1,358,563 matches
-
Bonifacio-Roxas și Padre Burgos, care cuprinde cele două grădini minunate, Japoneză și Chineză. La capătul dinspre vest se află statuia Eroului Național Dr. JOSE RIZAL, flacăra veșnică și Garda Națională, iar la celălalt capăt Statuia Eroului Corean, cuprinsă Între Muzeul Național de Artă-Pambansang și Edificiul Departamentului de Turism. Și, În sfârșit, doresc să vă prezint Poșta Centrală - Post Office, existentă din 1767, Într o clădire monumentală, susținută pe fațada de coloane cu capitel-uri, iar În fața intrării principale se află statuia
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
Reproducem textul din numărul pe ianuarie al revistei Destine literare editorialul „2008 AN AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, știam de multă vreme că se lupta cu un cancer la gât. Se pare că știa de cumplita boală Încă din anul 2004
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
Reproducem textul din numărul pe ianuarie al revistei Destine literare editorialul „2008 AN AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, știam de multă vreme că se lupta cu un cancer la gât. Se pare că știa de cumplita boală Încă din anul 2004, când a venit la Montreal pentru a
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
Pe Cornel Popescu l-am cunoscut În anul 2001 la Teatrul Național din Târgu-Mureș, pe când avea 57 de ani. Era o seară geroasă de febrar, În 16 a lunii și aveam să-l văd interpretând unul din cele mai bune roluri ale sale, Regele din Amorphe de Ottenburg, personaj tragic și grotesc
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
ședință la Asociația noastră Art Verba, unde pusesem bazele unei trupe de teatru, Prospero. Urma să fie pusă În scenă piesa lui Gèrald Sibleyras, În drum spre Indochina, cu Cornel Popescu alături de Mihai Gingulescu și Aurel Ștefănescu. În foaierul Teatrului Național din Târgu-Mureș, pe buzele - acum - inerte ale Înzestratului actor Cornel Popescu se putea desluși veșnica Întrebare: A fi sau a nu fi... Încă pe scena târgumureșeană, căruia Îi fusese credincios timp de 38 de ani. Și-a Închinat Întreaga viață
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
să te-ntorci la autorlâcuri autohtone. Înverșunare și prostie. Așa pare, dar el știe ce spune: America nu e țară pentru leneși și coconași, tot pe Dâmbovița e mai dulce. Când masa noastră se umple, trecem la știrile din politica națională: remanierea guvernului după sărbătorile de Paști, noua listă a cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu. E interesant să te afunzi în politica de cafenea, să te lași înconjurat de vociferările pătimașilor plumitifs
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de rouă alături de fata și floarea de măr”. Este nu numai un poet romantic de mare valoare care a țâșnit surprinzător, care se distanțează nemăsurat de mult de pleiada de versificatori ce se autointitulează scriitori, dar este și o conștiință națională, pentru care satul, obștea sunt dătătoare de legi și datini, căci ele sunt „scutul, eternitatea și autenticitatea acestui neam”. Citiți-i neapărat cartea „Obștile sătești, leagănul neamului românesc”. O mai bună recomandare o puteți găsi În prefața primei sale cărți
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
cel de-al XIII-lea Simpozion, un eveniment de mare amploare cu tema Dostoievski în contextul dialogal al culturilor. Lucrările s-au desfășurat în complexul de clădiri al Universității "Eötvös Loránd" (ELTE) de pe Muzeum Körut 4-8 A, în vecinătatea Muzeului Național. Participanții, în jur de 120 de persoane, reprezentau 40 de țări. Cea mai numeroasă a fost delegația din Rusia, dar majoritatea au constituit-o occidentalii, în frunte cu SUA. Veteranii Societății Internaționale Dostoievski (IDS) - adică inițiatorii acestei asociații și cei
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
lucrări a fost realmente copleșită de interpretări fundamentalist-creștine, ce apar atît în lucrările cercetătorilor din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a fost pusă în comunicarea Ludmilei Saraskina: Valori teologice - istorice- naționale - general-umane în publicistica și romanul lui Dostoievski: conflict sau dialog? Cu o altă ocazie, la Petersburg, L. Saraskina a fost atenționată, chiar apostrofată de un interlocutor, care susținea că un exeget ateu sau de altă religie decît cea ortodoxă rusă
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Dar ceva mă Îndemna să o sun de dimineață, cu toate că mai era timp. Așa se face că am aflat de ce o voce lăuntrică mă tot Îndemna să o sun În grabă: În aceiași zi, la ora 17.00, la Muzeul Național de Istorie din Calea Victoriei, În cadrul Târgului de carte AMPLUS avea loc un eveniment de excepție - lansarea cărții CEZAR, FIUL XANTIPEI - Cu poetul Cezar Ivănescu, În viață și dincolo de ea. Ce surpriză! Dar cum să mă Împart În două,trebuia să
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
să Îi strâng mâna. Drumurile m-au dus apoi și la Craiova, unde Împreună cu marele profesor scriitor Marian Barbu, am trecut pe la Târgul de Carte Gaudeamus. Ediția jubiliara a acestui Târg (ediția 10-a) s-a ținut În foaierul Teatrului Național «Nicolae Sorescu». Mulți iubitori de carte - multe cărți interesante. La Craiova am avut bucuria de a-l Întâlni pe epigramistul Ionel Maglaviteanu, colaboratorul nostru la această revistă, căruia Îi mulțumesc pentru ospitalitate. În fața teatrului, pe cine credeți că Întâlnesc - să
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
cu eliminare. Aveam la italiană o lecție care descria Roma și lecția Începea cu: Adică cele o mie de curbe ce duc la Roma. Și Într-adevăr, cei ce ați fost la Roma, mai ales dacă ați luat-o pe națională, prin pasul Futa, știți că așa este. Numai că noi golanii, făceam mișto și traduceam la maniera noastră, adică: “Cele o mie de curve ce merg spre Roma,” Și bietul Gore, când să traducă, l-a luat gura pe dinainte
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Editură PIM 2010 Editură PIM Editură acreditata CNCSIS - 66/01.05.2006 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro ISBN: 978-606 520-782-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RADU, STELUȚA Tehnici de conservare a alimentelor : lucrări practice / Steluța Radu. Iași : PIM, 2010 ISBN 978-606-520-782 0 664 3 LUCRAREA 1 ANALIZA SENZORIALĂ LA PRODUSELE ALIMENTARE CONSERVATE 1.Reguli de protecția muncii în laboratorul de analize fizico-chimice și
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
limba voastră: Șomaicare! Tzigan-Bank, Cel mai bun banc! Puneți inima cu toții S-o săltăm ca patrioții! Ave Cezar și bruneții Care schimbă corocleții!... Apud, tziganis gentes cantavit: „Nihil sine șpaga”... Așa că să fim atenți, mihi fratris, că ăsta devine imn național! Ia repetați cu mine În ritm „Solemnis martiale”! Hai: Ni-hil si-ne șpa gaaa... Sună mișto, nu?... Hai să mor, că se poate pune și ca inscripție pe un blazon regal!... Să moară copiii mei din care vreau să
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
refren. Atât de popular, cum devenise după război refrenul „vin americanii!” cântat cu speranță, chiar și multă vreme după ce au venit rușii. Aici aș Îndrăzni, din punct de vedere eseistic, să ating locșorul unde se intersectează sfera noțiunii de „voință națională” cu cea a realității de „nenorocire națională”. Rezultă din aceasta o ocupație rusească de ți-e mai mare dragul, În care poporul denumit „oamenii muncii de la orașe și sate” visează că „vin americanii să-i elibereze”! Păi, dacă n-ar
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
război refrenul „vin americanii!” cântat cu speranță, chiar și multă vreme după ce au venit rușii. Aici aș Îndrăzni, din punct de vedere eseistic, să ating locșorul unde se intersectează sfera noțiunii de „voință națională” cu cea a realității de „nenorocire națională”. Rezultă din aceasta o ocupație rusească de ți-e mai mare dragul, În care poporul denumit „oamenii muncii de la orașe și sate” visează că „vin americanii să-i elibereze”! Păi, dacă n-ar fi sosit Columb, drăguțul de el, acum
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
metafizică eminesciană (2005) și Deschideri metafizice În lirica eminesciană (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). O a șaptea, În haine tipografice sărbătorești, menită criticilor și cititorilor rafinați, iubitori de esențe: Luceafărul sau treptele spiritului hyperionic (2010) (distinsă cu Premiul național „Mihai Eminescu”, ediția XX, 2011). Este aproape uimitor cum un poet trecut bine de optzeci de ani, privește atât de limpede obiectul său de studiu, mișcându-se cu ușurință printre concepte și adevăruri estetice relevate de cercetarea (permanentă aproape) a
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
de Constantin Noica În Sentimentul românesc al ființei (1978) ca esență, sublimat al sinelui cel mai adânc, aflați mereu În stare de veghe Însă dovedindu-și prezența când ne Îndepărtăm de propria noastră unicitate (depistabilă la nivel individual sau chiar național). Așa Încât George Popa poate afirma că „identitatea spirituală, prototipul lăuntric al lui Eminescu a fost luceafărul, spiritul hyperionic”. Eseul pe care Îl analizăm se bazează pe cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a descoperit de-a lungul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
imorală "burghezo-moșierească"?! - Am impresia că România cea "plină de umor" a avut nevoie, de la Anton Pann, Moise Cilibi și Caragiale încoace, să-și reafirme condiția cu ajutorul câte unui "comic de serviciu", care s-a străduit a focaliza, după puteri, hazul național: G. Topîrceanu, Păstorel, Sorescu, până la strict actualul Dinescu. Ai mai curând afinități ori puseuri de distanțare față de aceștia? - Cu primii cinci, anume Anton Pann, Cilibi Moise, Caragiale, G. Topîrceanu, Păstorel, am unele afinități, pesemne, fără să mă bat, cu ei
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
o prezență mai apăsată în mentalul nostru de azi decât Eminescu, nu întâmplător țintă a unei relativ recente campanii sonore în Dilema, care, în pofida accentului său excesiv, ne dă de înțeles că Luceafărul datează. E vorba cumva de o demonie națională sau de o atracție generic-omenească spre spectacolul "răului", precum spre un fel de sado-masochism? O celebră replică a lui Gogol, din Revizorul, sună așa: "De cine râdeți? De voi înșivă râdeți..." - Nu sentimentele în sine sunt caduce, cât maniera/stilul
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
mai) reziste după nostimul discredit caragialesc al lui amic, amică, amiciție... Ceea ce nu înseamnă că "toți elegiacii sunt niște canalii", cum va fi crezut Leconte de Lisle, care, nefiind un elegiac, nu excela nici prin umor! În ceea ce privește zeflemeaua ca "demonie națională" (pe lângă faptul că e, totuși, vorba și de "o atracție generic-omenească spre spectacolul Ťrăuluiť" în sine), cf. distihul lui Ion Barbu, și anume: Dăm cu sâc/ Din Isarlîk", și ultimul vers al poeziei lui Arghezi, Satan, în care baudelairianul ipochimen
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
spre spectacolul Ťrăuluiť" în sine), cf. distihul lui Ion Barbu, și anume: Dăm cu sâc/ Din Isarlîk", și ultimul vers al poeziei lui Arghezi, Satan, în care baudelairianul ipochimen "Răspunde Europei orgolios, cu tifla". Sâcul și tifla, deci, ca arme naționale, - eficiente, însă, numai înde noi! - Am cunoscut un critic din generația imediat anterioară celei în care, tehnic, ne înscriem, un critic important, cu o scriitură acut personalizată, impregnată de voie bună, și producător în conversație de focuri de artificii verbale
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
nu întârziase nici măcar un minuțel. Sigur, nu se pun întârzierile din pricini de forță majoră cum ar fi înghețarea mijloacelor de transport, acoperirea orașului de nămeți de zăpadă de nu se mai vedeau pietonii cu locatarii de la parterul blocurilor, doliile naționale (preț de câteva clipe pe Ivan Mihailovici îl copleși nostalgia gândind cât de frumoase erau zilele alea când toată Moscova era în lacrimi și în negru și autoritățile parcă dădeau învoire la votcă pentru ca poporul să treacă mai ușor starea
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
tradus, prin 1994-1995, două masive volume de poeți români, apăruți la Fundația Culturală Română; ulterior, cu un sumar sporit, în 2005, o a doua ediție cu vreo 90 de poeți dați de mine pe franțuzește, aveau să apară la Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, la Ipotești, în trei volume, însumând o mie de pagini!). Ultima lucrase la Radio România vreo trei decenii, abia ieșise la pensie, și venise să facă niște înregistrări ale manifestărilor eminesciene ce aveau să fie cuprinse
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
scriu, despre mine, ei rămânând fascinați de cei opt ani și jumătate (martie 1974 - septembrie 1982) cât am fost paznic într-un parking subteran... Am bine în minte (și în sertare, ca fișe salariale) toate aceste slujbe. Prin 1995, Casa Națională a Asistenței la Bătrânețe (CNAV) mi-a trimis un mesaj îndemnându-mă să-mi procur toate documentele pe baza cărora se va stabili viitoarea mea pensie. Înțelept demers! La vârsta de 55 de ani, interesatul e prevenit că de el
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]