8,640 matches
-
toți, cântă după tine "în curte la Dionis". Nimeni n-a înțeles. Și poate nici nu e vina lor. Căci nimeni n-a înțeles până acum adevăratul sens al mitului orfic. Mesajul lui Orfeu acesta a fost: că schimbarea omului, mutația lui, nu poate începe de sus, prin elite, ci de foarte jos, de la oamenii de rând, cei care petrec noaptea în grădini și în restaurante... Leana se opri brusc și, cuprinzîndu-l în brațe, îl sărută lung. - Iubirea mea, șopti. Asta
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
anume doctor Rudolf, care, de câțiva ani, a elaborat o teorie la prima vedere fantastică, dar care cuprinde și anumite elemente științifice. El crede, anume, că electrocutarea printr-un curent de cel puțin un milion de volți poate produce o mutație radicală a speciei umane. Nu numai că cel supus unei asemenea descărcări electrice nu e ucis, dar e complet regenerat. Cum s-au petrecut lucrurile în cazul dumitale, adăugă. Din fericire, sau nefericire, această ipoteză nu poate fi verificată experimental
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
asemenea descărcări electrice nu e ucis, dar e complet regenerat. Cum s-au petrecut lucrurile în cazul dumitale, adăugă. Din fericire, sau nefericire, această ipoteză nu poate fi verificată experimental. Rudolf recunoaște că nu poate preciza densitatea curentului electric necesar mutației; susține doar că trebuie să treacă de un milion de volți, să ajungă chiar la două milioane... Înțelegi acum interesul pe care-l prezintă cazul dumitale. - Înțeleg, repetă absent. - Toate informațiile pe care le-au avut despre dumneata, și au avut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în primăvara lui 1938. Primele experiențe au fost descrise și analizate în rapoartele profesorilor Roman Stănciulescu și Gilbert Bernard și expediate de acesta din urmă unui laborator al Fundației Rockefeller. Dar ele nu privesc decât aspectele exterioare ale procesului de mutație, declanșat în aprilie 1939. Le menționez totuși pentru că validează în chip cât se poate de științific informațiile pe care le conțin celelalte documente depuse în safe. Nu mă îndoiesc că eventualul cercetător, începînd să parcurgă documentele citite, își va pune
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
conțin celelalte documente depuse în safe. Nu mă îndoiesc că eventualul cercetător, începînd să parcurgă documentele citite, își va pune aceeași întrebare pe care mi-am pus-o și eu, de multe ori, în ultimii ani: de ce eu? de ce această mutație mi s-a întîmplat tocmai mie? Din scurta autobiografie care se găsește în mapa A, se va vedea clar că, chiar înainte de a fi amenințat de amnezie totală, nu izbutisem să fac mare lucru. Am fost pasionat, din tinerețe, de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
universală cum nu va fi accesibilă omului decât peste multe mii de ani... Am scris această notă pentru că, dacă, împotriva tuturor previziunilor, aș dispărea acum, țin să se știe că n-am nici un merit, și nici o răspundere, în procesul de mutație pe care l-am descris cât se poate de amănunțit în caietele grupate în mapa A." A doua zi continuă: " Pentru motivele expuse în mapa B, am fost adus și " camuflat " în Elveția în octombrie 1938. Că până astăzi, 20
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ucise de șocul electric, dar experiențele începînd puține luni în urmă n-au putut fi urmărite consecințele electrocutării. În alte cazuri, s-ar fi constatat o modificare a sistemului genetic. Câțiva cercetători ar fi interpretat asemenea modificări ca prodromul unei mutații. Dar, fără să se știe precis în urma căror împrejurări, o seamă de piese din arhivă, dintre cele mai prețioase, au dispărut. În orice caz, în lipsa oricărei indicații relative la experimentarea cu persoane umane, dosarul Rudolf nu era concludent. Pe de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
adăugă: "Confirmă informațiile doctorului Monroe: distrugerea sistematică a documentelor din anii 1938-39. Singurele indicații în legătură cu procesul de refacere fiziologică și de anamneză. Singurele probe științifice ale regenerării și întineririi printr-o masivă descărcare electrică. Asta înseamnă că originea fenomenului de mutație nu mai interesează. De ce... Se întrerupse și rămase câteva clipe pe gânduri. Evident din schița autobiografică și din alte însemnări grupate în mapele A, B și Q eventualul cititor va putea afla esențialul. Dar, fără materialele colecționate și adnotate de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ne așteaptă: hidrogen, cobalt și toate celelalte. Dar spre deosebire de alții, încerc să găsesc un sens acestei catastrofe iminente, și deci să mă împac cu ea, așa cum ne învață bătrânul Hegel. Adevăratul sens al catastrofei nucleare nu poate fi decât acesta: mutația speciei umane, apariția supraomului. Știu, războaiele atomice vor distruge popoare și civilizații, și vor reduce o parte a planetei la deșert. Dar acesta e prețul care trebuie plătit ca să lichidăm radical trecutul și să forțăm mutația, adică apariția unei specii
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
poate fi decât acesta: mutația speciei umane, apariția supraomului. Știu, războaiele atomice vor distruge popoare și civilizații, și vor reduce o parte a planetei la deșert. Dar acesta e prețul care trebuie plătit ca să lichidăm radical trecutul și să forțăm mutația, adică apariția unei specii infinit superioare omului de azi. Numai o cantitate enormă de electricitate, descărcată în câteva ore sau câteva minute, va putea modifica structura psihomentală a nefericitului homo sapiens, care a dominat până acum istoria. Ținând seama de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
expresia: eschatologia electricității; și sfârșitul, și salvarea omului vor fi dobândite prin electricitate. Se opri și, fără să-l privească, își goli paharul cu bere. - Dar de ce sunteți atât de sigur că electricitatea descărcată de exploziile nucleare va forța o mutație de ordin superior? Ar putea, de asemenea, să provoace o regresiune a speciei. Tânărul întoarse brusc capul și-l privi sever, aproape cu mânie. - Nu sunt sigur, dar vreau să cred că așa va fi. Altminteri, nici viața, nici istoria
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
evoluției spre înaltul transcendent prin depășirea titanică a imanentului. Aici nu este vizat un raport secvențial, din când în când, cu sferele transcendentului, o serie de proiecții reversibile spre acesta. Se intenționează o aderare ontică deplină la tensiunea lui, o mutație substanțială ce impune asumarea extremă a reflexiei nelimitatului etern în parcursul unei vieți muritoare. Într-un astfel de context, intervalul existenței terestre nu doar interferează cu sacralitatea ce devine fondul unei continue trăiri mistice. Aici rugăciunea, contemplarea, meditația la transcendent
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
revelat sub nuditatea distanțării sale. A te reculege la marginea acestui peisaj de enrgii dezlănțuite în ampla lor împletire înseamnă a oferi propriei concentrări a sinelui, rechemat întru interioritate, melancolia unei transfigurări sufletești încă posibile. Această transfigurare nu reprezintă o mutație radicală, îmbrățișarea unei stări de conștiință total diferită în raport cu cea anterioară ci redimensionarea viziunii asupra propriului sine, dobândirea unei lucidități profunde prin care individualitatea umană se descoperă ca spirit tributar energiilor spirituale și nu vulgului mundaneității cotidiene inserate disoluțiilor materiale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de asemenea, ceea ce ne permite să explicăm puterea spirituală a triburilor juvenile contemporane. Constantă antropologică, adică un mod de a fi, de a gândi, de a se organiza care, sub diverse nume, reafirmă același lucru: forța spiritului împotriva literei. O mutație a moravurilor, a ideilor, a sentimentelor, o schimbare de "piele" socială pornind de la o concepție într-un fel mistică a lumii. Aceasta poate părea uimitor, într-atât raționalismul pare o certitudine de nedepășit. Și totuși, se întâmplă frecvent să observăm
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
poată dialoga unii cu alții! -să ajute ființa umană, indiferent de vârstă! . Cu toate că era computerului presupune o comunicare simultană prin chat indiferent de spațiu, sportul are puterea de a constitui un suport pentru sistemul auditiv și facultățile declanșate de aceste mutații ale culturii, interacțiunea cu scrierea „computerului”, nu exclude un alt tip de ruptură în sport, unul de societate internaționalizată de elită și individuală simultan, altul de sistem economic. Termenii din regulamentele sportive, ori despre relația cu exteriorul sportului sunt exagerați
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
structura, evoluția, cunoașterea, recunoașterea valorilor, rolul și locul lor în sistemul vieții sociale, scările de valori în diferite formațiuni social-istorice, dinamica sistemelor de valori, reevaluarea valorilor, în funcție de valabilitatea lor general-umană și în funcție de rolul istoric al valorilor în diferite etape istorice, mutația valorilor și receptarea lor practic-critică, semnificațiile lor date de diferite grupuri sociale în timpuri și locuri deosebite. Perspectiva asupra culturii sportive implică, în mod necesar, dimensiunea axiologică a culturii. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale și raportarea lor la baza
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
spațiul muzeal este de natură să influențeze pozitiv performanțele artistice plastice ale elevilor. Deși a fost abordat secvențial în lucrări de specialitate, atît pe plan mondial, cît și în țara noastră anterior anului 1990, se impunea cu necesitate, în condițiile mutațiilor profunde care au loc în societatea românească, un studiu care să identifice dimensiunea reală, prezentă, a relațiilor care se stabilesc în acest domeniu. CAPITOLUL I OBIECTUL MUZEOLOGIEI ÎN CONTEXT SOCIAL 1. CONCEPTUL DE MUZEU, DEFINIȚII ȘI EVOLUȚIE Conform definiției adoptate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
bunului de patrimoniu, integrîndu-l în ansamblul unor galerii deschise publicului, cadru în care apar funcții specifice de tezaurizare, considerate a fi elemente de prestigiu individual sau colectiv. Este momentul în care principiul antropocentrismului ca modalitate de reprezentare în artă determină mutații la nivelul relației dintre artist operă colecționar. În cazul Italiei, prezența artiștilor pe lîngă marile curți consemnează o schimbare a condiției sociale a acestora. Artistul capătă "recunoaștere oficială", operele sale sînt căutate, sînt treptat tezaurizate, devin emblemă a unor comunități
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
arealelor urbane, precum și a protecției acestora. În vocabularul de specialitate apar astfel noțiuni ca: zonă de interes istoric și centru istoric-social. Concomitent cu fenomenul dezvoltării economice accelerate a Europei industrializarea au intervenit modificări în structurile educaționale. Ca exemplu al acestor mutații, pentru Franța noțiunea de muzeu echivalează cu cea de "mare centru cultural" în care Luvrul funcționează ca un vast atelier, un spațiu dedicat publicului larg, fiind singurul loc în care studierea maeștrilor devenea posibilă pentru oricine. Fără a exagera, Parisul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
culturală". Prima parte a secolului XX se confrunta cu fenomenul cedării de către artiștii contemporani a unor impresionante colecții în favoarea muzeelor, în scopul expunerii temporare sau permanente, fenomen caracterizat de Vander Gucht (1998) a fi un veritabil "testament patrimonial". Exemplificînd această mutație prin constituirea colecției Clyfford Still la Albright-Buffalo, Rothko la Tate Gallery sau Atelierul Brâncuși la Paris, Gucht sesizează un prim moment al redefinirii relației artist operă de artă public muzeu. Acest fenomen a continuat treptat, prin însăși modificarea structurii expunerii
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
devine un "mediator" între necesitatea schimbării și necesitatea păstrării patrimoniului. Discursul asupra rolului pe care îl joacă muzeul în societatea contemporană, în relație cu alte cîmpuri culturale sau de civilizație, a primit valențe interpretative subtile și complexe, ce insistă asupra mutațiilor care au survenit în societate și implicit în cultură și educație, în procesul trecerii de la modernitate la postmodernitate. Epoca modernă avansase ideea influențelor socio-politice în cadrul muzeului, începînd cu iluminismul, ca mijloace eficace de educație socială, politică sau etică, documentare și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fi fost determinat de evoluția rapidă pe scena artistică a curentelor, școlilor și tendințelor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Apariția fotografiei și posibilitatea apropierii astfel a conținutului de individ, mai apoi a cinematografului și televiziunii au produs tot atîtea mutații în cîmpul prezenței imaginii. Era vizibilă o schimbare de atitudine: apropierea de imagine, multiplicarea, apoi imaginea în mișcare, pentru ca în anii '90 ai secolului XX să apară rețelele cu un flux neîntrerupt al informației, în care contactul psihic cu opera
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
au devenit complementare demersului tradițional. Muzeul rămăsese undeva, în umbră, parcă încremenit între zidurile sale, prizonier al propriilor sale colecții. Soluții și ipoteze de lucru la începutul anilor '90 au condus către o atitudine de valorificare în sistem a acestor mutații, transformînd muzeul dintr-un spațiu al reculegerii într-un spațiu permisiv tehnologiei interactive multimedia 36. În galeria Forum din Centrul Național de Artă și Cultură G. Pompidou este introdusă în anul 1997 borna interactivă ca mijloc media de apropiere a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
egalității șanselor la învățătură. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea conștiința guvernelor asupra responsabilității pe care acestea o purtau în privința rolului educațional și social al muzeelor a crescut. Acest fenomen a fost în special un rezultat al mutațiilor ce au avut loc în cadrul societății, al procesului de urbanizare și industrializare. În paralel cu dezvoltarea muzeelor a fost organizat și învățămîntul de stat. Școala, accesibilă numai unei anumite pături sociale la începutul secolului al XIX-lea, începe treptat să
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acolo orășenii din toate profesiunile, elevii din toate școlile, ori străinii care ne vizitează spre a ne cunoaște și care ar avea prilejul să vadă laolaltă, sistematizate toate datele necesare pentru înțelegerea satului românesc". În fața valului de schimbări, sistematizarea localităților, mutații profunde în viața materială și socială, dezvoltarea industriei, devenea necesară prezența muzeului în aer liber. Tot cu acest prilej Gusti preciza faptul că "Un muzeu este [...] un mijloc de a înfățișa astfel colecțiile pentru ca din ele să se desprindă o
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]