5,297 matches
-
la sine 1. Manifestare ostilă față de ceilalți 2. Ruperea contactului logic cu realitatea 2. Refuzul contactului firesc cu realitatea 3. Dezadaptare 3. Inadaptare 4. Închidere în sine, autoizolare 4. Dorința de a ieși din societate, din izolare 5. Alienare în raport cu normalitatea psihică 5. Alienare în raport cu valorile social-morale și culturale 6. Dezechilibrul personalității 6. Dezechilibrul comportamentului 7. Incapacitatea de a acționa conform normelor social-juridice (parțial sau total) 7. Refuzul de a se supune normelor social-juridice (parțial sau total) 8. Pierderea identității 8
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără efecte nocive sau care să aibă cel puțin un caracter de „adaptare treptată”; h) combaterea tulburărilor stării de sănătate mintală; i) accesul tuturor membrilor societății la factorii de progres, evitarea frustrărilor, a conflictelor, stabilirea unui climat psihosocial favorabil, de normalitate. Din cele analizate mai sus se poate desprinde importanța „crizelor sociale” în viața colectivităților umane și se poate reține acțiunea negativă a acestora asupra structurii și dinamicii sociale, sub diferite aspecte. În cazul acesta, măsurile de igienă mintală sunt decisive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mergând de la normal la patologic; - modelul lui Bergeret, de tip categorialist, ce stabilește o tipologie discontinuă între nivelurile de organizare și aspectele cantitative (caracterele); c) modelul de acțiune, între N (normal) și P (patologic), care pune accentul pe starea de normalitate, ce precede boala, și starea de postmorbilogice, în cursul căreia „patologicul” (P) intră în conflict cu „normalul” (N) în cadrul aceluiași sistem de funcțiuni mentale ale personalității; d) modelul oscilator (S. Freud), în cazul căruia observăm două mecanisme concurente și opuse
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
corp. Termenul, din ce în ce mai des folosit, handicapat desemnează în special un obstacol de natură fizică, senzorială, psihică sau neurologică, care-l face pe individ inapt de a exercita anumit funcții (auz, vedere, mers, intelect, vorbire) în raport cu persoanele normale. În cazul deficienților, normalitatea este definită din punctul de vedere al integralității corporale și psihice, anormalitatea constituind nu o alternativă, ci o lipsă de integritate, fie somatică, fie psihică sau de altă natură. Considerăm, prin urmare, că două sunt criteriile care trebuie să stea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociali sau educaționali pe care-i asimilează în decursul vieții, cu zestrea sa ereditară. Este greu de spus ce potențial de sănătate mintală se află la dispoziția unui individ. Acesta diferă foarte mult (așa cum am arătat deja, când am analizat normalitatea și anormalitatea) și, din aceste considerente, preferăm să discutăm despre potențialul psihic al individului. Considerăm că acesta este un concept mult mai adecvat, implicând atât aspectele funciare ale normalității, cât și pe cele ale anormalității. Deși, din punct de vedere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acesta diferă foarte mult (așa cum am arătat deja, când am analizat normalitatea și anormalitatea) și, din aceste considerente, preferăm să discutăm despre potențialul psihic al individului. Considerăm că acesta este un concept mult mai adecvat, implicând atât aspectele funciare ale normalității, cât și pe cele ale anormalității. Deși, din punct de vedere statistic, media populațională stabilește nivelul de sănătate mintală, iar extremele, starea de boală sau devianță, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Când ne referim la grupul populațional, vom folosi conceptul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru individ. În sensul celor mai sus menționate, distingem mai multe principii de educație ale sănătății mintale, pe care le prezentăm în continuare. a) Principiul valorii. În virtutea acestui principiu, sănătatea mintală este o valoare intrinsecă a individului, de care depind normalitatea psihică și cea social-morală ale acestuia, precum și progresul său. Ca valoare, sănătatea mintală impune din partea individului o responsabilitate și o conștiință morală, dublate de datoria de a le respecta și cultiva. b) Principiul cunoașterii de sine și al autocontrolului. Educația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială, răspund pentru delictele și crimele comise, spre deosebire de bolnavul psihic, care este considerat iresponsabil. Importanța conștiinței morale este deci esențială. Ea trasează granița dintre boală și nebunie, dintre normalitatea psihosocială și devianța sociopatică. Rezultă că psihiatria și igiena mentală pot furniza argumente pentru o teorie a moralei, capabilă să amelioreze inteligența, mentalitatea, comportamentele, modul de viață socială civilizată (H. Damaye). Psihoigiena, privită în perspectiva moralei, trebuie să ofere „exemple
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are sensuri foarte diferite, în funcție de criteriile utilizate. A fi responsabil de un act semnifică faptul că trebuie să dai socoteală de acest act și să suporți consecințele sale (H. Verger). Responsabilitatea poate fi morală, juridică, socială sau medicală. Conceptul de normalitate fiind asociat cu cel de responsabilitate, el este definit, într-o anumită măsură, în sens negativ, prin absența caracteristicilor care ne fac să indicăm iresponsabilitatea. În sensul acesta, conceptul de iresponsabilitate se asociază cu cel de anormalitate (H. Verger). Responsabilitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală sunt exceptate de la incidența legii penale. Pentru a putea fixa cât mai exact sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat această doctrină într-o lucrare celebră, în care, vorbind despre „demi-fous, demi-responsables”, ridica problema normalității și a anormalității în raport cu responsabilitatea și iresponsabilitatea actelor individuale. După el, responsabilitatea este, în mod necesar, legată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cât mai exact sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat această doctrină într-o lucrare celebră, în care, vorbind despre „demi-fous, demi-responsables”, ridica problema normalității și a anormalității în raport cu responsabilitatea și iresponsabilitatea actelor individuale. După el, responsabilitatea este, în mod necesar, legată de integritatea funcțiilor mintale din punct de vedere medico-biologic. Orice comportament individual se desfășoară între o motivație (cauză) și un scop. Relația dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crearea unui climat interesant, atractiv, neobositor, antrenant și cu efecte pozitive pentru bolnav; e) principiul supravegherii dirijate vizează conducerea și desfășurarea activității de recuperare după criterii medicale și psihosociale riguros științifice, rolul director revenind medicului și echipei terapeutice; f) principiul normalității funcționale reprezintă scopul recuperării în dorința redobândirii capacităților și aptitudinilor pierdute de bolnavul respectiv; g) principiul mobilității adaptative este de natură tehnico-metodologică și constă în diversificarea metodelor de recuperare în cursul diferitelor etape ale procesului terapeutic; h) principiul planificării se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rezultatul valorilor modelului socio-cultural. Acesta exercită o acțiune represivă de tip formativ-modelator asupra personalității, determinând formele de gândire și de comportament umane specifice grupului social, etno-cultural considerat. Sănătatea mintală este parte integrantă a personalității de bază și definește conceptul de normalitate psihică în societatea respectivă. În sensul acesta, există mai multe tipuri de societăți: a) societăți închise, represive, în interiorul cărora - printr-un exces de reglementare - modelul socio-cultural exercită o influență represivă maximă asupra personalității membrilor grupului respectiv; asistăm la o diferențiere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în acest caz, interesul pentru sănătatea mintală sau boala psihică este mult mai diminuat, acestea dezvoltându-se ca dimensiuni ale personalității relativ liber, independent; separația dintre normal și patologic este mult mai estompată, dându-se o sferă mult mai largă normalității psihice, ceea ce face ca în cadrul acesteia să fie incluse „cazuri-limită” sau „variații patologice ale normalului” ca forme admise de societate, prin îngustarea cadrelor bolii psihice; c) societăți anomice, aflate într-o stare de criză profundă a modelului socio-cultural, care și-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale. Aceste norme își au originea în conceptul pe care medicina îl stabilește ca valabil pentru starea de sănătate mintală, precum și în cadrele bolii psihice. Medicina va fi aceea care, dincolo de capacitatea legală a instituțiilor sociale, hotărăște atât criteriile de normalitate mintală, cât și criteriile de boală psihică. Acestea devin repere obligatorii, de care societatea trebuie să țină seama. Un asemenea exemplu este reprezentat de concluziile expertizelor medicale în diferite materii: juridică (referitoare la starea de discernământ și răspundere juridică), profesional-școlară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezentate aceste diagrame pentru toate reperele și pentru toate cotele luate în studiu (mai puțin pentru reperul R4, cota 2; reprezentările corespunzătoare acestei cote sunt comentate în continuare, pentru exemplificare, iar în Anexa 1 se realizează un studiu care evidențiază normalitatea caracteristicii corespunzătoare cotei 2 a reperului R4: se compară funcția de repartiție empirică cu cea normală, teoretică). Valorile observate prezintă o anumită distribuție, numită distribuție instantanee. Graficul de timp permite punerea în evidență a distribuțiilor instantanee și determinarea distribuției empirice
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
se formulează o ipoteză, și anume că distribuția caracteristicii urmează o lege de distribuție teoretică. Urmează să fie confirmată sau infirmată această ipoteză, adică dacă există sau nu corespondență între legea de distribuție teoretică și distribuția empirică. Verificarea ipotezei de normalitate În majoritatea cazurilor, caracteristicile producției industriale variază sub acțiunea unui număr mare de factori. Fiecare factor influențează variația în mod cu totul independent iar această influență este atât de mică încât, de cele mai multe ori, este practic imposibil de măsurat. Așa încât
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Centrală a calculului probabilităților conduce la concluzia că distribuția unor asemenea caracteristici este distribuția normală. Condițiile stabilite în teoremă sunt condiții suficiente foarte generale și sunt îndeplinite în marea majoritate a problemelor întâlnite în practică. Pentru a verifica ipoteza de normalitate formulată pentru o caracteristică se pot folosi teste statistice. Testele statistice de concordanță sau de ajustare exprimă potrivirea unei distribuții empirice la o distribuție ajustată sau teoretică. Testul Kolmogorov-Smirnov se poate utiliza atât pentru studiul concordanței datelor continue, cât și
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Pentru n>35 și nivelul de semnificație 0.01, valoarea critică D* se calculează cu formula n D 63.1* = , obținându-se în cazul de față valoarea D*=0.210432. În ambele cazuri, D<D* deci se acceptă ipoteza de normalitate a caracteristicii considerate. Studiu pentru reperul R4, cota 1: 7.00±0.20 Se constată că în acest caz toate valorile măsurate se plasează deasupra centrului de toleranță, cu alte cuvinte, eroarea are doar valori pozitive. Nu se mai poate
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
îngrijire, implicarea acestuia,, comportamentul lui în relațiile cu pacientul, sistemul de întărire a comportamentelor așteptate și mijloacele pe care le stabilește pentru fiecare pacient în parte). Normalizarea vieți pacientului. Viața unui pacient trebuie să fie cât mai aproape posibil de normalitate. Pentru realizarea normalizării se parcurg patru etape: pregătirea, participarea, contribuția și, în final, stăpânirea (L. Whaley). Pregătirea presupune instruirea pacientului pentru a face față situației de boală și deficiență, pentru problemele ce pot apărea în timpul tratamentului recuperator; Participarea presupune implicarea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
multe dintre manualele destinate practicienilor din aceste domenii utilizează într-o manieră generică eticheta de „consiliere și psihoterapie”. În sprijinul acestei atitudini se pot invoca câteva argumente: în domeniul manifestărilor psihice și comportamentale nu există un standard unanim acceptat al normalității, iar atunci când se operează cu dihotomia normal/patologic, granița dintre acestea este un fir foarte sinuos care traversează, de multe ori, teritorii disputate de ambele instanțe; or, în zona acestor „teritorii” disputate, diferența dintre psihoterapie și consiliere devine superfluă; în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin Manolescu, La o reeditare, LCF, 1993, 10; Dan Cristea, Realism fantastic, LCF, 1993, 24; Constantin Cubleșan, „Nunțile necesare”, ST, 1993, 7; Florin Sicoie, Un joc strălucit de-a „normalitatea”, CNT, 1993, 40; Octavian Soviany, Miracolul textului, CNT, 1993, 40; Ioana Pârvulescu, Misterele Parisului și misterele Bucureștiului, RL, 1993, 42; Andreea Deciu, Scenariul și regia, RL, 1993, 47; Simion, Mercuțio, 309-311; Spiridon, Cuprinderi, 137-141; Eugen Simion, Exhibiționist și sartrian, L
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
pe A. P. Cehov, Ion Biberi pe I. S. Turgheniev. Se traduce și din literaturile franceză (Paul Éluard, Louis Aragon, Jules Supervielle, Elsa Triolet, Henri Barbusse), americană (Theodore Dreiser) sau maghiară (Peto´´fi, Ady Endre). Etapă de revenire la o oarecare normalitate include și tendința de reactualizare a unor scriitori că Ion Păun-Pincio, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi (Geo Dumitrescu, Tudor Arghezi. Premiul Național al României democratice). Alți colaboratori: Camil Baltazar, Mircea Mancaș, George Lesnea, Petru Vintilă, Lucia Demetrius, Camil Petrescu, Eusebiu Cămilar
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
moderne aflate în „disoluție”; arta modernă îi apare „deficitară” din perspectiva imperativului etic, de unde și întoarcerea sa la clasicism. În studiul Avangarda literară. Termeni și semnificații (1972) V. precizează specificul termenilor privind „libertatea” ca opusă chiar ideii de rațional, de normalitate (creația în clasicism), anarhia fenomenului avangardist fiind nu doar o lovitură antiburgheză, ci, prin ricoșeu, o negare a oricăror principii și a moralei în artă. Sunt aduse în sprijin teoriile lui Kant sau ale lui Marcel Raymond, sunt folosite manifestele
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
Familia oferă copilului o stare de echilibru și normalitate. Lipsit de familie în primii ani de viață, copilul devine un zid fără temelie. Oricâte probleme ar fi într-o familie, oricât de degradat ar fi mediul familial în care a trăit, copilul provenit din familie este mult mai bine
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]