5,301 matches
-
asupra sistemului de informare: transparența, condiție a democrației; instantaneitatea, posibilă din punct de vedere tehnic, îndeamnă la căutarea știrilor în exclusivitate și a ecourilor știrilor; redundanța, care ține de difuzarea publică a informației și de transmiterea ei circulară prin supravegherea mutuală efectuată de mijloacele media; în sfîrșit, simbolizarea informației prin dramatizare și spectacol. Combinarea acestor constrîngeri prezintă trei riscuri principale pentru acțiunea politică. Mai întîi, viteza de circulație a informației și caracterul ei efemer încurajează mai degrabă, în cazul factorului de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un al doilea pol de observare. În încercarea de profesionalizare a celor dintîi (publicitate, marketing politic și relații publice) și în încercarea celorlalți de a deveni vedete, cel puțin în cîmpul audiovizual, aceste grupări par a fi interesate, colectiv și mutual, prin promovarea încrederii în puterea sferei lor de competențe. Astfel, ei par a fi auxiliari în jocul politic, la care pot participa prin secretul, prin proximitatea puterii sau chiar dobîndind o notorietate pe care încearcă să o convertească în poziție
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care le înființează,controlează sau finanțează"13. "Organizațiile Economiei Sociale sunt actori economici și sociali activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin scopurile și prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia socială include organizații cum sunt cooperativele, mutualele, asociațiile și fundațiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii cum ar fi protecția socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, producția agricolă, serviciile de proximitate, educație și formare, cultură, sport și activități recreative"14. Organizații care se consideră că
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
educație și formare, cultură, sport și activități recreative"14. Organizații care se consideră că fac parte din economia socială: 1. societăți în beneficiul comunității society for the benefit of the community; 2. societăți amicale friendly society; 3. societăți reciproce, comune mutual society; 4. societăți de consum pentru vânzare cu amânuntul consumer retail society; 5. cooperative de producție workers cooperative; 6. cooperative comunitare community cooperative; 7. întreprinderi comunitare community enterprise; 8. cooperative de vecinătate neighbourhood cooperative; 9. afaceri comunitare community business; 10
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
exploatare capitalista. Din fericire cu ajutorul „mult iubiților Stalin și Molotov”, precum și al celorlalte „partide frățești”, situația aceasta a fost evitată. În contrapondere este luat exemplul Finlandei care „beneficiază” de prietenia Uniunii Sovietice, cele două state semnând un tratat de asistență mutuala. Cu acest prilej, I.V. Stalin ar fi precizat: „Mulți nu cred că pot exista relații pe bază de egalitate în drepturi între o națiune mare și una mică. Dar noi, oamenii sovietici, socotim că asemenea relații pot și trebuie să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna anului 1947, „în mod fățarnic și cu intenția de a-si camufla planurile mârșave, guvernul titoist a încheiat cu România un tratat de prietenie și colaborare mutuala.” După adoptarea Rezoluției Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești de la București, „titoiștii și-au intensificat cu o furie nebună ticăloasa lor activitate împotriva regimului comunist din România”. Printr-o complexă rețea de agenți și spioni, ambasada iugoslavă de la București
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mai bine a analizat raportul dintre cultură și civilizație Alfred Weber 16, care spunea că "procesul civilizațional și mișcarea culturii sînt intrinsec diferite; ele au forme divergente și legi diferite de dezvoltare și ne apar, în cursul istoriei, ca fenomenologii mutual exclusive". Procesul civilizațional (lumea cunoașterii practice) este un proces de raționalizare și intelectualizare, cu trei componente: iluminarea intelectuală interioară (raționalizarea eului), corpurile cunoașterii intelectuale (științele) și aparatul extern intelectualizat (uneltele, echipamentele). Elementele civilizației nu sînt disparate, ci integrate într-un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o voi analiza drept cea mai importantă formă de conservare a simbolismului carceral. Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de comunicare gestuală, mutuală foarte eficace: priviri cu subînțeles, ridicări din sprîncene, strîmbat din nas, scurte încruntări, semne obscene cu degetele sau cu alte părți ale corpului, bătăi din picior, oftaturi prelungi etc. Persoanele din organizație emit semnale cu scopul de a le da
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este supus unui proces de socializare negativă, refuzînd integrarea adecvată în societate și acceptînd alte roluri sociale decît cele pentru care fusese inițial "programat", pentru că banda este astfel organizată și structurată încît impune membrilor un "cod" de drepturi și obligații mutuale, care sînt diferite sau opuse celor aparținînd societății globale. Provenind, de regulă, din medii frustrate (sărăcie, mizerie, șomaj etc.), tinerii se asociază în bande pentru a-și realiza scopurile și interesele prin acțiuni ilicite, căci pe "căi" normale ele sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fiecăruia, dar au forme previzibile de manifestare: de la învățarea recuperării prestigiului (prin codurile de onoare și multitudinea regulilor informale), la carapacea logoreică (prin interminabilele discuții despre viața lor sexuală, istoria lor personală, copii, vise, dorințe, sentimente) și apoi la carapacea mutuală (prin anestezierea tuturor emoțiilor și neglijarea corpului). De-abia apropierea eliberării revelează valoarea timpului pierdut, teama de viitor împingîndu-i, în sfîrșit, spre căutarea unor soluții onorabile de reintegrare în comunitate. Jumătate din ei nu le găsesc nici după părăsirea închisorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
R.S.S. și vecinii săi și un altul de asistență franco-sovietică. Germania ar fi fost invitată să adere la primul dintre aceste acorduri. În 1935, negocierile au fost finalizate, însă numai într-o formă restrânsă, prin două pacte bilaterale de asistență mutuală între U.R.S.S și Franța, în mai, și U.R.S.S. și Cehoslovacia, în iunie. Deși fusese lăsată la o parte, potrivit unei înțelegeri tacite între aceste state, România, prin intermediul lui Nicolae Titulescu, a susținut punerea în aplicare a acestui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aplicare a acestui plan. În acest sens, la 9 iunie 1934, a avut loc întâlnirea dintre N. Titulescu și M. Litvinov, soldată cu semnarea unor documente, care prevedeau reluarea relațiilor diplomatice între România și U.R.S.S, în condițiile garantării mutuale a suveranității celor două state 786. Poziția prudentă a PNL-Gheorghe Brătianu față de aceste aspecte ale situației internaționale și ale politicii externe a României este precizată pe larg, într-o ședință a Camerei din aprilie 1934. Dezbaterile au fost determinate, atunci
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
imperialiste, georgiștii exprimau neîncrederea profundă în sinceritatea diplomației sovietice 792. În iulie 1935, Nicolae Titulescu a fost împuternicit de regele Carol al II-lea și de guvernul Tătărescu să înceapă negocieri cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală. În timpul negocierilor, ministrul român și-a concentrat eforturile pentru a obține recunoașterea de către sovietici a apartenenței Basarabiei la România și a respins propunerea lui Litvinov de a se încheia un protocol special privind retragerea trupelor la est și la vest
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
U.R.S.S. Exista temerea că, în eventualitatea unei agresiuni din partea Ungariei, se punea problema deschiderii granițelor României, pentru armata sovietică. Deși Ministerul de Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o nouă întrebare, referitoare la această problemă. Deși se pronunțase în repetate rânduri împotriva politicii revizioniste promovată în special de Ungaria, în fața acestui nou pericol, liderul liberalilor georgiști aprecia că perspectiva intrării trupelor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
faptului că U.R.S.S. căuta războiul cu orice chip, "pentru că manualul tacticii marxiste spune lămurit că revoluția mondială nu poate izbândi decât prin războiul statelor capitaliste"796. Răspunzând întrebării formulate de Gheorghe Brătianu, Nicolae Titulescu afirma că tratatele de asistență mutuală înscriau obligația acordării de ajutor reciproc între țările semnatare, numai dacă agresiunea avea loc pe teritoriul uneia dintre ele și nu prevedeau trecerea armatei unui stat pe teritoriul altui stat semnatar. El nega cu hotărâre intenția de a încheia vreo
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
temerile liderului georgist, referitoare la încercarea de atragere a României și Iugoslaviei în sistemul de securitate cehoslovaco-franco-sovietic807. În ședința de la Bratislava a Micii Înțelegeri, guvernul cehoslovac propusese ca alianțele din Mica Înțelegere să fie transformate într-un pact de asistență mutuală împotriva oricărui stat agresor. Acest lucru ar fi obligat România și Iugoslavia să intervină în ajutorul Cehoslovaciei, în cazul unui atac german asupra ei. Evenimentele din prima parte a anului 1936 au consolidat convingerea liderului liberalilor georgiști că Liga Națiunilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
decât ministrul Afacerilor Externe al României 808. Prin urmare, în martie 1936, liderul georgiștilor aștepta consimțământul lui Al. Averescu pentru a declanșa o acțiune împotriva lui N. Titulescu 809. Insistența șefului diplomației române asupra negocierilor pentru încheierea pactului de asistență mutuală cu U.R.S.S. și succesul obținut la 14 iulie 1936, la Montreux, când a fost parafat textul tratatului, care avea să fie definitivat în toamnă 810, au intensificat campania potrivnică politicii lui Nicolae Titulescu. S-au făcut auzite zvonuri despre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unei apropieri între Mica Înțelegere și U.R.S.S. s-au intensificat la începutul anului 1937, în urma apariției cărții lui Jan Șeba, ministrul Choslovaciei la București, intitulată Rusia și Mica Înțelegere în politica lumii. Cartea cuprindea informații despre tratatele de asistență mutuală semnate în cursul anului 1935, între Franța și U.R.S.S., pe de o parte și între Cehoslovacia și U.R.S.S., pe de altă parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și între Cehoslovacia și U.R.S.S., pe de altă parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări guvernului. Ei cereau, din nou, lămuririri despre negocierile româno-sovietice privind încheierea pactului de asistență mutuală, inițiate de Nicolae Titulescu, reamintind că acesta le negase, în mod repetat. Gheorghe Brătianu atrăgea, de asemenea, atenția, asupra ideii că statul urma să aloce fonduri pentru construirea unei autostrăzi și a căii ferate care ar fi asigurat accesul rapid
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
polonez, Miczislawsky 825. Îngrijorarea manifestată de unii dintre politicienii români în legătură cu această problemă s-a dovedit a fi justificată, în aprilie 1937, când, cu ocazia întâlnirii Consiliului permanent al Micii Înțelegeri s-a abordat problema încheierii unui pact de asistență mutuală între Franța și Mica Înțelegere. Pactul viza și problema trecerii armatelor sovietice prin România, pentru a apăra Cehoslovacia în eventualitatea unui atac german. În aceste condiții, revenind asupra relațiilor dintre statele Micii Înțelegeri, în mai 1937, Gheorghe Brătianu aprecia că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
standpoint for all three member countries. However, they considered that the engagements assumed by the member states put Romanian economy in a position of disadvantage. During the negotiations between Romania and the U.S.S.R for adopting a non aggression or mutual assistance pact, the Georgist leaders expressed their distrust in the Soviets` intentions, suspecting some expansionist objectives. As the international situation deteriorated, the Gerogists adapted their external policy to the new international realities, in order to assure guarantees for the integrity
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
19 iulie 1924; obligația celor care făceau parcelările de a obține aprobarea planului de la o comisie departamentală i-a făcut pe aceștia să depună proiecte înainte de promulgarea legii. " În plus notează Pierre Merlin au fost scutite de asemenea planuri societățile mutuale de economii, astfel încât aceia care se ocupau de parcelări au recurs la intermediarii scutiți. Curtea de Casație le dădea dreptate atunci când aceștia făceau recurs"20. Anul 1928 reprezintă, totuși, o excepție în optica ce ghida intervenția statului în problematica locuințelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale, care au fost reduse la numai două categorii sociale. Autoarea consideră că singura soluție pentru această zonă este abordarea multidimensională, întrucât aceasta promovează principiile economice, sociale și naturale specifice dezvoltării durabile. Studiul Coping with Crisis in the Post-Communist Countryside: Mutual Support and Community Attachment in Rural Russia, realizat de Oane Visser, extrem de documentat și amplu, analizează strategiile utilizate de angajații marilor întreprinderi fermiere în încercarea de a face față declinului acestora. În acest scop sunt examinate rețelele intergospodărești și legătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
situațiilor se asemănă și niciun ideal tip nu este superior celorlalte. Diverse roluri ale jurnaliștilor Definiții variate ale democrației Diferite tipuri de interacțiune Forum-agora Participare ---Organ de partid Competiție Susținere/ Atac Serviciu public Reprezentare Fidelitate, neutralitate Liberă exprimare Eliberare Toleranță mutuală Contra-putere Separare Neîncredere reciprocă Tabelul 7: Funcțiile jurnalismului 2 Primul caz (forum-agora) se aplică atunci când mass-media permite o dezbatere publică, adică o deliberare lărgită la nivelul tuturor cetățenilor. Legat de televiziune, autorul francez vorbește de așa-numita agora mediatică, evocând
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în funcție de aria semantică pe care acestea o circumscriu, în șapte clase semantice 403: a) politică: acredita, admonițiune, amendament, atentat, cameră, coaliza, comunard, conivență, conservatism, constituțiune, convoca, decret, delegat, dinastie, diplomat, edict, electivitate, electorat, facțiune, federalism, for, mandat, mediațiune, membru, ministeriu, mutual, neutralitate, pacific, parlamentarism, partidă, plenipotențiar, prerogative, proclamație, raport, reacționar, republică, rezoluțiune, suveranitate, tiranie, umanitate ș.a.; b) justiție-administrație: abuz, administra, autonomie, citațiune, crimă, daună, delict, filială, inculpat, infracțiune, ingerință, instanță, interpelație, jurisdicțiune, minoră, monedă, organizare, pledoarie, posesiune, posibilitate, procedură, promulgare, recensământ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]