9,277 matches
-
notă, adică o sută treizeci și opt de note în tot concertul, prezentate ca o singură melodie. Iar peste douăzeci de ani, toată muzica lui Beethoven s-ar rezuma la o singură notă acută, prelungă, care ar semăna cu aceea, nesfîrșită, țiuitoare, pe care Beethoven a auzit-o în prima zi a surzeniei sale" (Lentoarea, Humanitas, pag. 82-83). Kundera pare copleșit de forța variațiunilor, fie ele și iluzorii, așa cum Thomas Mann era confiscat de dialectica sonatei tonal-funcționale. Interesant însă, amîndoi și-
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
reflectează. În acest caz, Dalí în timpul războiului ne spune ceea ce este evident pentru artiști, însă rareori pentru marele public : a fost și este un om care muncește din greu. Publicul larg vede un personaj, un caracter, o invenție, și nu nesfârșitele ore de muncă grea și concentrată. Atunci când scria atât de mândru despre integritatea artistică din tinerețea lor, Dalí încă nu-și dădea seama că personalitatea sa inventată, masca sa vor deveni, în sine, un produs valoros care a prefigurat mișcarea
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
la telefon, mi-a precizat, foarte ambil, că ceea ce constituie în opinia sa ,cazul" este faptul că Frunzetti a trebuit să tragă toată viața după sine, popular exprimat, ,o tinichea de coadă" pentru a fi fost cândva legionar, ispășind la nesfârșit o greșeală din tinerețe. Este o opinie la care nu pot subscrie și care nu mi s-a părut că rezultă din capitolul ce i l-a consacrat, unde l-a supus unei judecăți indiscutabil severe. Fie-mi îngăduit să
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
și că toată lumea are intenția de a le atinge. Nu mai avem niciuna din aceste speranțe și ca atare mi s-a părut onest, mi s-a părut cinstit, să nu prelungim un festival de ipocrizie, să nu prelungim o nesfârșita aruncare de responsabilitate de la unii la ceilalți și să avem noi curajul să constatăm ceea ce este categoric adevărat din perspectiva noastră și anume că Uniunea Social Liberală nu mai există pentru că nu mai avea sens să existe, pentru că nu mai
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
după vreo trei bărdace de trăscău; apoi: o legătură de pătrunjel, poza domnului Prim-ministru Tăriceanu liniștindu-ne televizat că ,situația inundațiilor e sub control" în timp ce imaginile ne arată sfârtecări de diguri, prăbușiri de case, oameni cu priviri îngrozite, întinderi nesfârșite de apă, animale moarte... Da' dacă domnu' Premier zice că situația e sub controooool... - Hi-hi-hi! Se aude un râs homeric plutind prin noapte și peste ape. - Haralampy!, țip. Râzi? Nu ți-e rușine? - Nu eu am râs - schiuzmy! Nu eu
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
în cea mai tristă dintre zilele posibile, cînd credința se pierde atît de ușor, pentru că puțini au speranța că va urma o Duminică glorioasă. De la Pascal și pînă la George Steiner, șirul marilor conștiințe obsedate de Sîmbăta plîngerilor se întinde, nesfîrșit; doar cîțiva dintre cei care au acest sentiment îl exprimă; dar starea de spirit există și o respirăm cu toții. Ce încurajator ar fi dacă tot mai mulți muritori și-ar da seama că trăiesc, într-adevăr, în Sîmbăta Paștelui, dar
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
boală prețului fiindcă se dorește neapărat prețioasă. 1053. Care iubire există fără cerul sentimentelor brăzdat de nopțile înstelate ale farmecului? 1054. Dacă ai fi infinitul aș stă până l-aș cuprinde pentru tine. 1055. Rămâi cumva cu viața ta la nesfârșit? 1056. Singurătatea este o limită a bunul simț lăsat de Dumnezeu. 1057. Morală este ceea ce nu trebuie să faci din ceea ce își dorește majoritatea. 1058. Oprește timpul și simte-i clipă fiindcă doar în ea trăiești. 1059. Între nume și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lor în dolari) iar în interiorul țării Banii paraleli ar fi funcționat că moneda de schimb, ca lei, producând dezvoltare economică, si lei adevărați, după cele trei rotații vânzarecumpărare. De asemenea subliniem faptul că această metodă nu poate fi folosită la nesfârșit de către o țară, sau de către țările aflat în criza financiară, bugetară și economică, ci o dată sau cel mult de două sau de trei ori ! (Va urma) L-am cunoscut pe firul invizibil, dar mai ales prin cărțile sale, trimise din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în fața decât determinări abstracte și umbre de individualuri. Prins între acestea, poetul trăiește cu mare luciditate criză particularului cu precaritatea determinațiilor sale. Majoritatea poeților se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului, rămâne pradă patologiei metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
predau patriotismul. Lumea lor, a acestora din urmă, o destramă titluri de capitole în răspăr: Tata n-a mers pe tractor, sau Patria e-un borș cu știr. Însă, la fel ca-n Degete mici, poanta învinge. Scenariile, migălite la nesfîrșit, n-au nici o importanță. Adevărul, într-un roman de talent, dar căruia, nicicum, nu i se poate trece cu vederea construcția, e, tot timpul, în altă parte. Acolo unde, chiar după ce ,locatarii" ei au învățat cuvintele ,ne mutăm", are viză
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
Iar poezia lui caută să redea și mai mult prezența lucrurilor în concretețea lor palpabilă, apropriindu-se de cea mai simplissimă proză. Un poem dedicat havuzului din piață, altul unui geam spart, ce îi apare ca o ,condamnare" din seria unor nesfîrșite ghinioane, nenumărate poeme despre păsări ș.a.m.d. Aici se află marele oximoron intern al acestei poezii: ea ne prezintă enunțul liniar ca o simplă poveste, dar interiorul poemului este un arc încordat, pe care nici finalurile ,stinse" sau notațiile
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
trebuie prescrise niciodată. Exterminarea unui semen pe bază de rasă, în cazul fascismului, sau clasă, în cazul comunismului, sunt pete rușinoase pe obrazul speciei umane și nu avem nici un drept să le trecem sub tăcere. Altminteri, le vom repeta la nesfârșit și, peste o sută de ani, intelectualii secolulul al douăzeci și doilea se vor întreba, așa cum o facem, acum, perplecși, noi înșine uitându-ne în urmă: cum a fost posibil? Cum s-a coborât atât de adânc pe scara istoriei
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
la handicapați, valsează cu grație prin buzunarele murdare ale unor afeceriști venali. Problema mea nu e că dl. Copos se îmbogățește până la ceruri. Problema mea e că ne consideră pe toți proști, că își imaginează că ne poate fenta la nesfârșit, cu abilitatea de a adormi vigilența, acumulând milioane de dolari profitând de poziția dobândită. Personal, nu simt nevoia să fiu reprezentat, la nivel de țară, de un astfel de individ, care, prin setea de înavuțire, prin cinismul în care îmbracă
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]
-
obosind, luase el cuvântul, ca agronom mai bătrân... Tânărul agronom Titi Streașină, protejatul său, trimis în experiență în Statele Unite - povestea Pavelescu - mergea spre miază-noapte împreună cu prietena lui, Miriam, o negresă, în rabla lor de Buick, pe una din autostrăzile late, nesfârșite, părând că duc nicăieri. De condus, conducea ea, care-i spunea lui Titi ,prințul meu". Și care se fălea cu el, mai ales în fața albilor, că el, Titi, care nu prea vorbea englezește, le făcuse din sârma unei cozi de
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
acestuia și apoi cea naționalistă, închisorile politice din anii '50 și dizidenții din deceniul nouă, Revoluția din decembrie 1989 și speranțele aprinse odată cu ea, dezamăgirile ulterioare, dar și noul climat, mult mai respirabil, disputele ideologice din anii '90 și durerile nesfârșitei Tranziții: toate aceste episoade ale istoriei mari, la scară națională, sunt prinse și fixate în felii individuale de viață, cu nervurile la vedere. Mai ales în primele două secțiuni ale volumului, Alaltăieri și Ieri, dar și în cea de-a
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
Câlția refac istoria obscură a unui OM care a dobîndit abilitatea de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
alocând fiecărui eveniment și fiecărei perioade numărul de pagini meritat. Nu e vorba, așadar, de o narațiune compusă dinspre prezent spre trecut - așa cum se obișnuiește în clipa de față -, ci de una care beneficiază de tehnica derulării și devoalării: o nesfârșită acumulare de propoziții și fraze care acoperă evenimentele reale în timp, aș spune, real. Din acest punct de vedere, Postwar oferă nenumărate revelații, arătându-ne cât de puține lucruri știm chiar și despte istoria scursă sub ochii noștri. Nu mă
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
E drept, lui Cohen îi lipseau calitățile care în Bob Dylan se aflau din belșug: lăcomia parvenitului, cinismul și aroganța unui enfant terrible, repetent la capitolele bună creștere și recunoștință. Cohen avea în schimb talentul de a-și complica la nesfârșit viața. Acolo unde Bob Dylan tăia cu briciul, rupându-se cu brutalitate de trecut, călcând peste cadavre, Leonard Cohen făcea greșeală după greșeală: nu doar că era incapabil să renunțe la actualele iubite, dar le căra peste tot cu sine
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
Bob Dylan tăia cu briciul, rupându-se cu brutalitate de trecut, călcând peste cadavre, Leonard Cohen făcea greșeală după greșeală: nu doar că era incapabil să renunțe la actualele iubite, dar le căra peste tot cu sine pe foste. O nesfârșită cohortă de incriminări, recriminări, depresii și paralizii marchează această epocă." (pp. 200-201) Traducerea lui Mircea Cărtărescu din lirica lui Leonard Cohen este corectă și ea reprezintă un eveniment în sine. Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanți poeți români
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
decât unul dintre cei mulți, nenumărați, care au sporit Biblioteca cu câteva cărți, care au ,îngroșat" bibliografiile cu câteva titluri și care, în câteva rânduri, s-au aflat în centrul atenției criticii. Certitudinea că m-am înscris într-o serie nesfârșită de scriitori ale căror cărți vor fi în curând uitate. Cred că, de altfel, acesta ar trebui să fie și gândul permanent al scriitorului când își începe truda zilnică a paginii sale, a înălțării unei noi cărți. Nu de a
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
încântarea țărilor de dincolo de Dunăre, deja populate în exces cu temple musulmane și moschei islamice. Deși trece de ani buni printr-o perioadă de masochism la scenă deschisă, civilizația europeană, una bazată pe valorile creștine, nu se va cantona la nesfârșit - desigur, dacă nu vrea să piară - în defensiva, în non-combat-ul actual. O recentă carte a lui Jean Sévillia, Corectitudinea istorică, demonstrează că mistificările nu pot dăinui în eternitate. Vă aduceți aminte cu ce virulență s-a vorbit de modelul ,cruciadelor
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
este în ce măsură acest complicat (dar aproape banalizat astăzi) construct epic mai reține în el și un alt tip de romanesc decât cel care destructurează romanul. Joaca de-a creația dematerializată pe măsură ce autorul încearcă s-o închege nu poate dura la nesfârșit. Destui scriitori autohtoni, mai ales din generația '80, au căzut în capcana propriei ,abilități", desfășurând iar și iar golul, până ce s-au topit în el. În urma lor rămâne doar un zâmbet stupid-enigmatic, precum cel al pisicii lui Lewis Carroll. Costache
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
cariere în cadrul statului, care deși erau mai prost remunerate, asigurau o stabilitate financiară și de statut. Din acest punct de vedere, profilul administrativ al Italiei unificate a suferit un proces de meridionalizare, creând la nivelul opiniei generale a populației acuzații nesfârșite între Sud și Nord. Spațiul meridional, sărac și suprapopulat îi acuză pe politicienii din Nord de luarea unor decizii economice care discriminau Sudul, prin politică protecționista impusă, în timp ce spațiul dezvoltat și dinamic al Nordului peninsular învinuia Sudul și pe meridionali
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
De unde rezultă, grosso modo, două lucruri. Mai întîi un joc al contrariilor, între gravitate și ironie, între satisfacție și insatisfacție, între afirmare și retractilitate etc., joc favorizat, desigur, de ambianța mai mult ori mai puțin nefavorabilă, propice complexelor ruminării la nesfîrșit a umorilor, cugetării melancolice pe care o presupune locația marginală. în al doilea rînd, depășirea handicapului prin extensia imaginii, să zicem speciale, la dimensiunea a ceea ce, după cum scrie autorul, ,se cheamă, simplu, Condiție", condiția generică a poetului. Deși ni se
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
ratat - un premiu. Au iubit pe cineva, iar acel cineva, pentru o vreme i-a iubit la rîndu-i sau, din contră, i-a respins. Pe scurt, vorbesc de aceia care au trăit preț de o clipă. Și o retrăiesc la nesfîrșit, pînă la sațietatea celorlalți. Din propriul punct de vedere - dedublat în rol de spectator-comentator - ca și din acela al mulțimii care același rol îl joacă, acești oameni sînt marcați pe viață. La fel cum cei care mor tineri rămîn veșnic
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]