2,409 matches
-
duminicii În care, de dimineață, elaborase poezia “Mânzul” din volumul “Nebănuitele trepte”. Tot aici, l-am ascultat povestindu-ne pe Prințul Știrbei, venit la vânătoare, În rezervația regală de pe dealul apusean al satului, Dealul Roambeș, și am petrecut momente de neuitat, chiar dacă schimbările sociale de după război i-a alungat din sat ca fiind moșieri. Atât lui Tudor (plecat mai târziu În Israel și de aici În SUA) cât și lui Anca, devenită prin căsătorie Giurchescu,, le păstrez cele mai frumoase amintiri
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
toți participanții și care mi-au dat noi impulsuri vitale Într-o perioadă În care declinul fizic devenea din ce În ce mai vizibil. Totul s-a datorat colegilor timișoreni care au făcut tot posibilul pentru ca aceste momente din viața mea să devină de neuitat. Le mulțumesc și cu această ocazie și le doresc să treacă și domniile lor prin asemenea stări emoționale. Zâmbete profesionale Septembrie 2001. După o Întrerupere, de peste un an, de consultare a revistelor intrate În Biblioteca Universității, perioadă În care am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aproape aceeași evlavie, un fior asemănător al trecutului depozitat în pagina ca și-n ființa lor, care mă emoționau enorm. Cel dintâi scriitor cu care am făcut cunoștință, în ultima clasă de liceu, a fost Ury Benador, cu prilejul de neuitat al unei festivități la Biblioteca din Oradea. I-am căutat apoi cu înfrigurare și i-am găsit pe Adrian Maniu, pe Alexandru Theodor Stamatiad, pe Virgil Gheorghiu, pe Simion Stolnicu, pe Dimitrie Stelaru ca și pe Vladimir Streinu sau Șerban
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
această carte. Greu am găsit-o, mi-a Împrumutat-o un creștin. În acea carte ne regăsim, și eu m-am regăsit, multe lucruri minunate veți afla În ea. Ajută la zidirea sufletului... Îmi amintesc clipe frumoase și trăiri de neuitat... În săptămâna Patimilor Domnului Iisus, luând parte la denii ne transforma și pe noi. În toate serile cu slujbele deniilor m-a afectat mult și profund. Chiar de miercuri seară, joi seară citindu-se cele 12 Sf Evanghelii, impresionant era
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și-a scris istoria prin legile și actele sale. Nu greșelile lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari”. Făuritor de țară, simbol al renașterii naționale, Domnitorul Unirii „a rămas pentru poporul nostru nu idolul de-o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător” (Nicolae Iorga). Domnia și personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza trebuie privite astăzi, cu și mai multă considerație, „căci dacă omul a avut slăbiciuni inerente sărmanei noastre naturi umane, suveranul a fost întotdeauna integru și pătruns de cel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
maté" cu tatăl meu. El întâlnise în Che un bărbat de o mare profunzime, foarte interesat să asculte. Eu eram foarte tânără și Che m-a impresionat profund. Se întrevedea deja că va rămâne în istorie... Am petrecut ore de neuitat ascultând discuțiile lor. Che a fost foarte aplaudat de către tineri și foarte criticat de cei care gândeau altfel și nu aveau viziunea amplă a tatălui meu... Putea să placă sau nu maniera în care își apăra ideile... dar aparține istoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mai putea zăbovi. Dansurile și cavalcada junilor nu se mai puteau prezenta, dar recepția la gară, la lumina făcliilor, a fost foarte frumoasă. Protopopul Savu, doamna Băiculescu, multe cunoștințe vechi și altele noi, prin căldura și dragostea arătată, încheiară această neuitată călătorie oficială, făcută însă într-o atmosferă de entuziasm, iubire, spontaneitate, care nu se mai putea regăsi în viața unui om sau popor. (Aici se încheie textul publicat în volumul II, ediția I, 1937. ) [Dar atunci începu să bată un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o noapte de pomină în care am luat o bătaie de toată frumusețea, atât eu cât și Bobiță, de la soții Hlinka. Ne amuza de fiecare dată cicăleala prietenească dintre ei, dornici să se depășească unul pe celălalt. O seară de neuitat a unui moldovean, o olteancă, un neamț și un sârb, într-un singur cuvânt, „niște naivi”. Sâmbătă dimineață, după servirea micului dejun, am pornit cu toții pentru a strânge lemne pentru focul de tabără. La masa de prânz se anunțase vizita
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Clinică neuropsihiatrică din Iași, C. I. Parhon era deja un savant consacrat pe plan internațional, un inovator al gândirii medicale contemporane. La Iași, profesorul Parhon a atras în jurul său un colectiv de tineri de valoare, care, într-o ambianță de neuitat, au colaborat la opera de cercetare; ulterior, aceștia s-au diferențiat, abordând alte discipline biologice sau medicale. Profesorii L. Ballif, V. Mârza, E. Mârza, Maria Briese, Zoe Caraman, Constantin Ștefănescu, doctorii Charlotte Ballif, Cahane, soții Ornstein, Mihai și Ipolit Derevici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
chirurgie, revine la Iași, unde va rămâne întreaga viață. În preajma morții (1979) dăruiește frumoasa lui casă unica sa avere Facultății de medicină, pe care a slujit-o peste patru decenii. Activitatea chirurgicală a profesorului Buțureanu a fost extraordinară. Au rămas neuitate măiestria sa manuală, gestica operatorie, eleganța artistică a actului chirurgical: totul decurgea repede, într-un mod fascinant, ca un ritual medical în care nu se putea greși. A fost un mare profesor, cursurile sale, care erau urmărite cu interes, erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1939, când se pensionează, dispunea de un laborator care, cum menționa succesorul său, Ștefan S. Nicolau, "este ca acela... de la Institutul Pasteur din Paris... aparate moderne și extrem de costisitoare, microscoapele cele mai bune din lume". A rămas o figură de neuitat. "Metoda" sa onorează încă Școala universitară ieșeană, iar colaboratorii săi formați sub îndrumarea "fermecătorului" (Ionel Teodoreanu) au fost Mihai Ciucă, Constantin Ionescu Mihăiești, Maria Franche, Jules Nițulescu, mari reprezentanți ai medicinii românești. A murit în 1939, fiind înmormântat la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de dincolo de lume. MIHAI DUCA (1920-2003) Foarte grea încercarea aceea de a descrie, într-un spațiu limitat, o personalitate atât de complexă, de o vitalitate rară, de o recunoscută distincție și luminozitate inefabilă, dotat cu o inteligență înaltă și cu neuitat simț al umorului, cum a fost profesorul Mihai Duca. Îl revăd cu nostalgic respect, printre rectorii cei mai importanți ai Școlii ieșene de medicină, mă întâlnesc, deseori, în amintire, cu domnia sa, dar ce dificilă este o analiză despre un astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se ferească de utopii, să situeze practica la locul cuvenit, să fie medici modești, filozofi ai profesiunii lor care, prin definiție, cere o înaltă înțelepciune și clară pricepere antropologică. C.C. Dumitriu rămîne, astfel, pentru multe serii de medici ieșeni, un neuitat inițiator în elementele esențiale ale medicinii. El este, totodată, unul dintre iluștrii interniști, creator de școală medicală semiologică. * C.C. Dumitriu absolvise medicina la București. A fost un distins reprezentant al marilor clinici de medicală din capitală, remarcându-se, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
excelentă clinică de semiologie, polarizând în jurul său o promoție de somități medicale ieșene, printre care viitorul prof. C. Strat, doctorii G. Rusu, I. Lungu, Fl. Ilarion și alții care au continuat opera lui. A fost un excelent vorbitor, cu o neuitată logică semiologică, un valoros diagnostician. În perioada ieșeană, a publicat un număr mare de lucrări; în special manualele didactice și tratatele lui C. Dumitriu au avut un rol foarte mare și o circulație intensă în lumea medicală, atât în centrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mare de lucrări; în special manualele didactice și tratatele lui C. Dumitriu au avut un rol foarte mare și o circulație intensă în lumea medicală, atât în centrul medical ieșean, cât și la celelalte facultăți din țară. A întreținut o neuitată viață de clinică medicală, a impus o gândire clară, un impecabil raționament diagnostic și a reușit să imprime o ținută particulară, de adevărată academie, clinicii sale. Când a plecat la București, în 1953, lăsa în urmă o clinică medicală excelentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
tocmai când meditam la o tabletă "despre Petru Vancea", profesor de oftalmologie la Iași între 1943 și 1980, membru al Academiei Române, o personalitate "specială", de o energie neastâmpărată, de o extraordinară putere de muncă și de un farmec profesoral de neuitat. A fost unul dintre iluștrii profesori ai acestei facultăți; dar au fost și alții "iluștri" Având grijă să evit clasificările, el se situează undeva în frunte, printre marile inteligențe și talente didactice care au fermecat numeroase serii de studenți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
imensă. Ea trebuie căutată în toate marile periodice de specialitate și în cărțile de oftalmologie pe care le-a scris singur; nu mai puțin în cărțile de eseuri și memorialistică, talentul de excelent scriitor fiind pe măsura retoricii sale de neuitat. Trahomul, virozele oculare, neurologia oculară, cataracta, metode noi și concepte noi în chirurgia oculară, endocrino-oftalmologia și multe altele l-au făcut cunoscut, l-au consacrat ca academician, medaliat al multor Academii. Nimeni nu îl poate uita", spunea bătrânul fost deținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dimineață făceam o vizită prelungită și aceasta, în afara prescripțiilor și intervențiilor terapeutice necesare, era însoțită întotdeauna de expresia unei adânci înțelegeri sufletești și a unor sentimente cu adevărat părintești. Pentru mine, aceasta a însemnat o școală și un exemplu de neuitat»... Activitatea depusă i-a adus recunoașterea calității muncii sale fiindu-i recompensată cu ordinul «Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară », decorație care se adăuga celei de «veteran», «Medalia Avântul Țării », ca participant în războiul din Bulgaria. Era
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în toată țara, când s-a vestit că la 10 mai noul Principe își va face intrarea în capitală. Pentru a fi față la acest eveniment unic în istoria țărei noastre, am plecat la București și în dimineața acelei zile neuitate m-an dus pe întinsul câmp de al bariera orașului, unde mii și mii de oameni așteptau în bătaia inimei sosirea marelui oaspe, a salvatorului nostru, zic salvator, fără să exagerez sau să fiu bănuit de lingușitor, căci sunt dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o adevărată prăpastie morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin lucru ce mi s-ar fi putut întâmpla era să rămân rușinat în fața unei întregi familii și, prin urmare, în neputință de a mă alia cu dânsa. Apoi, ca consecință, n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ochii ei revărsători de lumină, de astă dată mai frumoasă, mai diafană, mai poetică, așa că parcă ea însuflețea întreaga fire încunjurotoare. Iar notele fluierului îmi răsunau în urechi dulci, melancolice, întocmai cum îmi răsunase odinioară aria plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
timentale și istorice și cu eroinele sale celebre prin languro zi tatea lor fatală și prin prea lungile lor picioare; și, În sfârșit, epoca de aur de după războiul european, cu marile sale realizări de artă cinematografică, cu filme mute, dar neuitate până astăzi, [chiar dacă] un viitor președinte al Academiei Române, rebel la orice Încercare de a-l duce la cinematograf, nu se lăsa deloc convins de viabilitatea Artei a șaptea. Primul gramofon ambulant, purtat pe un căruț ca o flașnetă, apărut pe lângă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
disperate În Oedip de Sofocle, Le Bargy și Lucien Guitry, impecabili În drame pariziene de salon gen Marchizul de Priola, Georgette Leblanc-Maeterlinck, soția și interpreta ideală În Monna Vana a lui Maurice Maeterlinck, Ermete Novelli, creatorul lui Papa Lebonnard și neuitat În Moartea civilă; apoi dizeuza Parisului 1900, Yvette Guilbert, la femme aux gants noirs, și Félix Galipaux, cupletist În monorime imitate de G. Ranetti; și, ca să termin, acea dansatoare spectaculoasă, fluture multicolor, Loie Fuller, prietena principesei Maria, cum și țiganca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ne aducea vinul din bordeiul numai cu răcoarea pământului, iar coana Lucreția ne răsfăța, drăguța de ea, cu pui de porumbei la tavă pe orez și roșii, În odăița din fund, cu tavanul jos, În care ne Înghesuiam În compania neuitată a câtorva prieteni și a metreselor noastre tinere, frumoase și ispititoare, venite aci cu sânii și spatele lor mândru despuiat până la noadă, ca pregătite pentru balul, din aceeași seară, al țiganilor, al lăutarilor sau al măcelarilor, de la Liedertafel, de la Oppler
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de vanilie, și cu cornurile ei calde cu nuci (un leu cincizeci cornul de o jumătate de kilogram) care Îmbălsămau tot pasajul, sau cu capuținerele ei vieneze cu frișcă din belșug, servite În pahare groase cu picior - produse unice și neuitate bucurește nilor de vârsta mea și din care se Înfruptau, lacome din dra goste, perechi-perechi de Îndrăgostiți veniți În acest amabil și discret loc de rendez-vous, accesibil tuturor pungilor și reconfortant pentru stomacurile delicate și belalii ale femeilor prea iubețe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]