4,818 matches
-
Ăsta-i secretul - râs sonor, care dă imediat în tuse la ivirea Zinei, cu aerul de om trezit din somn, totuși aranjată, în negru din cap până-n picioare, părul strâns spre spate lăsându-i la vedere tâmplele albicioase, în contrast neplăcut cu tenul ei, doar puțin machiată cu movul acela despre care tot eu îi spusesem că dă nemaipomenit la tenul oacheș. Îl caută, cu ochii micșorați de concentrare, pe prietenul Mikali, care devenise deodată interesant pentru ea după ce aflase că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o scrisoare și îi imploră pe părinții ei să ne ofere adăpost și hrană. Mă întreb de ce nu a făcut asta mai devreme. Nu vrea să-mi explice. Simt că nu a fost preferata părinților ei. Probabil că există amintiri neplăcute. Însă acum nu mai are de ales. * Bunicii mei locuiesc în Jinan. Este capitala provinciei Shan-dong. În comparație cu orășelul Zhu, este o metropolă. E situat la sud de Fluviul Galben, la vreo nouă mile depărtare. Orașul e un centru comercial și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
care a murit în floarea vârstei. Habar nu am de fericirea sau nefericirea lui. Știu că soția lui, Fan Qing, mă urăște. Sentimentul e reciproc. Ce se întâmplă la final nu mai e grija mea. Ratații îmi lasă un gust neplăcut. * Tânăra începe să cunoască regiunea centrală a Chinei, ușoara ridicătură a câmpiei Shan-Bei. E un peisaj sumbru. Lângă un râuleț ca un șarpe e situat un oraș cenușiu, în care casele sunt construite din lut și au ferestre din hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că nu are spor, că mereu Își Întrerupe lucrul tocmai atunci când... Tu te vei plânge peste o lună că n-ai să poți preda la termen. Deși nu răspunzi, așa cum mă și așteptam, Îți cunosc obiceiul de a evita discuțiile neplăcute sau măcar de a le amâna până când nu mai au nici un rost, insist să vorbim măcar În ceasul al treisprezecelea. De o lună tot Încerc să-ți spun câteva lucruri și tu Închizi discuția ori de câte ori reușesc să o deschid... Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Ultima generație de meșteri folclorici, fără urmași!... De el râd oare, râzând de lumea arhaică din care a ieșit? Dar el nici nu a avut timp să aparținăacelei lumi primitive! Vocea enervată cu care Îi răspunde Christei se datorează amintirilor neplăcute sau nemulțumirii față de felul În care, simte el, chiar dacă se face că nu observă, Îl vede ea? — Poate că lingurile au valoare muzeistică, numai că așa trebuie să fi rămas În camera de hotel și aparatul meu de luat tensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
să te enerveze! Ai făcut din bietul porumbel, inofensiv, metafora nemulțumirilor față de cei din țara ta? — Ți-am mai spus că aceea nu este țara mea. Și nu sunt enervat, deși recunosc că acest porumbel degenerat Îmi stârnește o senzație neplăcută... o mică repulsie. —Degenerat? De ce? Doar pentru că s-a ținut după noi tot drumul? Exact asta, da! Că se ține după noi, deși interesul lui ar fi să se ducă la paznicul care Îl hrănește! Nu mai are nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
care aveam de gând să le evit. Iar sala... * Poate l-a Înviorat muzica. Poate oboseala prea mare din ultima săptămână l-a mobilizat. Sau poate e doar enervarea care urcă În el pe măsură ce povestirea lui se apropie de momentul neplăcut. Hai, lasă asta, Îi vine să-și spună, ca atunci când Îl obsedează o gafă, hai, lasă asta, dar e prea târziu să mai repare ceva. Sau să uite... — La sfârșit, sala era mult mai plină decât fusese În timpul conferinței mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
departe se afla și hotelul. În schimb, când am plecat de la restaurant, se făcuse târziu, la ora aceea nici picior de admirator, eram doar eu, cu vărul Victor. Am urcat pe urmă În camera mea. Am avut o noapte foarte neplăcută, cu dureri de cap și greutăți În respirație, poate rinita, poate enervarea, poate amândouă. Cum nu m-am simțit bine, a doua zi nu am ieșit deloc! Mi-au adus câteva ceaiuri sălcii, dar mă simțeam atât de sfârșit, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Capitala unei țări provinciale. Se simte mai vinovat acum decât atunci când a descoperit, În camera de hotel, buzunarele goale. Ori poate doar acum, povestindu-i Christei Întâmplarea, Își simte, Întreagă, vinovăția? Capitolul 23 Viețile trecute ale zeiței Callypso —...Este, desigur, neplăcută Întâmplarea cu bilețelele pierdute, dar cred că Îi dai proporții exagerate. Chiar dacă nu ai fi rătăcit adresele, ai stat prea puțin acolo ca să ai timp de vizite ori ca să Îți pierzi timpul cu telefoane protocolare, de rămas-bun. Nemulțumirile tale provin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
rămăsese aceeași. Lăsasem un proaspăt absolvent de liceu, cu bacalaureatul luat cu nota maximă, și regăseam un om În pragul pensiei. După atâția ani, arăta tot ca un adolescent - dar un adolescent Îmbătrânit, cu o dantură execrabilă și o halenă neplăcută. Mi-l aminteam cu o hălăciugă de păr negru și creț. Acum albise de tot, părul Îi era lins, de un alb neverosimil... Poate era perucă! De ce nu? Ca să acopere... Glumești! Dacă i-ai fi văzut hainele modeste, ținuta aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fac, dragii mei? Eu aici nu am nici o putere”. „Ai putere și poți să faci, dacă vrei!”, mi-a șoptit. Vocea era sigură pe ea și a pus a Încurajare mâna peste mâna mea. Tremura ușor și avea un zâmbet neplăcut al obrazului pe care doar În clipa aceea l-am observat, așa cum i-am observat și pantofii scâlciați. „Nu am reușit să ajung, din păcate, la conferința ta, dar, din câte am aflat, În sală s-au aflat câteva persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
are să-mi răspundă! — ...Eu nu pot decât să-ți dau sfaturi, așa cum făcea bunicul meu cu mine... Dar tu ești cel ce trebuie să se Înarmeze cu putere ca să reziste amintirilor de acolo, care, din câte Înțeleg, mai toate sunt neplăcute. Nu ar fi fost deloc bine să ții În tine poveștile astea, ca să te Învenineze treptat, e bine, cel puțin, că ai ales să te descarci... Povestește-le și uită-le! Și nu te lăsa dus de stări patogene, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
amiral, iar pe mine mă «înainteazăț într-o slujbă de servitor de curte. Să mă umilească, dar să mă știe totuși acolo. Ai, ai, ai! Crede că voi veni dinaintea lui cu coada între picioare? Ei bine, o să-i fac neplăcuta surpriză de a sta în fața lui cu fruntea sus și zâmbitor. O să închei pacea!” Kutuzov se descărcă izbucnind, dintr-odată, într-un hohot zdravăn de râs și constată, cu ocazia asta, că tusea nu-l mai deranja. Dispăruse... de supărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai bine cum roiau ideile. Numai că stăpânul său nu era capabil să pescuiască nici măcar una. Și iar i se înroșise fruntea de la degetele cu care și-o tot freca neputincios. Nasul fin al cățelușului prinse chiar și o undă neplăcută de sudoare iute, pe lângă cea de cerneală și de gâscă, de la pana pe care Ledoulx o ținea strâns între degete. Era o liniște suspectă în toată casa. Bucătăreasa, grasa aia care îl gonea mereu din bucătărie cu mătura, plecase după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ci cât de tare cât putu. Hei, domnule, strigă el adresându-se direct spionului, nu crezi că ți-a cam expirat timpul? Spionul fu întrerupt în mijlocul șuvoiului. Preț de o secundă, își pierdu echilibrul. — Înainte să omori țânțarii, noaptea e neplăcută, răspunse. — Asta-i adevărat, fără îndoială, zise alt individ din public. — Mulțumesc, spuse spionul. Odată ce deschizi o sticlă de sifon, e bine să o bei înainte să se răsufle. Dar sângele îi năvăli spionului pe față. Fără să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
legată de interacțiunea om-primate, de dependența maimuțelor de alcool - de ce nu se poate aproba? — Pentru că e un plan prostesc, de aia, spuse domnul Gupta, deși nu se afla în situația de a spune ceva. Va produce tot felul de mirosuri neplăcute și condiții insalubre și asta într-un loc sfânt. Și, fără-ndoială, problema noastră cu muștele se va agrava. — Trebuie să respingem categoric solicitarea ta, zise inspectorul sanitar șef. — Da, spuse și perceptorul districtual, care continua să se gândească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
dacă asta visase când citea biografia colonelului Duperey, aspirând să-i urmeze exemplul și să devină un nou mântuitor al triburilor nomade, deși în împrejurimile Tidiken-ului nu mai existau triburi nomade, căci evitau postul și orice contact cu militarii, după neplăcutele experiențe de la Adoras. Era trist să recunoască asta, dar militarii nu știuseră niciodată să-i atragă pe băștinași, care nu vedeau în ei decât niște străini nerușinați ce le rechiziționau cămilele, le luau puțurile și le deranjau femeile. Noaptea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în nici un moment în ce țară suntem. — în cât timp ați ajuns la râu? Negrul căzu pe gânduri, încercând să-și amintească. Până la urmă spuse, fără să pară foarte convins: — O lună, plescăi din limbă, încercând să alunge niște gânduri neplăcute. Venise seceta, secaseră puțurile și a trebuit să facem un ocol mare ca să evităm Tikdabra. Când eram copil, puteai găsi puțuri bune și savane cu multe zile înainte de-a ajunge la râu. Acum, nisipurile amenință malurile, puțurile au secat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
armata dacă ar trebui să recurgă la asemenea metode ca să-și rezolve problemele? Armata poate rămâne deoparte, domnule general. Se vor ocupa oamenii mei. Cu toate că - adăugă cu subînțeles - nu cred că armata s-ar putea afla într-o situație mai neplăcută decât cea de până acum. Generalul vru să răspundă violent, dar făcu un efort și se stăpâni. Știa că Ali Madani era, momentan, mâna dreaptă a președintelui și al doilea om ca influență din țară, în timp ce el continua să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Omar: Dacă nu ți-a devenit prieten, măcar nu va mai putea să te Învinuiască În public. Cu voce tare, continuă: — Pot oare să sper că, În ciuda a tot ce a Îndurat, khwaje Omar nu va păstra o amintire prea neplăcută Samarkandului? Ceea ce s-a Întâmplat aseară, răspunde Khayyam, este deja trecut pentru mine. Iar când mă voi gândi, mai târziu, la orașul acesta, voi păstra În suflet o cu totul altă imagine, imaginea unui om minunat. Nu vorbesc de Abu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
adulată, curtată, onorată, ascultată, mai ales. Iar sfaturile ei au fost urmate. La sfârșitul zilei, la Întoarcerea de la o vânătoare de lei, de la un turnir, de la o Încăierare sângeroasă, de la o tumultuoasă adunare a emirilor sau, mai rău, de la o neplăcută ședință de lucru cu Nizam, Malik Șah Își găsește liniștea În brațele lui Terken. Dă la o parte mătasea vaporoasă care o acoperă, vine să se lipească de pielea ei, se zbenguie, răcnește, Își povestește isprăvile și plictiselile. Chinezoaica Învăluie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a fi Îmbrăcat blana unui urs dresat, simte mereu că pierde la palat un timp prețios pe care l-ar fi folosit mai bine la masa de lucru. Fără a mai lua În seamă riscul de a trăi acolo Întâmplări neplăcute. Ca În acea rece zi de februarie, când i s-a căutat nod În papură, Într-o dispută memorabilă, legată de un catren de tinerețe ajuns la urechea unui invidios. Divanul colcăie, În acea zi, de literați cu turban, monarhul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Orientului. Dar mă hărțuiesc câteva amintiri. — Alungă-le, zâmbește, bucură-te, profită de ultimele clipe de veselie! Neliniștitoare cuvinte, care mi-au răpit, În seara aceea, orice chef de a sărbători. Fazel era oare pe cale să continue, după șapte luni, neplăcuta discuție În contradictoriu de la Tabriz? Avea noi motive de preocupare? Eram hotărât să mă duc a doua zi la el ca să capăt o lămurire. În cele din urmă, am renunțat. Vreme de un an Întreg, am evitat să-l Întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să preia toate aceste sectoare. Până atunci, cea mai bună soluție care ni se oferă este aceea de a face apel la străini cinstiți și competenți. Nu e ușor să-i găsești, o știu. Am avut, În trecut, cele mai neplăcute experiențe, cu Naus, Liakov și mulți alții. Dar eu nu disper. M-am consultat, În această privință, cu câțiva colegi din Parlament și din guvern, credem că Statele Unite ne-ar putea ajuta. Sunt măgulit, am spus eu cu promptitudine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mască neagră pe față și mi-a spus să inspir profund. Dar eu nu voiam să inspir profund, aș fi preferat să nu mai respir deloc, pentru că masca mirosea a cauciuc, iar ce ieșea dintr-însa avea un miros la fel de neplăcut. Mi-am sucit capul, zbătându-mă și gemând, masca mi-era nesuferită și mă întrebam cum o fi asta, să adormi fără să vrei. Cu cât mai puțin voiam eu, cu atât mai tare mă apăsa mâna și alte două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]