2,919 matches
-
Journal, 11.06.1994). În bună măsură, chiar știința a produs această autocontestare a bazelor sale din ultimele secole. Începînd cu principiul incertitudinii enunțat de Heisenberg în 1920, conti-nuînd cu teoria dezordinii, a haosului, cu noile teorii morfogenetice sau "ale nimicului" din fi-zica cuantică, cu noile teorii ale sistemelor, citadela științei a fost invadată de forța centripetă a deconstructivismului și a impredictibilității. La fel în artă, în filosofie, în științele sociale. Asistăm la o schimbare de paradigmă. Cînd cosmosul este analizat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m-am dovedit nevrednic. Strădania, însă, n-am părăsit-o. Poate că Dumnezeu o să-mi dea ajutorul Lui, ca să mă dăruiesc iubirii Sale. Pentru aceasta nu mă
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m-am dovedit nevrednic. Strădania, însă, n-am părăsit-o. Poate că Dumnezeu o să-mi dea ajutorul Lui, ca să mă dăruiesc iubirii Sale. Pentru aceasta nu mă
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
este binecunoscută respingerea rîsului de către patristică, rîsul este tocmai acțiunea prin care dumnezeirea este negată, micșorată,, ceea ce Întreprinde pînă la urmă pajul este totuși o lecție de mortificare a fetei. „... nu e nimic și totuși e / o sete care-1 soarbe” Nimicul redus totuși la un punct iar punctul cum spune Poulet continuă spațiul, pentru că el conține totalitatea razelor, care dezvoltîndu-se ar Îmbrățișa spațiul, și totuși el e fără spațiu pentru că nu se hotărăște să iasă din el acele raze. Punctul este
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de 1-angoisse”: „În angoasă, În această stare există calm și pace; Însă mai există și altceva, ce nu-i chiar tulburare și luptă căci nu există nimic Împotriva căruia să se lupte. Dar ce este atunci? Nimic. Dar efectul acestui nimic? El dă naștere angoasei. Este aici misterul profund al inocentei de a fi În același timp angoasă. Visător, spiritul proiectează propria sa realitate care nu este nimic, dar acest nimic vede Întotdeauna inocența În afara lui Însuși”. Iată cum se prezintă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
al străzii provinciale și cel mai strâmt al camerei sărace, între o exterioritate mizerabilă, înșirată în "cârduri de oameni străini", consumați la rându-le de mizeria proprie, și răul interior. Un fel de întâmplări în (i)realitatea noastră zilnică, de nimicuri ridicate la rang de catastrofă ce validează vidul ontologic. Cercul se închide de fiecare dată într-o consemnare apatică, obosită, dezavuată, care pecetluiește legătura aceasta teribilă între ieri și azi, între afară și înăuntru, între totul și nimicul existențial: "(azi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zilnică, de nimicuri ridicate la rang de catastrofă ce validează vidul ontologic. Cercul se închide de fiecare dată într-o consemnare apatică, obosită, dezavuată, care pecetluiește legătura aceasta teribilă între ieri și azi, între afară și înăuntru, între totul și nimicul existențial: "(azi când mergeam pe stradă/ niște copii se băteau cu pietre// în stația de tramvai am/ văzut o femeie care/ avea un scuipat pe spate// acum stau lungit pe saltea/ și îmi scot cu degetul/ scamele adunate în buric
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Literare, București, 2011 (în care se recuperează și majoritatea textelor din volumul de debut), nuanțează cei doi poli de interes ai poetului. Pe de o parte, minimalismul, poetica derizoriului, a insignifiantului care, prin cumul, amplifică angoasele: "aceste lucruri mărunte. aceste nimicuri și nimicnicii./ această gelatină.// cum să mergi/ în picioare.// să mergi/ pur și simplu/ mai departe/ mai departe/ să mergi.// oboseala aceasta/ ce obosește./ frica aceasta/ ce-nfricoșează" (aceste lucruri mărunte). Pe de altă parte, reflecția gravă asupra temelor macro
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1977-1978), scenograf (1978-1980), profesor (1980-1989), președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași (1990-1993), consilier la Inspectoratul pentru cultură Iași (din 1999), director Școala de Arte, Iași (din 2007). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1972) și editorial cu La marginea nimicului (1977). Colaborează cu numeroase eseuri, articole și cronici plastice la "Cronica", "Convorbiri literare", "Forum cultural", "Luceafărul", "Symposion", "Dacia literară". Volume de poezie publicate: La marginea nimicului, Editura Junimea, Iași, 1997; Iluzia ontică, Editura Gramma, Iași, 2002; Atelierul (Mocanorfoze I). Poem
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din 2007). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1972) și editorial cu La marginea nimicului (1977). Colaborează cu numeroase eseuri, articole și cronici plastice la "Cronica", "Convorbiri literare", "Forum cultural", "Luceafărul", "Symposion", "Dacia literară". Volume de poezie publicate: La marginea nimicului, Editura Junimea, Iași, 1997; Iluzia ontică, Editura Gramma, Iași, 2002; Atelierul (Mocanorfoze I). Poem, Editura T, Iași, 2007; Atelierul (Mocanorfoze II). Poem, Editura Cronica, Iași, 2011. Primele două volume ale pictorului Traian Mocanu La marginea nimicului (Editura Junimea, Iași, 1997
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezie publicate: La marginea nimicului, Editura Junimea, Iași, 1997; Iluzia ontică, Editura Gramma, Iași, 2002; Atelierul (Mocanorfoze I). Poem, Editura T, Iași, 2007; Atelierul (Mocanorfoze II). Poem, Editura Cronica, Iași, 2011. Primele două volume ale pictorului Traian Mocanu La marginea nimicului (Editura Junimea, Iași, 1997) și Iluzia ontică (Editura Gramma, Iași, 2002) tematizează în genere fie îndoiala existențială, fie travaliul artistic, când nu combină ambele forme de reflecție într-un discurs în care lucirile autoironice capătă un relief nou, de tușă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mihai Ursachi conțin practic, într-o formă densă, toate liniile directoare ale unui program poetic atent scenografiat de autointitulatul magistru de Țicău: "de aceea îți spun, toată baza mea (știi prea bine/ că-s mai vanitos decât Lucifer însuși),/ este Nimicul.// O glorie fără cusur și inalterabilă/ îmi construiesc în secret, folosind ca unelte/ disimulația (aplicată îndeosebi mie însumi),/ mistificarea și infamia. Prin ele/ voi ajunge stăpân absolut al imperiului/ fabulos, fără margini în timp sau în spațiu,/ nelegat de hazardul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
secret, folosind ca unelte/ disimulația (aplicată îndeosebi mie însumi),/ mistificarea și infamia. Prin ele/ voi ajunge stăpân absolut al imperiului/ fabulos, fără margini în timp sau în spațiu,/ nelegat de hazardul nu mai știu cărui/ obscur idiom, voi fi autarhul/ Nimicului.// mai mult nu-ți mai spun. Confidența aceasta / în ciuda armoariei mele (Să nu te încrezi) / pentru simplul motiv că te detest". Și anume: histrionismul, apetența pentru disimulare, mistificare și automistificare (de unde obsesia măștilor și a altor forme de deghizare), evaziunea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
însetați de absolut, prin nisipuri spulberate de vânt", îi constituie materia poetică într-un lung șir de texte din Fiul omului (Cartea Românească, București, 1986), alegorii ale trecerii prin spații nervaliene, din bizara lumină a "Marelui Întuneric, unde Totul și Nimicul/ își sugeau reciproc degetul firav", spre o lumină tot întunecată, cea a vieții biologice. În poemul intitulat Octombrie, spre exemplu, pre-nașterea este recuperată anamnetic ca un lung șir de scindări, de diviziuni între punctele cardinale opuse ale conștiinței: "Mă aflam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ce vin la stupi de-albine prohibite.// mai lasă-mi turnul vechi și athanorul/ în care focul alt siliciu cerne/ să-nregistrez pe benzi și noaptea-aceea/ când suflă geniu-arghezian și bombe/ cu hidrogen iradiază osul/ boltitei frunți lucind spre cimitire// nimicul confundat de orbi cu bronzul" (Viața, moartea și spațiul dintre ele). Ei bine, aproape fără excepție, în acest spațiu atât de fragil dintre viața și moartea textului, Horia Zilieru reușește să rămână Horia Zilieru... Referințe critice (selectiv): Eugen Barbu, O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
50]. Că revers al societății de plăcere apare nevroza plictiselii. Plictisul devine o experiență și un motiv literar al timpului. M.-C. Bancquart [p. 213] consideră că el își are sursă în rafinamentul extrem al femeilor, care petrec timpul cu nimicuri. Considerăm că această stare de plictiseală proprie sfârșitului de secol francez, în general, si femeii pariziene în special, care ține și de ne-ocuparea să socială, este totuși una de plictiseală și căutare activă, deoarece Pariziana încearcă cu disperare să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un frig astral în suflet, gândindu-mă la libertatea de odinioară, săracă dar nevinovată. Am gasit puțină alinare în cuvintele tale pline de bunătate, amintindu-mi de tine adolescent, cu spirit tulburat, dar trup senin și de mireasma monstruoasa a nimicului. Rămâi lângă mine, Giorgio, în zilele astea în care orele, spre marea mea tulburare, parcă au împietrit (08.01.1924). Simțea prezenta morții, care îl îndeamnă să compare, naiv, cu o cruce consoana "ț" repetată în hipocoristicul Totò (Salvatore), cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cuvinte) și cel al vântului (suflul): fir ce conduce gândul înspre imaginile apuse. Quasimodo mizează pe polisemantismul termenului voce, care are deopotrivă sensul de cuvânt și glas. Tăcerea amintirii instaurează așadar domnia uitării ce deschide în fața eului perspectiva golului, a nimicului. Este un izvor nesecat de teama: temeri de umbre și tăceri (Vânt la Tìndari) dat fiind că anunță, uneori, chiar împietrirea inspirației. Întreruperea comunicării dintre natură și eu poetic constituie o altă cauză a imposibilității de a turna realitatea în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sistemelor pînă la analize concrete pe țări sau conjuncturi spațio-temporale. În această ultimă parte, utilă mai ales pentru activități de seminar, ne-am folosit și de analize anterioare, prezentate în alte lucrări, cum sunt: Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Globalizarea. Nenumele nimicului, Grădinile lui Akademos și Gnoza de la Bilca. Prima parte vine oarecum în continuarea lucrărilor noastre Politici economice conjuncturale și Fundamente filosofice ale economiei. Speranța noastră este ca tinerii să se obișnuiască cu gîndirea sistemică, integratoare, să evite rămînerea în specializări
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
social, PUF, Paris, 1977; Bourdieu Pierre, Rațiuni practice, Meridiane, București, 1999; Braudel Fernand, Dinamica capitalismului, Corint, București, 2002; Brăilean Tiberiu, Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Institutul European, Iași, 2001; Brăilean Tiberiu, Economie generală, Institutul European, Iași, 2003; Brăilean Tiberiu, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; Brăilean Tiberiu, Grădinile lui Academos, Junimea, Iași, 2005; Brăilean Tiberiu, Politici economice, Junimea, Iași, 2006; Brăilean Tiberiu. Gnoza de la Bilca, Junimea Iași 2007; Brăilean Tiberiu, Fundamente filosofice ale economiei, Junimea, Iași 2008; Bruckner Pascal, Melancolia democrației
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lumii reale. În acest context "tarat", din start, tragic, protagonistul comite greșeli impardonabile pe parcursul reprezentației adulatoare a celor trei fiice. În timp ce Goneril și Regan îl divinizează, în discursurile lor ipocrite, pe rege, Cordelia, modestă, afirmă că nu are de zis "nimic" în privința iubirii sale pentru Lear. Monarhul devine furibund și decide că "nimic" va fi și moștenirea ei din partea lui. Fiica lipsită de elocință este, prin urmare, exilată, iar regatul împărțit în două, între fiicele cu abilități oratorice (obligate totuși să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și cea a puterii de iure. Lear e captiv, în mod tragic, în aria lor de interacțiune, unde reperele sînt ilizibile, iar opțiunile imposibile. El rămîne un rege fără regat, părăsit de apropiați, trădat de fiicele moștenitoare și de supuși. "Nimicul" inaugural al Cordeliei se răsfrînge asupra sa precum un destin de tragedie antică. Bufonul regal singurul care îl mai urmează pe monarh în peregrinările sale morbide îi spune, la un moment dat, stupefiat, eroului: "Eu sînt Bufon. Tu nu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o puternică reacție de respingere, iar teza sa e în continuare obiectul preferat al caricaturilor: este momentul să ne aplecăm cu seriozitate asupra textelor filosofului irlandez 166. Ce este o cireașă? "Văd cireașa, o ating, o gust; sunt sigur că nimicul n-ar putea fi nici văzut, nici atins, nici gustat; cireașa este, deci, reală. Dați la o parte senzația de moliciune, de umiditate, de roșeață, de aciditate și veți da la o parte însăși cireașa, pentru că ea nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
administrațiilor (2010); Floarea din Amenti (2010); Minime (2011); Teoeconomia (2011). La Institutul European a mai publicat: Monetarismul în teoria și politica economică (1998), Istoria doctrinelor economice (vol. I). De la antici la neoclasici (1999), Noua economie. Sfârșitul certitudinilor (2001), Globalizarea. Nenumele nimicului (2005). Referințe critice în volume sau periodice semnate de: Daniel Dăianu, Vasile C. Nechita, Liviu Antonesei, Varujan Vosganian, Simona Modreanu, Dumitru Oprea, Ioan Holban, Cezar Ivănescu ș.a. Aurelian P. Plopeanu (n. 1982), absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
William, Melvin, Michel, Economics, Houghton Mifflin Company, Boston, 1995. Brăilean, Tiberiu, Monetarismul în teoria și politica economică, Institutul European, Iași, 1998; O istorie a doctrinelor economice, Institutul European, Iași, 1999; Noua Economie. Sfîrșitul certitudinilor, Institutul European, Iași, 2001; Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005; Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; Fundamente filosofice ale economiei, Junimea, Iași, 2008; Criza pământului plat, Junimea, Iași, 2009; Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; Teoeconomia, Junimea, Iași, 2011. Buchanan, James
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]