2,833 matches
-
de a-l converti în hrana senzorială a religiilor populare, dând naștere în unele cazuri unei culturi interne a pelerinajului” (sau a altor ritualuri) care nu coincide întotdeauna cu cea a Bisericii oficiale (Dupront, 1987 : 357). Sociologul britanic Tia de Nora pornește de la ideea că muzica de fundal, care se aude acum tot timpul în spațiul public (magazine, săli de sport, clădiri guvernamentale), este un ingredient eficace în produ cerea și instaurarea unei anumite senzații de „ordine” spațio-temporală în perimetrul în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
muzica religioasă „ambientală” o percepeau ca pe un mijloc de concentrare, o unealtă eficientă în a induce stări subiective și cognitive profunde, legate de imaginea pe care și-o creau ei înșiși despre pelerinaj, „locul îmbunătățit” prin definiție. Tia de Nora atrage atenția asupra faptului că, în spațiile publice, muzica este mai mult decât un „inhibitor” pentru anumite moduri de acțiune cauzate de stres și de oboseală, fiind vorba de „un dispozitiv de construcție și organizare corporală, contribuind la procesul autodidact
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în spațiile publice, muzica este mai mult decât un „inhibitor” pentru anumite moduri de acțiune cauzate de stres și de oboseală, fiind vorba de „un dispozitiv de construcție și organizare corporală, contribuind la procesul autodidact de construcție a sinelui” (De Nora, 2001 : 80). Am putut verifica pe teren afirmația autorului, în discuțiile cu jandarmii. În mai multe reprize, ei au afirmat că muzica religioasă îi calmează pe oameni, sarcina lor fiind mult mai dificilă în absența acesteia. Muzica religioasă difuzată în cadrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spontane rurale au tăcut, muzica și dansurile populare din marginile locului de pelerinaj, specifice Portugaliei, au dispărut (Sanchis, 1997 : 249). Difuzorul anihilează deci spontaneitatea pelerinajelor populare, dar „disciplinează” global nu doar pelerinajul, ci și corpul fizic al pelerinilor - Tia de Nora vorbește de „coregrafia banală”, mecanică a corpurilor supuse unui ambient muzical persistent și bine definit. Muzica are deci legătură cu formele de energie naturală, cu cinetica mișcării, iar corpurile umane care ajung să- și însușească anumiți parametri muzicali execută mișcări
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
are deci legătură cu formele de energie naturală, cu cinetica mișcării, iar corpurile umane care ajung să- și însușească anumiți parametri muzicali execută mișcări specifice, comune, tempoul muzicii și stilul muzical având un rol hotărâtor în crearea stărilor emoționale (De Nora, 2001 : 87). Fără a dori un răspuns definitiv asupra influenței stilului de interpretare, nu pot totuși să nu observ diferența enormă dintre muzica psaltică hotărâtă, cu accente de „războinici bizantini”, a grupului Tronos al Patriarhiei Române, difuzată în timpul pelerinajului din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Pâl și Anna, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Weilburgstr. 18/5/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Olarilor nr. 6/3, județul Harghita. 308. Martocian Nora Maria, născută la 16 martie 1961 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Kalmar Ioan și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 8230 Hartberg, Mitterdombach 9 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Macului nr. 1 A
HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Wiesbaden, Rheinstr. 105. 211. Tomacha Cazimir, născut la 29 februarie 1952 în Suceava, județul Suceava, România, fiul lui Carol și Zdislawa, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, Bratislava, str. Jasovska 49. 212. Stephan Dana Nora, născută la 7 august 1961 în Zalău, județul Sălaj, România, fiica lui Sima Gheorghe și Pamela, cu domiciliul actual în Germania, Bergatreute, Ravensburgerstr. 9. 213. Horn Maria, născută la 6 august 1952 în localitatea Beltiug, județul Satu Mare, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 431 din 31 august 1993 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123413_a_124742]
-
născut la 3 octombrie 1968 în localitatea Oltenița, județul Călărași, România, fiul lui Viorel și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Mjolvagen 17, Dalby. 231. Oancea Alină Rodica, născută la 2 mai 1969in Brașov, județul Brașov, fiica lui Alexandru și Nora, cu domiciliul actual în Suedia, Mjolvagen 17, Dalby. 232. Graur Robert, născut la 13 noiembrie 1973 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Daniel și Waldtraut Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, Ohringen, Schwalbenstr. 21. 233. Graur Waldtraut Iuliana, născută
HOTĂRÂRE nr. 431 din 31 august 1993 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123413_a_124742]
-
articolului unic din LEGEA nr. 241 din 16 mai 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 23 mai 2001. Articolul 32^1 Prin familie, în înțelesul prezenței ordonanțe de urgență, se înțelege soțul, soția, copiii, părinții soților, precum și ginerii, nurorile și copiii acestora, daca locuiesc și gospodăresc împreună. ----------- Art. 32^1 a fost introdus de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 241 din 16 mai 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 23 mai 2001. Articolul 34
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123789_a_125118]
-
lui Grama Dinu și Natalia, cu domiciliul actual în Germania, 01744 Dippoldiswalde, Alexander Puschkinstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, Iași, str. Vasile Lupu nr. 128, bl. A 2, sc. tr. 2, et. 4, ap. 8, județul Iași. 294. Drimba Nora Maria Izabela, născută la 25 august 1962 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Drimba Eugen și Judita, cu domiciliul actual în Austria, 1060 Viena, Millergasse 50/12, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Schubert nr. 5, județul Bihor
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
centrală. Erau mândri îndeosebi de ecouri fălticenene peste hotare, referitoare la revista de folclor „Șezătoarea”, la condeieri ca Ion Creangă (catihetul), M. Sadoveanu, A. Gorovei, Ion Irimescu, V. Vasiliu-Falti, Vasile și Horia Lovinescu, Eugen și Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Nora Marinescu, regină a operetei românești, rudă cu Cazabanii. Păstrarea în copie a misivelor trimise, mi-a îngăduit să le includ în volumul de față. Copiile nu au fost ceva deliberat, cu un scop anume. Doream să revăd ce gândisem cândva
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
teatru și muzică în secolul trecut. În Fălticeni s-a făcut muzică de cameră, aleasă, la dr. I. Rossignon, în casa folcloristului Artur Gorovei, sau a magistratului N. Comino, apreciat de George Enescu. În oraș a trăit 32 de ani Nora Marinescu (regină a operetei românești). Este interesantă copilăria lui Valentin și Ștefan Gheorghiu, petrecută la Fălticeni, unde au dat concerte memorabile. De perioada fălticeneană a lui Ștefan Gheorghiu se leagă o compoziție a sa, Balada de la Hârtop. La această remarcabilă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
frate, Jules Cazaban. Nu știu dacă aveți fotografia orchestrei, pe care am găsit-o din întâmplare. În caz că nu, sunt gata să v-o pun la dispoziție. Pe de altă parte, vă rog să-mi dați adresa fiicelor cântăreței de operetă Nora Marinescu, spre a putea cere unele relații și eventual material documentar. La noi, iarnă săracă în zăpadă. Totuși, ne apropiem de primăvară. În Fălticeni a ars casa în care a trăit scriitorul Vasile Savel, pe strada Rădășeni 43. Păcat ! D.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și cu necazul doamnei Anastasiu 45, pe care a mușcat-o de picior cățelul din curte. Lucrurile merg spre bine. Trimit articolul și doamnei Irina Cazaban 46. Pe această cale îmi exprim rugămintea să vorbiți eventual la telefon cu fiicele Norei Marinescu, ca să știe că mă interesez cu toată seriozitatea de personalitatea artistei. 42 Jules Cazaban și muzica - Fișier, „Zori noi”, Suceava, an. XXVI, nr. 7481, 9 ian. 1972, p. 3. 43 A căzut pradă flăcărilor partea de casă, cu fața
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Simion Teodorescu-Kirileanu, Mihai Lupescu, Gheorghe Fira, Al. VasiliuTătăruși; pictorii Ștefan Șoldănescu, Aurel Băeșu, Dimitrie Hârlescu; 115 Doina Bucur a studiat vioara la Conservatorul din Leipzig, cu prof. Hans Sitt. 84 actorii Matei Millo, Jules Cazaban, Gr. Vasiliu-Birlic, cântăreața de operetă Nora Marinescu; scriitorul Aurel George Stino, poetul Nicolae Labiș. Mai sunt prezentate diverse aspecte: relații fălticenene cu personalități din întreaga țară (scrisori de la Iacob Negruzzi, B. Șt. Delavrancea, Ion Simionescu, Orest Tafrali, I. E. Torouțiu, Ion Andrieșescu, C. Moisil, I. Chirescu, V.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
tuturor calde urări de sănătate. Cu profundă stimă, Eugen Dimitriu 144 NICOLESCU, Eugenia 1 Fălticeni, 29 aprilie 1972 Mult Stimată Doamnă, S-a scurs o lungă perioadă de vreme de când am avut deosebita satisfacție de a cunoaște familia celebrei actrițe Nora Marinescu. Domnul George Cazaban 204 mi-a vorbit în repetate rânduri, la Fălticeni și București, despre rudele D-sale205 și acum pot spune că descoperirea mea a fost pe cât de plăcută, pe atât de utilă. Orașului Fălticeni i s-a restituit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de plăcută, pe atât de utilă. Orașului Fălticeni i s-a restituit o personalitate care îi face cinste. N-au fost multe artiste de talia mamei Dv.! Vom face tot posibilul ca în camera artiștilor de teatru să figureze și Nora Marinescu. Se dezleagă și misterul succesului pe care l-a avut echipa de actori ai gimnaziului „Alecu Donici”, instruită de bunicul Dv., Al. P. Marinescu, un alt reputat artist român. Deci el a fost primul îndrumător al lui Jules Cazaban
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din alte continente. Printre vizitatori am aminti și pe doamna regizoare Sorana Coroamă Stanca, însoțită de Teofil Vâlcu, directorul Teatrului Național din Iași. Când au intrat în „Galerie”, prima întrebare care mi-a pus-o, a fost aceasta: „Unde e Nora Marinescu?” Am dus-o la vitrină și a îngenuncheat, profund impresionată, spunând: „Mătușa mea!” Revenind la scrisoarea Dv., îmi exprim regretul că în ghidajul colegei mele207 nu s-a pomenit nimic de ilustra Dv. mamă, când ați fost cu grupul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
terminarea ghidajului, pe celebra Uliță a Rădășenilor, spre a li se arăta cele 30 de obiective legate de numele unor personalități ilustre în cultura românească. în trecere spre această uliță, ajungând în dreptul casei Dv., am accentuat că aici a locuit Nora Marinescu, care a primit oaspeți de seamă la Fălticeni: Agatha Bârsescu, George Enescu, Constantin Tănase... Am făcut totdeauna risipă de date, cu prețul istovirii noastre (ca să repeți un ghidaj de o oră de 7-8 ori pe zi, e colosal!). aprecierile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
George Enescu, Constantin Tănase... Am făcut totdeauna risipă de date, cu prețul istovirii noastre (ca să repeți un ghidaj de o oră de 7-8 ori pe zi, e colosal!). aprecierile scrise în Cartea de onoare a „Galeriei”, stau mărturie. O precizare: Nora Marinescu a fost inclusă în categoria personalităților care au avut legături culturale cu Fălticenii, alături de N. Iorga, Agatha Bârsescu, Ion Simionescu ș.a. Spun aceasta, pentru că la data când am avut cinstea să vă cunosc, tematica, cu cele 33 personalități expuse
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la data când am avut cinstea să vă cunosc, tematica, cu cele 33 personalități expuse pe larg în „Galerie”, fusese deja încheiată și aprobată de Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă. Am venit la Dv. știind cine a fost Nora Marinescu. Am avut șansa de-a vă afla adresa de la Dl. George Cazaban. Voi ridica mai sus fotografiile, conform dorinței Dv., deși vă mărturisesc că exponatele din această cameră n-au fost așezate după un criteriu preferențial. Agatha Bârsescu este
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Printre acestea, geologul Nicolae Grigoraș, profesorul Dimitrie Loghin, artistul liric Edgar Istrati. Am dori din inimă să lărgim și spațiul pentru mama Dv. 147 Materialul pe care-l avem de la Dv., marea majoritate fotocopii nu e suficient pentru o vitrină Nora Marinescu. Trebuiesc și materialele originale (scrisori, fotografii, articole de ziar, însemnări personale, obiecte care i-au aparținut, un coupe papier, condei, un stilou etc.). spun aceasta pentru că am oarecare experiență, atât în ce privește condițiile pentru realizarea unei vitrine, cât și gustul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în ce privește condițiile pentru realizarea unei vitrine, cât și gustul publicului vizitator. Vom fotografia și casa Dv. din Strada Mare. Bănuiesc că ați dat unele materiale la Muzeul Teatrului Național. E firesc! Bucureștiul e capitala țării. Dar și orașul în care Nora Marinescu a trăit trei decenii merită această cinste și cred că ar fi și pentru Dv. plăcut s-o restituiți, sub aspect spiritual pe mama Dv. orașului în care și-a trăit o bună parte din viață, orașului cu un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de o lună de când am poposit în București, pentru achiziționarea de material documentar, necesar Secției de literatură a Muzeului Fălticenilor. Osteneala n-a fost zadarnică. Zestrea secției s-a îmbogățit substanțial cu scrisori, fotografii, despre T. V. Ștefanelli, N. N. Beldiceanu, Nora Marinescu, A. Holban, D. Hârlescu ș.a. Deschiderea noii instituții care va funcționa în casa donată de frații Horia și Vasile Lovinescu, este foarte apropiată. Situată pe strada Sucevei, pe șoseaua internațională E20, sunt convins că va fi vizitată de numeroși
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cuprind documente (scrisori, fotocopii etc.) de la Iacob Negruzzi, Spiru Haret, M. Kogălniceanu, Mite Kremnitz, V. Alecsandri, T. Maiorescu (toți cu scrisori către N. Gane), I. Simionescu, C. Moisil, O. Tafrali, C. Andrieșescu (către V. Ciurea), Cella Delavrancea (către Jules Cazaban), Nora Marinescu, I. E. Torouțiu, Ion Chirescu (fost profesor la Fălticeni între 1918-1922), sculptorul DimitriuBârlad, R. Hette, G. Tutoveanu (fost institutor în Fălticeni la 1902), N. Iorga, D. Gusti, Agatha Bârsescu, V. Gheorghiță, Elena Mătase, V. Tempeanu, G. Longinescu ș.a. Este bine
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]