38,366 matches
-
coral, 10. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30); Muzeul Satului: Arhitectura populară din Banat (9-17); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17); „Helios“: „Cu luare aminte“ - pictură Nora Blaj Demetrescu (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminica, închis); „Acces“: Design vestimentar Corina Comarnițchi și Claudia Marta (10-18; sâmbăta-duminica, închis); Biblioteca Județeană: „Gramatica artelor vizuale“ - expoziție de grup
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
numeste Teatrul Inexistent. El este inexistent doar că sediu, în plan artistic realizînd mai multe producții, dintre care cea mai închegata și reprezentativă fiind Să zbori spre paradis. Teatrul Inexistent există, iar spectacolele sale au fost găzduite, prin bunăvoință, de Muzeul Literaturii Române, Clubul Green Hours, Clubul Barbar, Teatrul Pod. Spectacolul Bancă , tot după scenariul și în regia Teodorei Herghelegiu s-a prezentat anul trecut, după ce a depășit fază preselecției, la Gala tînărului actor de la Costinești, la secțiunea grup. Dana Voicu
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
el în contact cu aceste opere. El nu era numai posesorul egoist al unei colecții de artă care abia de deschidea ușa vizitatorilor cu gelozie și bănuiala, ci era mai degrabă un ghid entuziast și neobosit conducând mulțimea într-un muzeu și care din împărtășirea frumosului înțeles și nefalsificat își făcea o conduită etică. Deși a fost unul din cei mai culți poeți români în această fervoare, el avea ceva din înflăcărarea și perseverența neofitului. Afirmația această privind prospețimea interesului sau
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
este un unic exemplu de modestie și cordialitate generoasă. Punerea în valoare, prin publicare a antologiilor ale căror poeme au fost copiate cu pietate și aș putea spune "cu amor" de Ion Pillat, manuscrise păstrate de Bibliotecă Academiei și de Muzeul Literaturii Române, ar putea constitui preocuparea unei vieți întregi.
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
sugerate metonimic prin repere exemplare: primul prin eclipsă, adică prin expresia astronomica a temporalității și a mecanicii astrale, cel de-al doilea printr-un spațiu marcat, încărcat cu memorie, adică prin situl istoric al Râmnicului. Așadar, Arta în drum spre muzeu, așa cum se numește setul de manifestări artistice de la Râmnicu Vâlcea este așezată fără ambiguități sub semnul eclipsei. Eclipsă și drumul spre muzeu devin, astfel, parte intrinseca a actului artistic și elemente solide ale unei estetici ad hoc. Pentru că printr-o
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
printr-un spațiu marcat, încărcat cu memorie, adică prin situl istoric al Râmnicului. Așadar, Arta în drum spre muzeu, așa cum se numește setul de manifestări artistice de la Râmnicu Vâlcea este așezată fără ambiguități sub semnul eclipsei. Eclipsă și drumul spre muzeu devin, astfel, parte intrinseca a actului artistic și elemente solide ale unei estetici ad hoc. Pentru că printr-o subtilă premeditare a organizatorulor, sau numai prin tainica expresivitate a hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
șansele de a deveni agonie. Cu alte cuvinte, conceptul tradițional de artă și obiectul (fetișul) artistic sînt ele însele în eclipsă, după cum și reperele noastre în spațiul artistic sînt din ce in ce mai fragile. Și tot așa poate fi înțeles și drumul spre muzeu. Din punct de vedere obiectiv, acest drum este un proces, un parcurs temporar la capătul căruia obiectul artistic încă ,,fierbinte" își prefigurează consacrarea și definitivă smulgere din derizoriu care echivalează, în absolut, cu un act de mîntuire. Dar tot atît
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
drum este un proces, un parcurs temporar la capătul căruia obiectul artistic încă ,,fierbinte" își prefigurează consacrarea și definitivă smulgere din derizoriu care echivalează, în absolut, cu un act de mîntuire. Dar tot atît de bine Artă în drum spre muzeu poate însemna, printr-o altă distribuire a accentelor, o consacrare a intervalului, a procesului, a acțiunii vii, a drumului, în ultimă instanță, la capătul căruia nu mai așteaptă Muzeul ca spațiu privilegiat, cvasimistic și ademenitor că un cîntec de sirenă
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
de mîntuire. Dar tot atît de bine Artă în drum spre muzeu poate însemna, printr-o altă distribuire a accentelor, o consacrare a intervalului, a procesului, a acțiunii vii, a drumului, în ultimă instanță, la capătul căruia nu mai așteaptă Muzeul ca spațiu privilegiat, cvasimistic și ademenitor că un cîntec de sirenă, ci o formă culturală caduca, narcisiaca și viciata de toate arogantele modernității. Așadar, eclipsă artei și elogiul drumului, iată o variantă de lectură interioară a titlului și a contextului
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
gîndiri de tip ternar, s-ar putea afirmă hotărît că terțul este inclus și că avem două eclipse și două drumuri, la fel de reale ambiental și la fel de eficiente simbolic; o eclipsă este de-adevăratelea pe cer și Arta aspiră sincer spre Muzeu, iar cealaltă eclipsă deconspira mecanismele obosite ale gestului ,,artistic" stereotip și lasă loc afirmației că drumul este o realitate în sine și nu doar antecamera vreunei vanități arogante, oricum s-ar numi ea. Spațiul în care cele două tipuri de
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
însemna neapărat un "progres" și că adoptarea noutății drept criteriu de calitate a condus automat la "o abandonare definitivă a formelor vechi după modelul progresului tehnic". Așa să fie, oare? Întrebare retorica pentru mine, trecînd peste detaliul important că funcția muzeului de artă e diferită de cea a unui muzeu al tehnicii. La o anumită pagina i se atribuie (și i se reproșează) modernismului atitudini care nu-i sînt deloc caracteristice; criteriul exhaustivității, ca și acela al "punerii la punct definitive
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
criteriu de calitate a condus automat la "o abandonare definitivă a formelor vechi după modelul progresului tehnic". Așa să fie, oare? Întrebare retorica pentru mine, trecînd peste detaliul important că funcția muzeului de artă e diferită de cea a unui muzeu al tehnicii. La o anumită pagina i se atribuie (și i se reproșează) modernismului atitudini care nu-i sînt deloc caracteristice; criteriul exhaustivității, ca și acela al "punerii la punct definitive" sînt deziderate ale pozitivismului în critică, cîtuși de puțin
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
ale punții, gemete ale ancorei, în străfunduri. Și pretutindeni, invincibil, aproape sonor, mirosul de lucru vechi, statut, pătruns în ficare atom al covertei și pe care cea mai slabă pala de vânt îl răspândește până la Yalta. În această piesă de muzeu, pe care nici un muzeu nu s-a decis să o achiziționeze, viețuiesc două categorii de oameni, profund diferiți prin stare și destin: cei de pe punte și cei de desubtul acesteia, ofițerii și simplii marinari. Cei dintâi au salarii excelente, pentru că
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
ancorei, în străfunduri. Și pretutindeni, invincibil, aproape sonor, mirosul de lucru vechi, statut, pătruns în ficare atom al covertei și pe care cea mai slabă pala de vânt îl răspândește până la Yalta. În această piesă de muzeu, pe care nici un muzeu nu s-a decis să o achiziționeze, viețuiesc două categorii de oameni, profund diferiți prin stare și destin: cei de pe punte și cei de desubtul acesteia, ofițerii și simplii marinari. Cei dintâi au salarii excelente, pentru că și le fixează singuri
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
împreună. Grație lor, am văzut mai multe decît oriunde înainte. Știau ce merita cu deosebire cunoscut. Chiar și cînd, luați cu treburile lor, mă abandonau pentru cîteva ore, aveau grijă s-o facă într-un loc util. Așa am vizitat muzeul de instrumente muzicale populare al Universității, unul din cele mai mari din lume și posedînd exponate din toată lumea. Amuzant era că, atît de competenți în incinta universitară, Ioana și Liviu erau complet dezorientați în afara ei. Los Angeles este un oraș
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
și de copiii rămași orfani. În 1947, odată cu abdicarea lui Mihai I, Domnită Ileana a părăsit definitiv țară, stabilindu-se pînă la urmă în Noua Anglie, în America. Trăiesc din nou ar fi putut fi cartea unei nostalgice, descinsa în muzeul amintirilor sale, dar nu este, fiindcă Ileana nu scrie pentru ea însăși, ca într-o terapie a rememorării, chiar dacă volumul a avut, cu siguranta, și acest rol. Nostalgia există, dar ea e atît de discretă și de sublimata, încît devine
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
cataclism (dar de ce s-ar mai produce?), vor vedea cei ce vin după. Nici pentru noi nu cred că ar fi profitabil dacă am supraviețui la infinit, fie într-o decadenta din ce in ce mai accentuată, deci morbida, fie într-o încremenire de muzeu. Oare cum ar arăta acum atlanții? Fără îndoială, desueți și prăfuiți că orice utopie. Ar mai fi, măcar în teorie - tertium datur - minimum o cale. Mulți o pun în practică și, pînă unal-alta, eludează tragediile. Să joci toate rolurile ce-
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
Pavel Șușară Participarea românească la Bienala de la Veneția s-a stabilit, de această dată, așa cum se cunoaște deja, prin organizarea unui concurs de proiecte. Doi tineri critici de artă, Judit Angel de la Muzeul de Artă din Arad și Horia Avram din București au cîștigat concursul de proiecte organizat de Ministerul Culturii pentru prima oara în întreaga istorie a participărilor noastre la Bienala. Proiectul lui Judit Angel și al secundei sale, Aurora Dediu, propus
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
piatră în formă de rață (Brâncusi) de la cele mai mari de 25 de kg. pînă la 100 gr. sau 50 de gr., identice toate că forma. Repetitive că o viziune de coșmar geometric asirobabilonian. 8 febr. 1979. Moartea presimțita în muzeu: rata de granit de 30 de kg. de cîntărit grîu pînă la rata cea mai mica această, aici, de un gram doar, sau aproximativ, plus scrisul sumerian. Accelerare bruscă a timpului. Țapul cu o pelerina, aici albastră, de șolzi, dar
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
Pavel Șușară Muzeul Literaturii Române își continuă în forță provocările în spațiul nemijlocit al artelor plastice dar și în acela, mult mai seducător și mai riscant prin puterea iluziei, al interferentei limbajelor. El își continuă, așadar, seria de expoziții/ eseu inaugurată, cu adevarat
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu. Sălile de la etaj ale Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție care se numeste semnificativ Maculata concepție, nu atît portretele a doi artiști, oricum definiți riguros prin propria lor istorie, cît configurația unui spațiu și reflexele unui mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
simpozionului și anume Cărbunari 99. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană. Paralel cu desfășurarea simpozionului, si ca urmare directă a unui proiect riguros întocmit și lansat de către același neobosit Mircea Bochis, pe adresa d-lui Florean au sosit deja aproape o mie de gravuri din lumea întreagă
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
Bochis, pe adresa d-lui Florean au sosit deja aproape o mie de gravuri din lumea întreagă, pentru cea dinții expoziție internațională de gravura mică organizată în regim privat, iar aceste lucrări, împreună cu sculpturile, vor constitui fondul incipient al viitorului muzeu. Fără a mai insistă asupra acestui aspect, întrucît la momentul potrivit el va fi prezentat pe larg, trebuie spus doar că în ciuda marilor dificultăți economice prin care trece acum România și care îi afecteză în primul rînd pe oamenii de
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care fondurile bugetare sînt și insuficiente și dirijate cu precădere către medii ineficiente și conservatoare. Dar pînă la deschiderea expoziției de gravura și la desenarea contururilor instituționale și cele care privesc patrimoniul viitorului muzeu, cea de-a doua ediție a simpozionului de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de sculptură ambientală demn de toată atenția. Dacă
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
economice a României, atunci e de preferat să ne reîntoarcem la economia de tip feudal, a comunităților închise, si la troc. Dl Constantinescu le vinde azi brașovenilor cioară de pe gard, după ce ne-a împăiat speranțele și le-a depus la Muzeul Nerușinării Naționale. Inventiv cât șapte realizatori de la "Jocuri și concursuri", actualul președinte nu dovedește și ingeniozitatea supremă: aceea de a ne lasă în pace și de a-și vedea de măruntă competența pe care încă nu i-a contestat-o
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]