2,210 matches
-
mai 1937, când, răpus de boala necruțătoare, va trece în neființă la numai 51 de ani și va fi înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iași. Casa a fost donată în anul 1983 de proprietarii Teodor Neagu și Adrian Vulpe, Complexului Muzeal Iași. A fost renovată, și la 22 iunie 1985 a fost inaugurat acest obiectiv al Muzeului Literaturii Române Iași, cu un an înainte de sărbătorirea de către UNESCO a 100 de ani de la nașterea poetului. Casa Memorială „George Topîrceanu” a fost inclusă
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
Sf. Ioan" și Turnul Clopotnița își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și Gheorghe Coroamă, Dorin Popescu, consul al României la Cernăuți, primarul Adrian Popoiu, preotul romano-catolic Alois Farțadi și preotul greco-catolic Vasile Popovici. Cu această ocazie au fost confecționate, prin monetăria statului, plachete comemorative, s-a alcătuit un pliant de către Complexul Muzeal Bucovina și s-a dezvelit o placă comemorativa de marmură pe zidul de piatră ce înconjoară incinta bisericii, din inițiativa parohului Ioan Hapenciuc. Pe această placă se află următoarea inscripție în limba românească veche: ""Urmând pildă svânta și râvna ce
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
unei necropole de sec. XI-XIII d.Hr. Din anul 2005 au fost reluate cercetările, șantierul arheologic Pecica - Șanțul Mare fiind câștigătorul unui grant de 250.000 de dolari obținuți de la National Science Foundation (SUA), în urma unui proiect depus de Complexul Muzeal Arad în parteneriat cu Muzeul Banatului din Timișoara și Universitatea din Michigan (SUA). "Obiectivele cercetării": adâncirea săpăturii până la steril în suprafețele excavate în campania precedentă; continuarea sondării vecinătăților sitului prin carote. "Rezultatele și interpretarea lor": Excavațiile au identificat nivelul de
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
bronzului final. În această campanie au fost recuperate resturile unui depozit de cereale carbonizate, oase de animale și resturi ale unui atelier metalurgic. A fost realizată o hartă topografică detaliată a vecinătăților tell-ului. "Colectiv": George Pascu Hurezan - responsabil științific (Complexul Muzeal Arad), Florin Drașovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timișoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Barker (Universitatea din Missouri, SUA). In anul 2008 s-au propus noi obiective ale cercetării: adâncirea săpăturii până la steril în
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
piese din metal, îndeosebi scoabe și cuțite. Cronologic, vestigiile de epocă dacică, atât de pe Platou, cât și pe terasa Sud, se încadrează în sec. I a. Chr.-I p. Chr. "Colectiv:" Peter Hügel - responsabil, George Pascu Hurezan, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu - responsabil de sector-epoca dacică (Muzeul Brăilei), Cristina Bodo (Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva).
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
o poartă și în prezent în memoria fondatorului său, care și-a închinat viața cercetării mediului acvatic și a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene. În anul 2002, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” a deținut recordul de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de patrimoniu ce adăpostește muzeul, care au constat în înlocuirea în totalitate a acoperișului, refacerea și restaurarea elementelor arhitectonice, schimbarea
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
începutul anului 1966, o parte din colecția sa a fost cumpărată de Muzeul Județean Suceava, pentru a fi expusă în vitrinele acestuia. În același an, Comitetul raional de partid Rădăuți și-a dat avizul pentru a fi deschisă o colecție muzeală în locuința sa. S-a trecut la etichetarea obiectelor din muzeu, iar pe fațada casei sale s-a pus o placă pe care scria "MUZEU". Muzeul era adăpostit în două camere și în cerdacul casei. În muzeu erau expuse obiecte
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
achiziții, a încorporat Muzeul de Științe Naturale, a obținut importantele clădiri Casa Albastră și Primăria Veche, a obținut terenurile din Pădurea Dumbrava, unde, în 1962, a început organizarea unui muzeu al tehnicii populare, care poartă astăzi numele de Complexul Național Muzeal „Astra”. Au fost identificate o mulțime de opere de artă care până atunci figurau ca anonime. A înființat revista „Muzeul Brukenthal-studii și comunicări”, al cărei prim redactor șef a fost. În acești ani, ca arheolog, a descoperit și cercetat cetatea
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
de la români. Este cea mai veche locuință permanentă cunoscută pe teritoriul României, identificată în situri arheologice din preistorie până în vremurile noastre. A coexistat din vechime până după primul război mondial cu casa de suprafață, dominând în câmpia Dunării. Câteva exemple muzeale de bordeie vechi sunt salvate în Muzeul Satului din București, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești precum și în situ, în Muzeul Câmpiei Boianului. ul a rămas în uz, la începutul mileniului trei, în numai câteva locuri din țară, spre exemplu
Bordei () [Corola-website/Science/319307_a_320636]
-
Arad; 1988 Bienala națională a tineretului, Baia Mare; 1988 Salonul național de grafică, Sala „Dalles”, București. Expoziții internaționale: 1987 Art of today, Budapesta, Ungaria; 1990 Art of miniature, Toronto, Canada. Lucrări în colecții particulare: România, Germania, Ungaria, Canada. Lucrează la Complexul Muzeal Arad, ca restaurator pictură.
Maria Ódry () [Corola-website/Science/315808_a_317137]
-
din Suceava. În anul 1931, Primăria Sucevei i-a ridicat un monument funerar deasupra criptei, pe care scrie ""în numele cetățenilor recunoscători"". La data de 23 noiembrie 2006, oficialitățile locale în frunte cu primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, au organizat o ceremonie de comemorare a lui Franz Des Loges cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea acestuia. În august 2008, a fost realizată o placă-basorelief din ciment marmorat alb, cu portretul în medalion
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
doua jumătate a sec. al XV-lea și începutul sec. al XVI-lea. Patru monede moldovenești emise în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care au fost descoperite în locul menționat mai sus, se află în prezent în colecțiile Complexului Muzeal Bucovina. Acele monede datează locuirea de lângă Biserica "Sf. Nicolae" în prima jumătate a secolului al XV-lea, aceasta fiind din aceeași perioadă. În mai 2010, arheologii Florin Hău, Ștefan Dejan și Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava au efectuat
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
o altă piatră cu inscripție. În 2011, s-au împlinit 400 de ani de la reînnoirea din 1611 a Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava, eveniment important pentru istoria orașului. Cu acest prilej, istoricul și arheologul Ion Mareș, director adjunct al Complexului Muzeal Bucovina, a elaborat lucrarea "Biserica „Sfântul Nicolae” Suceava", cea dintâi monografie închinată acestui locaș. Lucrarea a fost prefațată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica prezintă trăsăturile arhitecturii moldovenești a vremii, având plan dreptunghiular. Edificiul are contraforturi mari
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
atenția arheologilor imediat după anul 2000, a cunoscut campanii de cercetare succesive (sub conducerea medievistului Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj) ajutat de un colectiv format din George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Universitatea Alba Iulia). Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abațial, cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii precum și cea mai veche fântână din Transilvania, „Fântâna Turcului". Cercetările
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
perimetrele pe care se află siturile arheologice Câmpul Șanțurilor - Cetatea de Scaun (cu o suprafață de 12.000 mp) și ruinele Cetății Șcheia (48.000 mp) au fost trecute din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor (MCC) în cea a Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava. Directorul general al Complexului Muzeal Suceava, Constantin-Emil Ursu, a afirmat că a propus amenajarea unui parc de promenadă în care să fie cuprins și obiectivul istoric al Cetății Șcheia. Astăzi din întreaga cetate nu se mai văd
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
Șanțurilor - Cetatea de Scaun (cu o suprafață de 12.000 mp) și ruinele Cetății Șcheia (48.000 mp) au fost trecute din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor (MCC) în cea a Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava. Directorul general al Complexului Muzeal Suceava, Constantin-Emil Ursu, a afirmat că a propus amenajarea unui parc de promenadă în care să fie cuprins și obiectivul istoric al Cetății Șcheia. Astăzi din întreaga cetate nu se mai văd decât niște ruine, părți din zidurile de pe laturile
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
grafică București. Participă la toate expozițiile interregionale de pictură din Iași. Expoziție personală de pictură la Centro Australiano Qantas din Roma. Expoziție personală la Galeriile de artă, Iași. Participă la Festivalul de artă " Voronețiana ", Suceava. Evocare " Ștefan Dimitrescu " în cadrul Serii muzeale omagiale organizată la Muzeul de Artă din Iași. Expoziție personală la Saint Germain en Laye - Franța. Expoziție în Sala " Coandă ".
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
activitatea de informatizare a bibliotecii. Baza de date a bibliotecii se completează curent și retrospectiv cu ajutorul softverului de bibliotecă BIBLIS. Începând cu anul 2004, catalogul bibliotecii poate fi accesat de pe pagina web. Secția Documentară a bibliotecii adăpostește cărți de valoare muzeală și publicații reprezentative pentru istoria locală. Tot aici sunt păstrate începând cu anul 1978 și volumele datate în secolele XIX-XX, provenite din biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Șumuleu Ciuc și din biblioteca Gimnaziului Romano-Catolic. Volumele mai vechi, provenite de la aceste două
Biblioteca Județeană Kájoni János () [Corola-website/Science/315172_a_316501]
-
fi acolo secară și grână și pâine, iar ei să aibă a le vinde acolo și banii să trimită la egumen, ca să aibă a trimite la sfânta marea biserică din Ierusalim”" . În prezent, manuscrisul original se află în inventarul Complexului Muzeal Bucovina din municipiul Suceava. În anul 1703, domnitorul Mihai Racoviță a scutit satul Toporăuți, proprietate a Mănăstirii Barnovschi, de toate dările: bezmen, iliș, sulgerit, solărit, gorștină, desetină etc. Scutirile de dări acordate satului Toporăuți au fost întârite și de către Dimitrie
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Leurda, comuna Cășeiu, județul Cluj, datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea și are hramul „"Sfinții Apostoli Petru și Pavel"”. În anul 1998 biserica a fost mutată în curtea Complexului Muzeal Bistrița. Cu ocazia mutării, biserica a fost restaurată. Construită la mijlocul secolului XVIII în Cășeiu, micul edificiu de cult a fost vândut parohiei Chiuești un secol mai târziu, iar în 1894, credincioșii din Chiuești au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
datelor în mediul de afaceri. ISO 21127:2006 stabilește un set de îndrumări în ceea ce privește schimbul de informații între instituții care se ocupă de patrimonial cultural. Scopul ISO 21127:2006 este să reglementeze schimbul și integrarea documentației științifice legate de colecțiile muzeale. ISO 23950:1998 reglementează serviciul de recuperare de informații și specifică protocolul acestuia. Serviciul este susținut de protocol Z39.50. Standardul ISO 23950:1998 nu specifică sau restrânge procesul de implementare într-un sistem de operare. Specificațiile protocolului includ definirea
Sistem de management al documentelor () [Corola-website/Science/320380_a_321709]
-
care după moartea sa au fost achiziționate de Muzeul Astra și sunt expuse împreună cu peste 1000 de publicații de specialitate, într-un cabinet memorial "Cornel Irimie" din Piața Mică, nr.12, Sibiu. În anul 2001, a luat ființă Complexul Național Muzeal "ASTRA", din care parte integrantă o reprezintă Centrul de Informare și Documentare în Etnologie "Cornel Irimie" nou înființat.
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
anterior mijlocului secolului al XVIII-lea, dat fiind faptul că pe harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773, lăcașul este consemnat, în mijlocul unui grup de gospodării, în dreptul toponimului „Dealu Mare”. În anul 2007, s-a încercat strămutarea edificiului în incinta complexului muzeal etnografic „Astra” din Sibiu; sătenii s-au opus.
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]