3,927 matches
-
compusă din 40 de itemi, câte 20 pentru subscalele anxietate latentă și, respectiv, anxietate manifestă. În cazul fiecărui tip de anxietate, subscala cuprinde câte patru itemi pentru cei cinci factori de ordinul I: Conștiința de sine (Q3), Slăbiciunea eului (C ), Neîncredere (L), Culpabilitate (O) și Tensiunea ergică (Q4). Subiectul alege câte una dintre variabilele de răspuns da, uneori/câteodată/nesigur, nu. Se calculează scorurile pentru factorii de ordinul I, anxietatea latentă, manifestă și totală. 2) Inventarul de stări ale eului (Chalvin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eficiență răspunsuri la problemele adeseori inedite ale clienților, îmbogățindu-și repertoriul de răspunsuri profesionale, fapt care, pe termen lung, determină scăderea nivelului anxietății manifeste. Manifestările Infantile în interacțiunea cu ceilalți la vârsta adultă sunt semnificativ asociate cu lipsa echilibrului emoțional, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, ceea ce se reflectă în rezultatele cercetării, după cum se prezintă în continuare. 4.1. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Copil Din analiza corelațiilor între scorurile normalizate ale celor cinci factori primari ai anxietății, rezultă o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
continuare. 4.1. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Copil Din analiza corelațiilor între scorurile normalizate ale celor cinci factori primari ai anxietății, rezultă o asociere semnificativă între anxietate și tranzacțiile de tip Copil adaptat; pentru factorii slăbiciunea eului, neîncredere, culpabilitate și tensiunea ergică, corelația este înalt semnificativă (tabelul 3). În cazul Copilului liber nu există nici o corelație semnificativă, probabil pentru că manifestările de tip Copil liber sunt pur ludice, și nu generate de anxietate. În schimb, scorul total al Copilului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tabelul 3). În cazul Copilului liber nu există nici o corelație semnificativă, probabil pentru că manifestările de tip Copil liber sunt pur ludice, și nu generate de anxietate. În schimb, scorul total al Copilului corelează înalt semnificativ cu factorii conștiință de sine, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, fapt ce confirmă prima ipoteză a cercetării. Tabelul 3. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Copil Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L Neîncredere O Culpabilitate Q4 Tensiunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
factorii conștiință de sine, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, fapt ce confirmă prima ipoteză a cercetării. Tabelul 3. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Copil Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L Neîncredere O Culpabilitate Q4 Tensiunea internă Copil .301** .178 .297** .300** .348** N 92 94 94 92 92 Copil liber .167 -.065 .008 .083 .181 N 92 94 94 92 92 Copil adaptat .168 .347** .309** .315** .319** N 92 94
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rigide și aderență excesivă la tradiție, ce pot antrena relații dizarmonice între funcționar și clientul său. Tabelul 5. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Părinte Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L Neîncredere O Culpabilitate Q4 Tensiunea internă Părinte grijuliu .052 .026 -.063 .315** .114 N 92 94 94 92 92 Părinte sfătuitor .115 -.006 -.004 .215* .074 N 92 94 94 92 92 Părinte salvator -.023 .047 -.098 .275** .115 N 92
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
educat cu severitate și în spiritul respectării principiilor. 4.3. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Adult Relația dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Adult este semnificativ pozitiv asociată cu forța eului și semnificativ negativ cu neîncrederea. În privința factorilor de ordinul II și III, rezultatele indică existența unor corelații semnificativ negative între toate formele anxietății și comportamentele de tip Adult (tabelul 7). Așadar, se confirmă că un nivel redus al anxietății se asociază cu inițierea de tranzacții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sentimentele de vinovăție. Totodată, amplificarea tensiunii interne se produce pe fondul solicitării profesionale îndelungate, care generează iritabilitate și nervozitate, epuizând resursele personale necesare adaptării. Se constată corelații negative semnificative între nivelul studiilor și slăbiciunea eului (r = -.210*, p =.05), respectiv neîncredere (r = -.209*, p =.04), ceea ce arată că persoanele cu studii medii sunt mai frecvent suspicioase și neechilibrate emoțional în comparație cu cele cu studii superioare. Nu s-a evidențiat nici o relație semnificativă între vârstă și factorii de ordinul II și III ai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea de „credit nerambursabil”: neîncrederea în instituția care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât prin muncă „productivă”. Rolul facilitatorului a fost de a-i determina pe membrii comunităților locale să creadă în competiție, în alocarea onestă a granturilor (și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă și la limită, ca o neîncredere a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși de banii primiți, dar cu verificările și cu regulile astea ne pare rău câteodată că ne-am pus la treabă și parcă mereu suntem priviți cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși de banii primiți, dar cu verificările și cu regulile astea ne pare rău câteodată că ne-am pus la treabă și parcă mereu suntem priviți cu neîncredere” - I.M., proiect Sapard, Poiana Teiului, județul Neamț). Un mai mare accent pe acțiunile de suport în supervizare și un stil colaborativ în relația cu comunitatea este o primă regulă practică pe care o putem desprinde din analiza ideilor generale referitoare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
calitate a implementării, supervizarea convențională are certe avantaje, dar, în forma ei pură, ea nu poate să facă față exigențelor participative ale dezvoltării comunitare. Lipsa implicării și participării membrilor în procesul de supervizare poate duce la apariția unor fenomene de neîncredere și suspiciune și, mai ales, poate genera neparticipare la întreținerea și continuarea proiectului comunitar după închiderea finanțării. Ca în foarte multe alte situații, o variantă de mijloc care să combine ambele tipuri ar părea cea mai bună soluție. În practica
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
preponderent din fonduri externe, majoritatea cu caracter pilot, nu existau demersuri la nivel național destinate susținerii directe, prin infuzie de fonduri, a dezvoltării locale în zonele sărace. Pe fondul acestui gol de intervenție, pe de o parte, și în contextul neîncrederii finanțatorilor externi în capacitatea instituțiilor existente de a aplica un model de intervenție capabil să asigure transferul rapid de fonduri către comunități, cu un nivel redus de birocrație, Guvernul și, la propunerea acestuia, Parlamentul au decis crearea prin lege a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și filozofia organizației. Pe de altă parte, numai o organizație nouă, cu metode și instrumente noi, dedicată obiectivului, lipsită de orice fel de implicare politică, cu vizibilitate la nivelul individului, putea să construiască încredere și „capital social” în privința pasivității și neîncrederii comunităților sărace, putea să impună un model nou, purtând cu modestie girul inițiatorilor săi. Etapa conștiinței de sine Istoria arată că atât începuturile, cât și sfârșiturile sunt dificile. Construcția instituțională cere timp și resurse; ea implică împărtășirea în cadrul organizației a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cât și pentru scopurile fixate) pot fi denumite „stres stimulus”, menționăm: lupta armată, dezastrele (inundații, incendii etc.), molimele, iminența morții datorită unei boli incurabile, pericolele de tot felul cum ar fi, de exemplu, cel al electrocutării, al degradării profesionale etc.), neîncrederea sau ostilitatea pe care le întâmpinăm uneori etc. Trebuie observat faptul că definirea termenului de „stres” numai prin situație ignoră diferențele dintre oameni în realizarea actelor perceptive și în acordarea semnificațiilor, faptul că aceeași împrejurare poate deveni pentru un individ
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceste reacții decurg și ele dintr-un mod de interpretare specific: fie în sensul considerării obstacolelor ca fiind de nedepășit, de neînvins, fie în sensul aprecierii că nu avem dreptul la obținerea satisfacerii trebuințelor, dorințelor, aspirațiilor noastre (ca expresie a neîncrederii în sine, a unui sentiment de inferioritate). Aceste reacții predominant afective le întâlnim îndeosebi la copii, care prezintă un grad mai scăzut de maturizare intelectual-afectivă, o toleranță individuală mai mică la frustrație. De asemeni, sunt caracteristice acelor persoane adulte care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
paranoia), declanșează, de regulă, reacția de ostilitate din partea agentului considerat frustrant, ceea ce prin „feed-back”, generează o nouă agresiune („cercuri vicioase”, producătoare a fenomenului de „vendetă”). Nu mai puțin inadacvate prin efectele lor sunt reacțiile care se întemeiază pe stări de neîncredere în forțele proprii, pe tendința de renunțare la luptă, la posibilitatea găsirii unor soluții noi, constructive. „Izolarea”, de exemplu, așărută sub forma refuzului de a conversa, de a colabora, „fuga”, ca tendință de evaziune dintr-un mediu considerat ostil, „fixarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de „caracter” percep, se știe, într-un mod deosebit fenomenele din ambianța socială, astfel că reacțiile lor vor fi conforme acestei „percepții” specifice (ex. percepția elementelor din sistemul social — adică a diferitelor persoane, situații, sau cerințe normative — de pe poziția unei neîncrederi excesive în viață și a unui dispreț față de om, determină un comportament aparte: fie unul de ostilitate, consumat pe plan acțional sau verbal, fie unul de izolare, cu elemente de simulare și disimulare). În cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a atitudinii de infatuare și dispreț pe care individul respectiv o manifestă față de sine și față de semeni. Veșnicul camuflaj, continua preocupare de a se preface, de a face să pară adevărat ceva inexistent, la care se asociază, de regulă, suspiciunea, neîncrederea, manifestată față de semeni, duce la încordare în raporturile sociale, la apariția diferitelor conflicte interpersonale. 3). Efecte nu mai puțin importante au asupra acțiunii de integrare social și profesională a tinerilor și tulburările (deficiențele apărute în legătură cu orientarea personalității și motivarea activității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Când, dimpotrivă, elevul este animat în activitatea de învățare de motive reprimatoare, cum ar fi teama de pedeapsă, sau de motive egoiste (ex. dorința de a fi recompensat doar el, de a se remarca pe orice cale printre colegi), atunci neîncrederea în sine și infatuarea se vor stabiliza ca trăsături constante ale personalității. În cazul persoanelor indiferente, dezinteresate, cu o motivație la limită, personalitatea se angajează într-o spirală cu direcție progresivă (din punct de vedere calitativ). Efortul educativ va trebui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, înțelegere și dragoste
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care va spori, însă, prin efectul unor mecanisme recurente, ostilitatea profesorului în cauză; această atitudine represivă din partea profesorului va amplifica tendințele, ascunse sau fățișe, de apărare și de justificare ale elevului, creându-se astfel „cercuri” sau „spirale” pedagogice vicioase, de neîncredere și neînțelegere reciprocă, cu efecte din în ce mai grave și mai greu de înlăturat. Pentru a asigura autoritatea profesorului și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, „exigența” cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihică tendințe paranoide, reprezintă o sursă de frustrație atât pentru alții, cât și pentru ei înșiși. Astfel, dacă un salariat, caracterizat de un anumit fond de susceptibilitate, ajunge să transforme treptat stările sale inițiale de simplă bănuială sau presupunere, în neîncredere și, apoi, în convingerea că șeful său ar avea ceva anume cu el, că îl defavorizează, atunci putem spune că persoana respectivă se află în plin proces paranoid, având chiar potențialități delirante, deoarece nu mai este decât un pas pînă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cerească; în consecință, el are convingerea că este înzestrat cu puteri supranaturale, care-i conferă dreptul de a fi nu numai un misionar, dar și un justițiar. Când delirul mistic are un caracter depresiv, atunci când caracteristicile complexe de inferioritate, de neîncredere în sine, și strategiile defensive de acțiune: asceza exagerată, refugiul în mănăstire, sentimentul de martirizare, interpretarea defetistă a dogmelor religioase, care-i conferă persoanei în cauză argumente de autoacuzare pentru greșeli exagerat considere ca iremediabile, comise pe parcursul vieții. La astfel
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]