor musculare, care se găsesc în musculatura striată. Fibrele A alfa sunt fibre nervoase, cu originea în motoneuronii din coarnele anterioare ai măduvei spinării sau în nucleii motori din trunchiul cerebral. Acest tip de fibre este gros, lung și ajung direct la mușchi. Contactul dintre fibrele musculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în special a unui număr din ce în ce mai mare de unităși motorii care intră în acțiune. Fibrele A alfa sunt cele răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre se termină în musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capul lateral, clavicular este la nivelul porțiunii mediale a feței superioare a claviculei. Inserția terminală este pe: - fața laterală a procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; - profund: cu musculatura profundă a gâtului, artera carotidă comună, vena jugulară internă și nervul vag; - marginea anterioară a mușchiului vine în raport cu: glanda parotidă, unghiul mandibulei și mușchii supra- și infrahioidieni; - marginea posterioară formează împreună cu mușchiul trapez triunghiul supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vena jugulară internă; - posterior cu mușchii: marele drept posterior, oblicul mic al capului, dar și cu artera vertebrală. Acțiunea este de înclinarea laterală a capului. Inervația se produce prin ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cu artera vertebrală. Acțiunea este de înclinarea laterală a capului. Inervația se produce prin ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a capului. Inervația se produce prin ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI (m. longus colli) Originea este pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală se realizează pe fața inferioară a porțiunii bazilare a osului occipital. MUȘCHIUL LUNG
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de la nivelul exobazei craniului și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive omoplatului; - inferioar: se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive omoplatului; - inferioar: se întind până \a nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu: pielea, fa]a anterioara a planurilor musculare subiacente. Ac]iunea: - când ia punct fix pe inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]