5,149 matches
-
de fair play. 1936 - Jocurile Olimpice de la Berlin. Fascismul și nazismul credeau în importanța ideologică a sportului. Vedeau în Jocurile Olimpice o oportunitate de a arăta lumii superioritatea rasei ariene. Cancelarul german Adolf Hitler a folosit Jocurile pentru a face propagandă ideilor naziste. Înainte de jocuri, multe națiuni au cerut boicotarea lor, protestând împotriva politicii antisemite proclamate de guvernul național-socialist al lui Hitler. În perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Berlin, Pierre de Coubertin a mediat cele două poziții, ale americanilor și francezilor care propuseseră boicotarea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
care propuseseră boicotarea jocurilor. Dreptul de organizare al jocurilor fusese dat înaintea venirii naziștilor la putere. Ca urmare, organizarea acestora a reprezentat un vot de încredere dat autorităților, sau mai degrabă impunerea regulilor olimpice de nediscriminare și interzicerea oricăror manifestări naziste pe toată perioada desfășurării Jocurilor Olimpice. Însă, sportivul cel care a dezaprobat cel mai mult teoria supremației rasei ariene a fost Jesse Owens. Acesta a devenit persoana cea mai aclamată și mai populară din stadion, cât și din afara stadionului, spre marea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de a cuceri o demnitate colectivă socială sau națională. Dar statele au făcut, din sport instrumentul de manipulare de mase transformând aportul în exaltarea forței brute. Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936 au fost, se știe, o imensă paradă a regimului nazist (pe care Coubertin îmbătrânit nu l-a sesizat) și filmul realizat de controversata cineastă Leni Riefenstahl celebrează exclusiv corpurile arienilor. Victoria lui Jesse Owen a perturbat scenariul dar se poate observa că bogat, sportul poate servi răul. După război nu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
anterioare, adică posibilitatea de a merge mai de-parte. Acest răspuns este unul epistemologic. Dar este, totodată, și un răspuns politic. "Memoria colectivă la muzicieni" este o replică la criza din 1938. Căci în acest articol este vorba despre propaganda nazistă, care transformase aria walkyriilor a lui Wagner în muzică de regiment. Răspunsul teoretic, față de pluralitatea memoriilor muzicale, de interpretările lui Wagner care n-ar putea fi evaluate după niște criterii sigure și n-ar putea fi, prin urmare, combătute, se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca memorie politică și, totodată, ca memorie a disputei epistemologice în jurul memoriei colective. Doar memoria colectivă este concretă, doar ea este o realitate, și o realitate finalizantă, spre deosebire de universul artificial al reconstrucției de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
era o memorie de grup grupul muzicienilor -, deci o memorie colectivă; memoria orală era o memorie de tradiție. În afara distincției dintre cele două genuri de memorii, în măsura în care exemplul ales este propaganda muzicală hitleristă, simbolizată prin marșul Walkyriilor, scandat de regimentele naziste, împotriva căreia se ridică Halbwachs, răspunsul este clar: numai oamenii vulgari pot fi satisfăcuți de asurzitorul zgomot de propagandă care desfigurează muzica lui Wagner, iar democrații se pot sprijini pe memoria colectivă care este știința notației (la citirea partiturilor) pentru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
individuală. În fine, în capitolul despre timp istoria oficială va fi discutată ca istorie a unei minorități. Necunoașterea era opusă cunoașterii încă din articolul despre memoria colectivă la muzicieni, prin faptul că o modalitate a memoriei sociale (interpretarea de către regimurile naziste a marșului Walkyriilor) însemna o necunoaștere a lui Wagner, astfel încît curentul de memorie, memoria orală și transmiterea prin aceasta a interpretărilor muzicale aveau un statut inferior în raport cu memoria savantă (memoria muzicienilor cultivați, instruiți și capabili să citească partiturile). Aceeași
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din mândriile briviștilor - ei mai au și alte motive de mân- drie - a fost marcată de istoria secolului al XX-lea. Brive la Gaillarde este primul oraș francez care s-a eliberat prin efort și sacrificiu pro- prii de sub ocupația nazistă în cel de al doilea război mondial. Fără îndoială, actul confirmă vechile interpretări ale vocabulei la gai- llard. Iar exponatele din Muzeul Edmond Michelet aduc dovezile concrete, documentare. Perso- nalitate complexă, șef al Rezis- tenței orașului împotriva ocupantului german, Edmond
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
e evreică. Părinții mamei lui sunt protestanți. Richard Wurmbrand e cel mai mare dintre cei patru băieți ai unei familii de evrei. Și soția sa, Sabrina, a fost tot evreică, pierzându-și părinții, două surori și un frate în lagărele naziste. Convertirea "Convertiții sunt incomozi". (Bernanos) În ceea ce privește convertirea celor trei se impun unele nuanțări. Procesul însuși de convertire al fiecăruia dintre ei e diferit de al celorlalți doi. Spre exemplu, procesul convertirii lui Steinhardt este unul de lungă durată, în vreme ce la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
câțiva oameni politici pe care îi admira necondiționat. Știu deoarece, la un moment dat, mi-a reprodus o discuție între Churchill și un însărcinat al celui de-al III-lea Reich, care încerca să-l convingă pe englez că politica nazistă este corectă. Mi-a reprodus replica pe care Churchill i-a dat-o, mi-a spus-o în englezește, pentru că era un joc de cuvinte acolo: "We are right and you are wrong, but for your right to be wrong
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Astfel, în Franța, locuitori ai satelor au asasinat în 1917 soldați americani doar pentru că erau diferiți de ei. În Austria, conducătorul social-democra-ților, Karl Renner, viitor președinte al Republicii după 1945, în 1938 a aplaudat Anschluss-ul, anexarea țării sale la Germania nazistă, doar pentru că în felul acesta vedea desăvîrșirea unei națiuni pe care o confunda cu limba vorbită. În Irlanda, un activist al Irish Republican Army, Frank Ryan, s-a înrolat în Brigăzile internaționale în timpul războiului din Spania; însă, după ce a fost
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
germană nu-i va da de capăt pînă în octombrie, nu provine atît din această caracteristică, creată în contextul retrocedării sudului Slovaciei către Ungaria sau din antisemitism, cît din politica belicistă a guvernării sale, prea dornică să-și satisfacă tutorele nazist. Mgr Tiso va declara război Franței și Marii Britanii în septembrie 1939, apoi Rusiei, în 1941. Iată suficiente motive pentru a-i descuraja pe compatrioții săi, în cele din urmă invidioși pe soarta praghezilor care scăpaseră de mobilizare. Politica comunistă a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
italienilor față de egoismul vechilor națiuni burgheze și suficiente. Astfel regimul fascist a impregnat spațiul vital al Italiei, sporind în intensitate pînă la invadarea Abisiniei, în 1935, luîndu-și apoi în 1938 expresia oficială a unui rasism antisemit imitat doar de Germania nazistă. Cît despre aceasta din urmă, după 1933 era evident faptul că a cedat nu numai dorinței de revanșă față de umilința înfrîngerii din 1918 ci și unui cult al sîngelui ce exprima un naționalism etnic nu atît cultural cît psihic. Această
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Pentru Herder, comunitatea de limbă era aceea care definește identitatea unui popor, și nu zestrea sa genetică. Mai mult decît atît, Herder manifesta față de orice cultură o stimă care prefigura tendințele moderne ale relativismului cultural, cu totul opus deci atitudinii naziste care aplică fără restricție principiul superiorității neamului german sau arian asupra altora. Cel mai rău e că acest element caracteristic nu epuizează resursele de radicalism inedit ale doctrinelor naționale ale fascismului și nazismului. Pentru acestea, ca și pentru Herder de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autoritară, sprijinindu-se pe o bază națională".362 Nazismul n-a folosit niciodată cuvîntul "totalitar"363, dar ceea ce contează este faptul că i-a ilustrat realitatea pînă la pa-roxism, în special în ceea ce privește conceperea naționalismului de care acesta se leagă. Ideologia nazistă preferă în locul cuvîntului națiune pe acela de popor sau Volk. În frazeologia sa totul este "popular" și nu național, generînd sintagme ca "mașina poporului" Volkswagen sau Volksturm miliția populară aceasta din urmă fiind sacrificată în ultimele săp-tămîni ale înfrîngerii din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de stat, și odată cu acesta, însuși statul liberal. În 1919, primul program al Fasciei italiene își manifestase deja ostilitatea față de statul burghez și, în 1921, programul Partidului fascist reafirmase ideea că sentimentul național aparține tuturor italienilor, în sens colectiv. Proiectul nazist merge mai departe de atît. El urmărește să distrugă statul de drept clasic, considerat drept obstacol în calea afirmării voinței comune a tuturor germanilor. Ministrul de Interne Frick o declară fără ocolișuri la Leipzig, la 3 octombrie 1933: "Pentru național-socialiști
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
august, pe baza unui raport prezentat de Dimitrov la cel de-al șaptelea congres. Nu mai este vorba acum de războiul de clasă. Cuvîntul de ordine vizează o alianță lărgită împotriva inamicului ideologic primordial: fascismul, reprezentat mai curînd de regimul nazist decît de cel al lui Mussolini, în ciuda terminologiei utilizate. Acest context explică faptul că, fără a deveni camarazi, partidele burgheze și burghezii din toa-te țările au fost acceptați drept tovarăși de luptă în ideea că ei manifestau o anumită
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fi putut apropia de patriotismul revoluționar al tinerilor marxiști de la Oxford, "grupul celor cinci"375, dacă aceștia n-ar fi fost de fapt agenți sovietici. Separatismele la ele acasă După 1945, spiritul național-democrat va triumfa cu "victoria sa asupra totalitarismului nazist" și apoi cu lupta împotriva altui totalitarism, cel comunist de astă dată. În aparență, nimic nu tulbură această renaștere a naționalismelor care au sacrificat xenofobia pe altarul toleranței și al reconcilierii europene. Cel puțin, par a fi uitat elementele perturbatoare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de natură temporală, altfel spus, ca un arhaism pentru care naționalismul reprezintă doar unul dintre ingrediente. Probabil că o astfel de viziune l-a determinat pe președintele Mitterand, în 1991, să declare la Frankfurter Allgemeine Zeitung că Croația aparținuse blocului nazist în cel de-al Doilea Război Mondial, parcă pentru a-i nega astfel le-găturile cu valorile epocii noastre. În realitate, partizanii croați au devenit majoritari în armata lui Tito, din 1942. Mai ales că, pentru a aminti doar un detaliu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Paris, Plon, 1976, p.103. 362 B. Mussolini, Opera omnia di Benito Mussolini, Florența, Ed. Susmele, 1951, t.29, XXIX-2. 363 Noțiunea de Stato totalitairo nu se dezvoltă decît în Italia. În schimb nu i se acordă importanță în ideologia nazistă și nu este folosită decît după 1930 de către două grupări pur și simplu conservatoare: una creată de juristul catolic-autoritar Carl Schmitt care impune în 1931-1932 expresia totale Staat, cealaltă fiind legată de "conservatorii populari" (creștinii monarhiști). Cf. J.-P. Faye
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în 1975, într-un prim tiraj de 35.000 exemplare, suplimentat după câteva luni cu alte 90.000. Polemica iscată în jurul romanului a fost determinată de temele care s-au regăsit în cuprinsul romanului: regimul Antonescu, alianța României cu Germania nazistă și participarea armatei române la războiul din Est, la care se adăugau și referirile explicite la Mișcarea Legionară, o temă tabu pentru România acelor vremuri. Alina Pavelescu arată că "portretul psihologic pe care Marin Preda i-l face mareșalului Antonescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai mult mimată la București 46. Ianoși adoptă și pentru regimul de la București eticheta de stalinist. A fost (și) totalitar? Ion Ianoși nu ne spune explicit, mai degrabă cititorul deduce că da. Cert este că memorialistul evită comparația cu totalitarismul nazist. I. Ianoși realizează că această definire stalinistă este discutabilă după 1960/1964. Acum, la începutul deceniului șapte, pare detectabil un punct de inflexiune. Cum am văzut deja, Ion Ianoși consemnează continuitatea dintre ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej și începutul guvernării
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
această instituție urmărește, recenzează și cenzurează în special acele publicații sovietice care tratează interpretarea evenimentelor din cel de-Al Doilea Război Mondial: anexarea Basarabiei de către URSS în 1940 și interpretarea dată momentului de partea sovietică; rolul URSS în înfrângerea Germaniei naziste; interpretările privind participarea României la război, ca aliat al naziștilor; rolul Armatei Roșii în instaurarea regimurilor comuniste în Europa de Est. Așa cum rezultă dintr-o notă adresată conducerii PCR, la 19 aprilie 1975, unele dintre publicațiile sovietice trimise în România sunt oprite
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu un rol evident în succesul său de public. Motivația polemicilor politice iscate în jurul apariției sale a constat în modul în care Marin Preda trata una dintre temele sensibile ale propagandei comuniste: istoria regimului Antonescu, a alianței României cu Germania nazistă și a participării armatei române la războiul din Est. Potrivit unei sinteze a Direcției Generale pentru Presă și Tipărituri privind lucrările literare recenzate în cursul anului 1974, Marin Preda a acceptat, înainte de primirea bunului de tipar pentru prima ediție, ajustarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acestea se pot manifesta, desigur, într-o formulă soft. Poate că nu mai trăim epoca în care, în vreme ce vocile temperate și antitotalitare erau foarte puține, intelectuali de seamă propuneau experimentarea "vitalistă" a existenței, asumată de ideologia fascistă și de cea nazistă, lucru valabil inclusiv în spațiul românesc. Poate nu vom revizita timpurile în care expunerile moderate, de pe poziții liberal-democratice, de tipul celei susținute de Raymond Aron, erau inundate de admirația nestăpânită pentru omul nou sovietic, declamată și expusă public de un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]