2,523 matches
-
recoltele țăranilor la prețuri derizorii. Comerțul en gros și en detail era în mâinile lor. Cârciumile cu băuturi alcoolice preparate chimic umpleau satele Moldovei și ale Transilvaniei ca ciupercile otrăvite. Munții și pădurile intrau în mâna exploatatoare a acestor omizi nemiloase. La Ploiești și Buzău firmele cele mai mari de manufactură, încălțăminte, librăriile, restaurantele, erau în mâinile lor. Câte un negustoraș român abia mai răsufla în fața concurenței, așteptându-și falimentul. Atunci am înțeles profund Doina lui Eminescu. Profesorul Ștefan Popescu tipărise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
romanele lui DumasTatăl), pe baze semibarbare. Alienarea instituțională a elitei a fost urmată de alienarea culturală, ceea ce a dus la apariția unui abis între clasele de sus și masele din România. Reacția la acest viol cultural a fost critica junimistă nemiloasă a lui Titu Maiorescu și a lui Mihai Eminescu, căreia i s-a alăturat și Iorga. Privind retrospectiv lucrurile, ne este greu să stabilim ce altceva s-ar fi putut face. Cum ar fi putut altfel Brătienii să formeze un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la vîrsta de treizeci și nouă de ani. Printre scrierile lui se numără peste trei sute de articole politice publicate în "Timpul", în care ataca regimul politic și realitățile pseudooccidentalizării. A atacat politicianismul, care, după părerea lui, "printr-o mașină politică nemiloasă a plătit salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, creînd un proletariat al condeiului!". El numea o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este grija iubitoare mai curînd față de bugetul țării și nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evrei și de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu-quo-ul și speranțele acestora în revizionismul încurajat cu atîta zel de către Ungaria. Odată cu ascensiunea radicalismului de dreapta în interiorul și în afara României, care, în România, a luat și forma unui nemilos "Nou naționalism" gen secolul al XX-lea, susținut de Vaida, de Goga și de Legiune, viața nu devenise mai ușoară pentru unguri. Să nu uităm nici de omniprezența și respingătoarea corupție orientală. Toți acești factori și-au intensificat acțiunea pe la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
găsit pacea în sînul lui Dumnezeu pe care l-a respins brutal ca intrus semit în templul strămoșilor lui... și-a dus sufletul atît de însetat de luptă, biruință și dominație în Walhalla lui Odin ca să sălășluiască printre semizeii aceia nemiloși". Iorga adăuga că Războiul cel Mare pentru stăpînirea lumii (la care, după părerea lui Ludendorff, numai rasa germană avea dreptul) a fost plănuit, inspirat și susținut de spiritul și de convingerile lui absolute: Cînd și-a dat seama că a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Carol și Madam Lupescu, esența acesteia era constituită din Ernest Urdăreanu (cel mai nepopular membru al ei) și din ministrul de Interne, Călinescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele nevoie. Călinescu era un filooccidental convins, nemilos și abil. Regele se putea bizui pe talentele lui. Mai erau și industriașii Malaxa și Aușnit (aflați uneori în dizgrație, atunci cînd interesele lor intrau în conflict cu cele ale industriașului regal Carol). Apoi, G. Marinescu și sinistrul șef al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lungă discuție cu Hitler. Legiunea continua să comită acte nebunești, asasinîndu-i pe profesorul F. Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj (rudă cu Călinescu) și pe colonelul G. Cristescu din Cernăuți, o înaltă oficialitate a poliției. Replica regelui a fost promptă și nemiloasă. A doua zi, Codreanu, frații Nicador și Decemvirii au fost împușcați "în timp ce încercau să evadeze". "Evenimente grave au venit peste noi", scria Iorga. Continua, afirmînd că nici un asupritor nu a folosit metode atît de cîinești ca Legiunea; drept urmare, metodele convenționale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dar aici Nicolae Georgescu-Cocoș era tot mai greu de controlat. Pe măsură ce anarhia legionară căpăta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbra lui Robespierre. El avertiza că "orice revoluție își are Robespierre-ul ei", incoruptibilul, flegmaticul, tăiosul, nemilosul și arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: "Da! Iorga are dreptate, nu există nici o revoluție fără un Robespierre", explicînd că Iorga nu putea oscila între A. C. Cuza și casieria băncii lui Aristide Blank, de unde-și primea banii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
diagonală. Nimic nu mai rămăsese din toate acestea. Era un bătrîn firav și pe moarte cel care stătea în fața mea..., o stafie. Era el oare o stafie a istoriei europene? Îmi amintea de spusele lui Shakespeare: Timpul este un zapciu nemilos... nu uită". Fusesem avertizat înainte de a sosi că Boeru se senilizase, dar nu aveam impresia că stau de vorbă cu un om senil. Boeru părea destul de vioi. Cînd am discutat despre crimă (în ciuda fostelor sale afirmații față de Sima și față de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
iunie 1937 12 "Neamul românesc", 7 aprilie 1934 13 "Neamul românesc", 14,15 și 27 februarie 1937; 6, 14 și 27 martie și 27 aprilie 1937 14 Contribuțiile evreilor erau în cea mai mare parte o consecință a unui șantaj nemilos, împotriva căruia aceștia găseau rareori protecție din partea autorităților 15 "Cum pot studenții să acționeze în acest mod? Ce tineret avem!" scria Iorga. "Neamul românesc", 29 iulie 1936 16 "Neamul românesc", 19 ianuarie 1937 17 Memorii, vol. VII, pp. 292-293, 398-401
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era momentul să-mi las spiritul ciuruit de culpabilități și de dureri sfâșietoare. Așa încât nu mă gândeam la el și la faptul că murise. Dar o fantomă cenușie, îmbibată de apă, se înălța întruna în mintea mea, deși o alungam nemilos, cu vehemență. Uneori, aproape mi-era teamă că se mai pitește pe undeva, atrăgându-mi gândurile, chemându-mi atenția, mânia de refuzul meu de a-l plânge. Și atunci îmi ocupam în grabă mintea cu alte chestiuni. Dar, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în primul deceniu postdecembrist, scăzând cu timpul, pe de o parte pentru că majoritatea celor care au avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-au spus în egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii în rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista în cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se încadrează în acest domeniu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de totdeauna și de pretutindeni cel mai mare act al Istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nădejdea căruia au trăit dela Nistru și panala Tisa toți Românii despărțiți de o soartă nemiloasa și puneți, Sire, pentru vecie temelia unei Românii mari și a unei vieți naționale pe care să se poată de aci înainte desvolta în pace și în fericire întregul neam românesc. -------------
DECRET-LEGE nr. 3.631 din 11 decembrie 1918 privitor la alipirea Transilvaniei la Regatul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133542_a_134871]
-
Deutsch, un umorist cu „vechi state de serviciu”, un „academician” ce dă grupării din Iași multă p restanță .” Nu întâmplător acad. Valeriu Cotea îi găzduiește producțiile „cotnărești” în monumentala sa lucrare „Podgoria Cotnari” Iată câteva mostre: Destin nemuritor Zdrobiți sub nemiloasa apăsare Dur ferecați în camera torturii, Copii toamnei simt că-și pierd condurii Și amintirea unei vieți de floare. Sub forța care cată să-i doboare în suflet simt tot greul loviturii Ce pune capăt simplu aventurii Ce se încheie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-i poarte numele aproape 100 de ani. Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut necesar după o dictatură nemiloasă, care a vrut efectiv să ne fure istoria înlocuind-o cu utopii și falsuri rolleriene, ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cercetări clinice și de laborator în domeniul sifilisului „Despre recidiva sifilisului”, 120 holerei (în calitate de comandant al unui lazaret de holerici), febrei tifoide și tifos exantematic în calitate de comandant al spitalului de tifoizi ai spitalului din Negrești, unde avea să cadă victimă nemiloasei boli în anul 1917. Dr. Gheorghe V. Andreescu (1884-1976), fiul dr. Vasile Andreescu. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1907) și doctor în medicină cu teza „Accidente gravido-cardiace”, titlu obținut în anul 1910. Ajunge la spitalul Drăghici în anul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
căpătat pușcașii marini, dar și trupele special de commando, s-a împământenit astăzi, când acești aventurieiri pe harta lumii desfac seifuri secrete în țările invadate, răstoarnă ordinea mondială, statornicită prin tratate internaționale. Ultimele acțiuni militare(!sic) de amploare, a acestor nemiloși mercenari, au însângerat mai multe țări arabe, stârnind mânia acestei lumi deosebite de a lor, dar și de a noastră. Lumea arabă este o lume cu multe cutume ce-și pierd originile în vreme, o lume guvernată de alte legi
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cu pas calea sinuoasă care duce către ireal. Negăsind o explicație plauzibilă, personajul se găsește la fel de neputincios în fața porților irealului, care, fără nici un motiv, sunt gata să se deschidă în fașa lui; el e lovit în cap de același soare nemilos, care deformează totul pe pământ, imagini, peisaj: „Coborând, Gavrilescu regăsi arșița și mirosul de asfalt topit.” Apropierea de celălalt tărâm nu este fără urmări: deodată, dintr-o memorie de mult pierdută, îi apar imagini din alte vremi, când, fiind student
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este limpede este faptul că genul are cu adevărat importanță dacă este conștientizat ca problemă. Se practică, statistic vorbind, o educație mai mare a femeilor spre cooperare, comunicare, responsabilitate directă. Strategiile dezvoltate de către femei sunt mai puțin axate pe competiție nemiloasă și mai receptive la context. În situații de dezvoltare instituțională femeile performează la nivele înalte. În situații de criză se panichează mai ușor. O diferență importantă este și aceea că o femeie care își asumă conștiința de gen nu dorește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
În Întreaga sa carieră. Această fericită simbioză este exprimată În cuvinte ce au rămas să-i caracterizeze existența pentru totdeauna. Arta cea mare, pusă În slujba oamenilor, devenise sâmbure miraculos menit să rezite și potopurilor și focurilor pustiitoare și fălcilor nemiloase ale balaurilor vremii. Arta cuvântului, scris sau rostit, arta sunetului sculptat În coloane sonore, arta culorii, pastelată În izvoare de lumină, arta modelatoare a lutului, sau a pietrei sau a lemnului... a avea har pentru aceste zeițe ale inimii este
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pescuiam, recitam din Topârceanu și Minulescu la fetișcane și, imediat după război, cercetam munițiile unor trenuri militare arse în preajma depoului CFR. Prudent de când mă știu, m-am jucat cu explozibile ca un artificier profesionist, fiindcă le cunoșteam șpilul. O curiozitate nemiloasă m-a dominat și mă domină încă și astăzi. Mă domină mai apăsat ca literatura. Când s-a produs declicul sau transferul imaginarului meu spre poezie, e greu de precizat și nici nu are vreo importanță. Am început să scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sorți de iască în propriile noastre vise-ncătușați Din propria cenușă să renască. Sânge-n apă nu-și preface neamul nici aerul, nici dorul, nici visarea Când toate ale noastre râul, ramul Un bocet nesfârșit ne e cântarea. Cu moartea nemiloasă față-n față Iertați-ne cât mai suntem în viață SPOVEDANIE Doamne nu pot să împart Trupu-acesta în trei țări că e mult prea mic și slab pentru asemenea încercări cum să împart, Doamne, strămoșii și copiii ce îi am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în afirmarea prerogativelor americane. Răspunsul a stârnit aplauze din partea câtorva, consternare din partea multora și multe critici unele prudente, altele excesive. Când, în 2005, Harold Pinter a acceptat Premiul Nobel pentru literatură, acesta a tunat: ,,Crimele Statelor Unite au fost sistematice, constante, nemiloase, lipsite de scrupule, dar foarte puțini oameni au vorbit de fapt despre ele. Americii trebuie să i-l dați. A exercitat o manipulare extrem de cinică a puterii în întreaga lume, prefăcându-se în același timp a fi o forță pentru
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
o demonstrează însăși pasiunea sa pentru istorie. Căci istoria, "glasul mormântului spune Lamartine -, este ecoul a tot ce cade pe drumul neamului omenesc". Atunci când alege să scrie despre destinul Germaniei, autorul prezintă o Germanie devorată ca tot ceea ce există de nemilosul Cronos. Alegere prin care autorul devine, el însuși, conștiința europeană actuală, conștiință cu semnificații cruciale pentru viitorul României. Ca istoric, autorul demonstrează și confirmă gândul lui Tacitus, că sarcina principală a istoriei este să nu treacă sub tăcere virtuțile. Nimic
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mai avea doi ani și făcea suta. El a făcut 14 ani de pușcărie. Fugise cu Arnăuțoiu în pădure de frică. Le dădusem mâncare. Îl țineau comuniștii câte o săptămână în bâte...” România Mare, cu furca-n spinare Soarele bate nemilos în ceardac. Un om trece cu furca pe umăr prin fața casei. Privește pieziș. Nu-i a bună... - Uite-l pe comunistu’ de Păncescu. E-al lui Vladim Tudor... Șapte ani am mers târâș, în genunchi. Mă uitam să nu mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]