3,942 matches
-
În a ne exercita cetățenia, În a participa la suveranitate și a controla autoritatea politică, fără să ne mulțumim doar să ne păstrăm independența privată. Acțiunea republicană ne apare ca o critică internă a modernității politice, În măsura În care nu contestă principiul neutralității statului În privința concepțiilor despre Bine (și deci separarea dreptului de morală). Ea constituie o metodă de a apăra modelul liberal Împotriva propriilor derive. Este clar că această concepție contribuie la susținerea conceptului de comunitate politică. În plus, ea oferă mijloacele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concepțiile deontologice care Îi sunt asociate, adică pe cele care postulează primatul dreptului asupra binelui, prin studierea celei mai influente dintre ele, anume cea a lui John Rawls. La baza repunerilor În discuție inițiate de filosofii comunitarieni stă Îndoiala privind neutralitatea statului În cadrul dezbaterii morale (chiar dacă gândirea acestora este suficient de diversă pentru a rezista oricărei tentative de Încadrare Într-o tipologie). În sfârșit, ne vom Întreba care sunt posibilitățile de depășire a antagonismului dintre liberali și comunitarieni și care sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
săi. Este unul dintre aspectele care distinge o teorie neutilitaristă a dreptății de una utilitaristă, aceasta din urmă putând accepta sacrificarea câtorva indivizi În speranța ameliorării sorții colectivității. Cel de-al doilea, legat În mod intim de primul, este principiul neutralității statului. Orice susținere pe care acesta o acordă unei revendicări colective apare ca o Încălcare a idealului de imparțialitate și deci ca o limitare a drepturilor individuale, misiunea atribuită statului fiind aceea de a oferi tuturor condițiile necesare pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
O teorie a dreptății, așa cum am văzut, trebuie să corespundă preocupării unor indivizi raționali de a-și atinge interesele, fără să le impună o viziune anume asupra lumii. Pentru a nu lovi nici o conștiință, ea trebuie să comporte o anumită neutralitate morală (Rawls, 1993, pp. 293-294): „În liberalismul politic, problema comparațiilor interpersonale În materie de bunăstare a cetățenilor devine următoarea: dat fiind faptul că ideile lor despre bine sunt În conflict, cum se poate ajunge la o Înțelegere politică cu privire la ceea ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care ar trebui să elimine o dată pentru totdeauna toate problemele luptei dintre religii și a religiei Împotriva cetății, constă Într-un fel de combinație Între liberalism și pluralism: se afirmă, Împotriva tradiției aristoteliene și tomiste, prioritatea dreptății asupra binelui și neutralitatea statului În raport cu binele” (Leca, 1996, p. 246). Prioritatea dreptății decurge, se Înțelege, din cea a libertății față de toate celelalte valori morale și politice. Or, așa cum observă Catherine Audard (Audard, 1996, p. 785), „respectarea priorității libertății presupune respectarea pluralismului moral și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concepții despre bine conforme cu modul de viață al societății și descurajându-le pe acelea care vin În contradicție cu acest mod de viață” (Kymlicka, 1996, p. 266), autorii care se reclamă de la acest curent aduc o critică puternică tezei neutralității statului și concepției liberale asupra autonomiei individuale. Taylor dă o formulare precisă a problematicii comunitariene: „Definiția completă a identității cuiva implică așadar nu doar atitudinea sa față de chestiunile morale și spirituale, ci și o anumită raportare la o comunitate care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumitor culturi minoritare. Orice individ ar avea dreptul la o apartenență comunitară, care ar constitui un „bun social primordial”. Or, dacă apartenența socială este un astfel de bun, ea nu mai intră În categoria chestiunilor morale față de care se pretinde neutralitatea statului. Și totuși, fără a neglija importanța problematicii identității culturale, este preferabil să o separăm de chestiunea constituirii unei comunități politice. Această distincție se află În centrul tradiției republicane. Filosoful britanic Quentin Skinner ilustrează acest punct de vedere: sprijinind puternic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
determinant democrației. La capătul acestei treceri În revistă, putem nuanța considerabil opoziția care, a priori, putea părea determinantă Între dreptate și bine. Atașamentul față de principiile esențiale ale liberalismului este afirmat, după cum am văzut, de autori care refuză interpretarea procedurală a neutralității statului. Ar fi deci perfect posibil să ne implicăm În urmărirea binelui comun, păstrându-ne, În același timp, atașamentul față de valoarea centrală a autonomiei individuale. Această poziție conciliatoare, care, fără Îndoială, depinde În mare măsură de cadrul sociologic al Americii de Nord
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Ltc "L" Laicitatetc "Laicitate" În centrul conflictelor ideologice ce apar În domeniul social contemporan, există o serie de termeni care evocă vechile dispute religioase: laicitate, neutralitate, clericalism sunt câțiva dintre ei. De Îndată ce Îi pronunțăm, suntem bănuiți că am aparține uneia dintre cele două categorii În conflict: anticlericalilor sau partizanilor unei Întoarceri la teocrație. Din fericire, realitatea este mai puțin maniheistă. ν Pe lângă laicismul combatant și integrismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se confruntă cu integrismul catolic, iar extremismul religios evreu urmărește În mod explicit transformarea statului Israel, laic și multiconfesional, În teocrație. La o scară mai redusă, atentatele de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite par În acest sens să anunțe sfârșitul neutralității politice. Pentru că a contestat În fața tribunalului referința religioasă din cadrul jurământului civil (The Pledge of Allegiance), jurământ care cuprinde referirea la divin abia din epoca lui McCarthy, un cetățean californian, Michael Newdow, medic la un modest spital de urgență din Sacramento
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universități catolice și protestante. Laicitatea școlară Părintele școlii laice este nimeni altul decât Jules Ferry. Pozitivist, francmason, partizan al educării fetelor, el a rămas cel care a promovat, pe lângă legea privind gratuitatea (1881) și cea privind obligativitatea (1882), legea privind neutralitatea Învățământului public: „Școlile primare Își vor Întrerupe activitatea o zi pe săptămână, În afară de duminică, pentru a le permite părinților, dacă doresc, să le ofere copiilor lor o educație religioasă În afara edificiilor școlare publice” (art. 2). Legea din 9 decembrie 1905
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clericalism de dreapta, s-a dezvoltat, În urma conciliului Vatican II, un clericalism de stânga, care nu mai caută să controleze direct statul, ci să influențeze lucrurile indirect, prin intermediul sindicatelor și al asociațiilor. Astăzi avem dreptul să punem sub semnul Întrebării neutralitatea acțiunii anumitor mișcări de caritate sau regionaliste. Islamul este departe de a fi singurul vinovat de dificultățile pe care le Întâmpină puterea civilă laică În menținerea distincției Între puterea politică și autoritatea religioasă. La rândul său, anticlericalismul tinde adesea și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca În Franța. În Italia și Germania, laicitatea este indisociabilă de mișcarea naționalistă, adică de voința de a afirma unitatea națiunii Împotriva hegemoniei puterilor ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878) și Sonderbund În Elveția au fost mișcări marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă mai mult țările latine. Republica spaniolă (1868-1876), Portugalia (1908-1917) și Mexicul au cunoscut puternice manifestări de laicitate antireligioasă, ca reacție la clericalismul creștin triumfător. În domeniul școlar, intenția laică s-a afirmat la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le facă, iar În unele cantoane personalul din Învățământ trebuie să fie laic. În Statele Unite, școlile publice oferă În general un Învățământ religios nedogmatic, sub forma unor lecturi din Biblie, tradiție protestantă deja afirmată, Însă multe orașe au decis respectarea neutralității absolute În materie de religie. În Italia, legea din 15 iulie 1877 a eliminat catehismul și istoria sfântă dintre materiile obligatorii la școală. Tradiția și puterea ecleziastică le-au păstrat Însă În cea mai mare parte a orașelor. Cineva s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legea din 15 iulie 1877 a eliminat catehismul și istoria sfântă dintre materiile obligatorii la școală. Tradiția și puterea ecleziastică le-au păstrat Însă În cea mai mare parte a orașelor. Cineva s-ar putea mira văzând că termenii de neutralitate și de laicitate sunt folosiți fără deosebire atunci când este vorba de școală. Se referă oare la aceeași realitate? Ar trebui să punem semnul egalității Între ei, așa cum se face În mod curent În utilizarea lor politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenii de neutralitate și de laicitate sunt folosiți fără deosebire atunci când este vorba de școală. Se referă oare la aceeași realitate? Ar trebui să punem semnul egalității Între ei, așa cum se face În mod curent În utilizarea lor politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței care tinde să le confunde, este util să facem distincție Între cele două cuvinte. Neutralitatea, Într-adevăr, face trimitere la un domeniu de aplicare mai larg decât laicitatea. Depășind domeniul religios, această referință Îi indică pedagogului că școala
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oare la aceeași realitate? Ar trebui să punem semnul egalității Între ei, așa cum se face În mod curent În utilizarea lor politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței care tinde să le confunde, este util să facem distincție Între cele două cuvinte. Neutralitatea, Într-adevăr, face trimitere la un domeniu de aplicare mai larg decât laicitatea. Depășind domeniul religios, această referință Îi indică pedagogului că școala trebuie să facă toate eforturile pentru a rămâne Întotdeauna prudentă și rezervată În raport cu chestiunile religioase, dar și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
afirmativă, indicând scopurile ce trebuie urmărite și mijloacele prin care acestea pot fi atinse, pune o preocupare de ordin moral la originea acțiunii publice. Ea neagă așadar distincția Între domeniul moralei și cel al acțiunii politice și violează astfel ideea neutralității statului. Cea de-a doua logică ține de „politica de recunoaștere” (Charles Taylor). În acest caz, se cere recunoașterea diferențelor culturale, expresie esențială a demnității umane. Se insistă pe problematicile identitare (identity politics) și se caută obținerea recunoașterii politice a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumitor culturi minoritare. Orice individ are dreptul la o apartenență comunitară, care constituie un „bun social de prim rang”. Or, dacă această apartenență este un astfel de bun, ea nu mai intră În categoria chestiunilor morale față de care este necesară neutralitatea statului. Totuși, numai culturile numite „societale”, cele care le oferă membrilor lor o gamă substanțială de opțiuni de viață, pot să revendice drepturi colective. Ceea ce Îl determină pe Kymlicka să facă distincție, lucru destul de dificil, Între minoritățile naționale care satisfac
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poziții care nu pot fi conciliate prin simplul apel la raționament, dar care nu implică totuși În nici un caz renunțarea la principiile universale. În această situație, deliberarea concretă Între perspective rezonabile reprezintă un răspuns adecvat. Schimbul de argumente nu presupune neutralitatea (În procesul sau rezultatul său) soluției provizorii pentru un conflict moral fundamental. Autorul consideră, În schimb, că ne putem modifica poziția În funcție de obiecțiile care ni se aduc. El multiplică deci „posibilitățile de a găsi o soluție care, actualmente, nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau de a acționa pe care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau particularismele, egocentrismul sau participarea la o comunitate de proiect. Ierarhiile care se desprind reflectă sensibilitățile momentului și nu se referă decât la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce a iscat un scandal de proporții în politica mondială, va îngropa povestea - care, de altfel, n-a atins niciodată proporțiile din fosta Germanie Federală. Evenimentul mi-a reamintit însă faptul că după 1945 Austria a reușit să își păstreze neutralitatea, menținându-și în același timp stabilitatea socială. Poate cu ipocrizie Ăcine mai știe azi câți austrieci s-au bucurat la momentul anexării de către Germania nazistă, în 1938?), cu un oarecare fariseism, cu o doză bună de conservatorism și, după al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Poate cu ipocrizie Ăcine mai știe azi câți austrieci s-au bucurat la momentul anexării de către Germania nazistă, în 1938?), cu un oarecare fariseism, cu o doză bună de conservatorism și, după al doilea război mondial, cu o obsesie a neutralității, dar așa s-a creat prospera Austrie contemporană. Pe de altă parte, așa a putut apărea și succesul liderului naționalist Jörg Haider, actualmente guvernator al landului Carinthia. * * * Doar că asemenea discuții sunt prea serioase pentru niște luni de vacanță. Cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
social, motiv pentru care primează formulele fixe, textele organizate după scheme și un vocabular relativ restrîns. Unele stereotipii caracterizează și varianta juridică a stilului prin codurile de legi. Pe de altă parte. Stilul științific, prin caracterul de obiectivitate și de neutralitate se apropie de limba standard, redînd cunoașterea sistematizată din diferite domenii și se definește de asemenea printr-un grad înalt de șablonizare. Dacă terminologiile diferă prin elementele alcătuitoare, prin originea și prin organizarea semnificațiilor, unele scheme de structură sînt similare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aici rolul de expresie a creației, de mijloc pentru exprimarea și transmiterea ei. Pe de altă parte, fiind dominat de (orientarea de a se adecva la) realitate sub raport ontologic, limba manifestă în cazul stilului științific caracter de obiectivitate, de neutralitate în raport cu indivizii vorbitori, de exterioritate față de trăsăturile subiective. De aceea, stilul științific reflectă în mare măsură tendința spre standardizare a limbii literare și se realizează ca fiind dominat de reguli urmate fără abateri semnificative. În acest stil se cuprind, pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]