2,130 matches
-
Pajura, București, 1986; Teatru, București, 1988; Două povestiri bizare, București, 1992; Oglinda venețiană, București, 1992; Teatru, București, 1995; Te plătesc ca să mă iubești, București, 1995; Rumegând tăcerile, f.l., 1997; Jurnal de vise, București, 2001; Teatru, postfață Natalia Stancu, București, 2002; Nedumeririle unui creștin, [București], f.a. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Mireasa lumii”, AST, 1973, 8; Constantin Hârlav, „Mireasa lumii”, RL, 1973, 40; Cocora, Privitor, II, 27-30, III, 145-147; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
capăt și de acum înainte discipolii vor trebui să caute sprijin în Lege. Buddha le dă discipolilor săi ultimele sfaturi și îl anunță pe Ănanda că peste trei luni va înceta din viață. Îi îndeamnă pe discipoli ca atunci când au nedumeriri să se raporteze la Buddha, la Dharma și la Saṃgha; să se întâlnească frecvent și în număr mare; să discute și apoi să se despartă în pace; să nu promulge noi reguli și să nu le anuleze pe cele existente
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ucenicii nu le înțeleg și nici El nu le pretinde să le înțeleagă imediat. Mai ales că afirmațiile și atitudinile Sale nu intră în logica previzibilului, a obișnuitului. Deși știe finalul, cititorul reacționează, la prima lectură, ca și ucenicii, cu nedumeriri, șocat de insolitul anumitor cuvinte și acte. Încercuind, izolînd simbolurile, le descoperă apoi justificarea și semnificația adîncă. *„Hristos a înviat!” se mai spune doar între intimi. Cînd am ieșit dis-de-dimineață să cumpăr lapte (azi lumea bea vin, e deci mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
singurul care-i trimite, la Paști și la Crăciun, cîte o felicitare. „Cinule, să fii sănătos!” Sensibil la faptul că-mi apreciază recunoștința, pur și simplu mă emoționez. *Revăzute după un timp îndelungat, unele însemnări fugitive îmi provoacă din nou nedumeriri. „N-are memoria promisiunilor”, am găsit scris pe o bucată de hîrtie. Cine? Un bărbat, o femeie? Un amic, un funcționar? Interogîndu-mă, am descoperit un întreg cerc de persoane cu acest defect. Cine o fi, totuși? Dacă am notat acele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-ar fi ținut partea, afirmînd că am „gust”. Pînă și Genoiu ar fi încercat să-l pună la punct: „De-ajuns, Vasile!” Dar Vasile ar fi clipit de cîteva ori (e ticul prin care își manifestă cel mai adesea nedumeririle) și a mai tras o „rafală”. Omul acesta respiră cu mine, de patru sau de cinci ani, aerul aceluiași birou, timp în care am căutat să fiu mereu corect față de dînsul. Avertizat că nu-și ține gura, nu i-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
N-am intrat în asemenea discuții, ba am tăcut și cînd a zis că „în «Ateneul cultural», Bacovia și-a publicat primele poezii”. La ședință participa „tovarășa Natalia Jipa”, o blondă coafată, fardată și rimelată, al cărei chip trăda multiple nedumeriri. *Încă una de-a lui G.: „Problema trebuie s-o punem într-o ecuație realistă cu realitățile complexe ale județului” (problema reflectării în ziar a situației economice). Vai ce-i plac asemenea vorbe! Teatrul e - zice adesea - o „punere în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
foarte lent, mi-a debitat o mulțime de lucruri: despre „curcanii lui Plăcintă”, „ceva mai mici decît struții”, despre „Tovarășul” (admirativ: „ce le mai știe omu’ ista!”), despre nevastă-sa, care „are numai 65 de kile” etc. Avea totuși o nedumerire: „Ce-i aia «alimentație rațională»?” Mi-a pus întrebarea tocmai cînd ajunsesem în fața unui galantar plin cu oase de 4 lei kilogramul. „«Alimentația rațională» - i-am răspuns - e cînd ai de toate și poți să alegi în funcție de ceea ce i trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu se apără, nu se solidarizează. *Trebuie să fii versat într-ale ipocriziei ca să procedezi așa: G. i-a lingușit în chip jenant pe cei ce compun biroul organizației de partid, „un loc în care - a zis - am găsit răspuns nedumeririlor mele”! Preoți să fi fost, iar el un biet enoriaș din cartier, și tot ar fi părut exagerată o asemenea smerenie. Apoi, cînd s-a trecut la propuneri pentru viitorul birou, s-a ridicat și l-a propus pe Gheorghe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
citea raportul, a greșit de două ori. L-am corectat. A doua oară a aruncat cît colo hîrtiile și l-a invitat pe Radu Enache să citească mai departe. Citește dumneata că ești școlit ca și dînșii!» Atunci miam exprimat nedumerirea de ce ne judecă pe noi școliții niște neșcoliți? Toate ironiile și protestele au fost degeaba”. „«Afacerea» - mi-a spus el în continuare - a avut următoarele consecințe: a afectat 200 de oameni, printre care 150 de doctori în știință. Între timp
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-i teamă că treaba se diluează”, mi a spus, îngrijorat, la prînz, Victor Mitocaru. Nu e singurul care trăiește un moment de amertume. Cu o oră sau două mai devreme, Nanianu îmi mărturisise, la rîndu-i, o temere amestecată cu nedumerirea. După socotelile lui, dacă situația rămîne așa, eu nu pierd nimic, Adam și Sporici nu cîștigă nimic. Cu el însă cum rămîne? I-am zis: „Stelică, noi am luptat pentru aplicarea unor principii, nu pentru niște situații mai bine remunerate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Bucovina, reușind să includem În diverse lucrări nume de prestigiu. La „Galerie”, nu Încape Îndoială, personalitățile fălticenene sunt prezente. Județul se Întinde azi și peste orașul lui Artur Gorovei, Eugen Lovinescu... Cred că Viorica Mihăilescu și-a lămurit până la urmă nedumerirea. 617 MILORD, Nicolae 157 1 (Piatra-Neamț), 15.IX.1972 Tovarășe director 158, La apelul D-voastră, pentru a vă da documente ce posed cu privire la A. Băeșu, În prezent vă trimit următoarele: 1) un articol bătut la mașină - care a apărut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a doua oară profesorului, că nu mi s-a dat nimic din materialul trimis Liceului Nr. 2. Am precizat că nu vreau să-i Împiedic cu nimic În ceea ce, poate, aveau de gând să realizeze. 921 monografie 543. Aici iar nedumerire: o faci mata pe a școalei, sau e vorba de altă monografie? Astfel fiind lucrurile, V-aș ruga să luați contact cu d. Nichita și cu d-na directoare, ca să se limpezească această chestiune, căci și În cazul, când nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
privind lupta cu Canalia 561, la Începutul școalei. Când vei veni, voi povesti. Dl. Ilioaia, care a adunat informații, mi-a scris, că aproape zilnic se duce la Ciurea. Dl. Nichita mă evită 562. Îl rog, totuși, când are vreo nedumerire, să mă Întrebe și pe mine. Pe dl. Homescu, noul director, l-am cunoscut la Serbarea Centenarului și mi-a făcut excelentă impresie. A prezidat sala În care m-am văzut cu foștii mei elevi și a fost foarte larg
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
foarte mulțumită că am putut aduce o mică și modestă contribuție la redeschiderea unui drum. Poate că Dl. Datcu ar fi fost cel mai indicat să amintească organizatorilor despre contribuția aceasta. Din relatările D-lui Sorin Gorovei am simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV.710. Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de studiu. Nu am ajuns să văd orășelul Dstră
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
factură tradiționalistă Aron Cotruș (În robia lor, Bivolii, Orașul copilăriei, În vasta sală a palatului, Un voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
efect reverii sau anxietăți din care se nasc „cântece-n surdină”, mângâietoare pentru sufletul îndurerat. De vorbă cu bălanul meu (1925) este o cronică în versuri a participării autorului la campania militară, prilej de ironie subțire, disimulată într-o inocentă nedumerire, la adresa abuzurilor și absurdităților generate de război. În proză, după un roman ratat - Profeți și paiațe (1930) -, unde un oarecare interes îl prezintă doar relatările despre mediul și problemele evreilor din București, D. publică un altul, Ora sexuală (1932), în
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
și în naive și entuziaste exclamații. Călător prin Europa începutului de secol XIX, G. relatează, se uimește, dă seamă, este „împuns de cuget”, se lamentează, socotește, se spovedește. Descoperă lumea mirat, dar se mișcă fără stinghereală, fără multe spaime și nedumeriri, ceea ce ar putea trimite la sentimentul apartenenței la un spațiu comun, european. Întoarcerea spre stările din țară este însă obsedantă. El spune lucrurilor pe nume, cu bun simț și mâhnire, neocolind vina lui și a altora. Critica, acumulată treptat, vizează
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
impresiile personale referitoare la textul respectiv; o serie de întrebări sunt deosebit de utile acum: Ce a motivat alegerea pasajului respectiv? De ce nu s-a ales un alt pasaj? Ce conexiuni s-au realizat între pasajul respectiv și experiența proprie? Ce nedumeriri există în legătură cu acel text? etc. Berthoff observă că „jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cursanții stabilesc o legătură strânsă între text și propria lor experiență și cunoaștere” (apud Dumitru, 2000). 6.3. Observarea sistematică și independentătc "6
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ieroglifică, această ipostază, hristică sau, după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din start, cititorul: "îndată minciuna
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chirurgicale, deși paradoxal, orice traumă fizică are și ramificații în plan psihologic, iar prejudiciile sufletești chiar dacă nu se pot palpa, sunt măcar la fel de reale și nocive. O altă observație, care se poate coagula și printr-o întrebare, se referă la nedumerirea noastră în legătură cu prioritatea aproape exclusivă a cercetărilor către traumele postnatale, și care pot surveni oricând pe ruta noastră ontogenetică, cu neglijarea surprinzătoare a traumelor pre și perinatale, traume care stigmatizează decisiv destinul uman. 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respectiv nu rezistă nici el, căci așa cum remarca distinsul neuropsihiatru D. Constantin-Dulcan (2008), din moment ce electroencefalograma prezintă un traseu plat (deci atestă încetarea activității cerebrale), care este sursa de endorfine? Iar șiragul de interogații continuă, așa încât renumitul specialist român formulează următoarea nedumerire epistemică: „de când aceste substanțe morfinice, produse de organism pentru a se apăra de durere, au ca efect și vederea luminii «vorbitoare», de tunele, de rememorare a vieții trecute?”(Constantin -Dulcan, 2008, p. 159). Faptul că experiențele din proximitatea morții apar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tufișuri, apoi printr-o scară de bloc și m-am întors la clădirea în care locuiam. Ajuns în casă, m-am uitat discret și prudent pe geam: individul venise după mine și acum mă căuta disperat, că i se citea nedumerirea în mișcările corporale, de parcă-și zicea: "unde dracu o fi intrat că doar mai înainte aici era!" C. I.: Cât ați stat în Olanda? S. Ț.: Doi ani. Când am plecat în Statele Unite ar fi trebuit să ajung în California
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu acest titlu în ziarul „Curentul" din 8 februarie 1932 în care relata: „Ne-am pomenit mai deunăzi la redacție cu doi țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu au existat teme adresate exclusiv tinerilor catolici. Însă prin substratul avut, prin maniera de adresare, limbaj și metafore, aceste articole erau materiale educative și moralizatoare, îndrepate în primul rând către cei tineri, aflați în formare, care aveau numeroase întrebări, nedumeriri și suspiciuni privitoare la viață și la tot ce se întâmpla în societatea contemporană românească supusă schimbărilor. Prin mesajul acestor articole, Durcovici a răspuns la unele întrebări, a clarificat unele supiciuni și nedumeriri, prezentând și transmițând viziunea Bisericii asupra vieții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aflați în formare, care aveau numeroase întrebări, nedumeriri și suspiciuni privitoare la viață și la tot ce se întâmpla în societatea contemporană românească supusă schimbărilor. Prin mesajul acestor articole, Durcovici a răspuns la unele întrebări, a clarificat unele supiciuni și nedumeriri, prezentând și transmițând viziunea Bisericii asupra vieții și a transformărilor care aveau loc în societate. Într-un alt articol apărut la 1 iunie 1923 și intitulat Cronica contemporană, autorul a prezentat principalele evenimente petrecute în Rusia, Franța, Anglia, Germania, Olanda
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]