10,880 matches
-
în forma căznită a notațiilor seci. În genere oamenii care nu au umoare de scriitor se recunosc după aceea că intuiția le precede expresia, asta însemnînd că ei nu se apucă să scrie decît după ce și-au formulat în minte nuanțele pe care vor să le spună. La un scriitor rutinat e de-a-ndoaselea: nu știe de la început ce va spune, dar știe că, începînd să scrie, îi vor veni mai apoi și gîndurile. Printre aceștia se numără și Samuil Rosei, un
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
o alege. Dar lectura „de plăcere” mai înfățișează un aspect am zice „creator”. Acesta o apropie de lecturile „programatice” într-o direcție care le fertilizează. Realizînd o intimitate morală cu un autor, ești în măsură a-i descoperi trăsături și nuanțe, interferențe și disocieri care au scăpat altora, care ți-au scăpat ție însuți la o primă citire. Devii un exeget cel puțin potențial. Nu o dată dai peste factori ce par a fi scăpat nu doar criticii, ci și intenționalității ori
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
discursul premierului desemnat că va fi vorba de o nouă politică fiscală și a arătat că o astfel de decizie ar presupune pregătiri de "luni bune". Eu sunt foarte atent la ce spun reprezentanții statului român. Sunt atent și la nuanțe. Eu n-am înțeles că premierul desemnat a vorbit de reducerea CAS sau o nouă politică fiscală. Aceasta în definitiv, și conform legislației, și în conformitate cu metodologia o asemenea schimbare presupune luni bune. În consecință, ce am înțeles eu de la premierul
Isărescu: Reducerea CAS nu ar fi posibilă în următoarele șase luni () [Corola-journal/Journalistic/52238_a_53563]
-
și simbolurilor absurde. Potrivit francezului, singurul mod de a te sustrage acestui univers mediatic este seducția. Pentru Baudrillard „seducția” nu are nimic de-a face cu ispitirea sufletului grație unor momeli facile, căci seducția este opusul producției, francezul jucîndu-se pe nuanțele etimologice ale celor două noțiuni: „pro-ducția” înseamnă aducerea în față a unor lucruri care atrag privirea și chiar aceasta e logica reclamei contemporane. Fiecare marfă e împinsă în față grație unei duble producții: mai întîi e făcută la propriu și
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
convinge pe nimeni.” Din păcate, e suficient să deschidem televizorul sau să tragem cu urechea, în locuri publice, la diferite conversații: nu doar exprimarea e tot mai defectuoasă, ci gândirea însăși, devenită tot mai simplistă, dezbrăcată de cultură și de nuanțe, capătă tonuri alarmante.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
am adus în Europa și în România pentru prima oară, nu a existat nimic care să li se pară absurd și la care să reacționeze negativ. De la catedrale la costumele țărănești, totul li s-a părut interesant și plin de nuanță. Acum au propriile experiențe legate de România. Nu știu decât englezește pentru că nevasta mea este americancă, deci noi, în casă, vorbim doar engleza. Sosesc în țară destul de des, dar concepția lor despre România este simplificată de faptul că sunt tineri
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
a început prin a fi ancorat în naturalism, răspunzând, treptat, schimbărilor aduse de paleta impresionistă. Unul dintre importantele tablouri de tinerețe - "Femeie mâncând stridii" (1882) - este foarte aproape de Manet. "Acoperișuri în Ostende" (1884) îți aduce aminte de Pissarro. Scăldat în nuanțe de galben, "Copii îmbrăcându-se" (1886), ar fi putut fi pictat de Bonnard. Trăind pe malul mării, artistul a fost mereu preocupat de capacitatea luminii de a "sculpta" suprafețele cu care intră în contact. ŤAm fost primul care a înțeles
Colecția de curiozități a lui James Ensor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6673_a_7998]
-
anxietate. Cumințenia burgheză este sfidată de figuri mascate. O procesiune religioasă este invadată de reclame și sloganuri politice. În locul unui spațiu clar, jalonat de personaje bine definite, pictura lui Ensor propune un amestec de caractere schițate sumar. Jucăușele combinații de nuanțe impresioniste, justificate de observații "științifice", sunt înlocuite cu alăturări țipătoare de culori alese pe criterii pur subiective. În 1887, Ensor era probabil cel mai îndrăzneț pictor în viață" scria Alfred Barr, primul director al Muzeului de Artă Modernă, referindu-se
Colecția de curiozități a lui James Ensor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6673_a_7998]
-
ou. Pentru a obține culoarea roșie se fierbea rădăcina de roibă. Pentru galben se folosește coaja de portocală, morcovi sau chimen. Se pot pune pe ouă frunze de pătrunjel sau mărar și se înfășoară oul în ciorap. Cafeaua oferă o nuanță maronie ouălor și pentru obținerea acesteia se fierb 6-7 linguri de cafea într-un vas mai mare. Se pun ouăle, se fierb aproximativ 10 minute. În funcție de cât le țineți în apa, acestea se colorează mai mult. Pentru albastru se folosesc
Cum să vopseşti ouăle în mod natural () [Corola-journal/Journalistic/66966_a_68291]
-
expoziție de Musorgski și-au revărsat armoniile într-o infinită varietate de culori și intensități, fiecare sunet fiind, deopotrivă, sculptural și translucid. Predilecția pianistului pentru coloritul timbral s-a relevat mai ales în Tablouri... de Musorgski. Impetuozitatea interpretării, ca și nuanțele infinitesimale au dezvăluit caracterul orchestral intrinsec al acestei suite, în policromia căreia Ravel va fi descoperit, cu siguranță, soluții inedite pentru propria-i orchestrație. După un recital de o asemenea densitate emoțională, revenirea Orchestrei Filarmonicii clujene a fost mai mult
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
iar trena a fost întinsă de la Piața Unirii la Piața Constituției, peste fântânile arteziene și spațiul verde, informează Mediafax. Trena are o lungime de 2.823,8 metri și este realizată din tafta satinată de culoarea fildeșului. Rochia, în aceeași nuanță, este realizată din jacard, tul de mătase, dantelă chantilly cu mărgele cusute manual. Rochia de mireasă pregătită pentru record a fost croită din 4.700 de metri de tafta, 10,5 metri de tafta mătase jacard, 45 de metri de
Cum protestează românii împotriva deciziei Olandei de a nu ne lăsa în Schengen () [Corola-journal/Journalistic/67099_a_68424]
-
în rîs în fața cerului acoperit de stele? Cum să zîmbești măcar în fața intuițiilor geniale ale unei minți ca acea a lui Kant? E totuna cu a spune că normele veseliei nu intră în conul de rigoare al gîndirii conceptuale. Sunt nuanțe atît de subtile în filosofie încît noblețea lor caterisește umorul din rîndul atitudinilor aflate sub jurisdicția ei. În schimb, rîsul aduce o tentă de irepresibilă deriziune colectivă, putînd uneori, cînd depășește măsura, să devină un veritabil chin intelectual. Căci există
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
ipostaze, ca "spiritus rector" al Institutului, ca organizator de excursii documentare pe urmele scriitorilor, de spectacole teatrale, cu ocazia Crăciunului, punând în scenă propriile piese de teatru, lucruri în genere știute și din amintirile altor foști cercetători. Memorialistul nostru adaugă nuanțe în plus privind "curiozitățile", comportamentul uneori derutant al foarte originalului critic și istoric literar. Bucurându-se, cel puțin aparent, de considerații din partea conducătorilor de partid (era deputat în Marea Adunare Națională), el îi caută cu nonșalanță la telefon pe Gh.
Documente literare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6719_a_8044]
-
nume de poet - Onésime Reclus - în 1880". Gloria ei, deci, nici nu e, măcar, foarte veche. Cam tot atît cît modernitatea, de la primele ei semne, fin du sičcle. Timp în care trăiam în culorile, fie și doar spirituale, ale Franței. Nuanțele lor, mai vii sau mai șterse, le caută Irina Mavrodin, cu ale sale reflecții asupra francofoniei, Răzvan Theodorescu, scriind despre acei români care și-ar fi dorit să fie mai degrabă învinși lîngă Franța decît învingători contra ei, Cristian Preda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
ce obiect a rezultat din colaborarea Elenei Vlădăreanu cu Dan Perjovschi! Un titlu provocator securizant (spațiu privat. a handbook), patruzeci și ceva de poeme cu teză, treizeci și trei de ilustrații în marginea textelor, o copertă de un alb intact, fără nici o nuanță în plus. Bunul gust se simte ca acasă aici. N-aș fi crezut-o pe autoare capabilă de un asemenea devotament vizavi de un proiect literar de anvergură. Cu atât mai mult cu cât critica s-a grăbit să o
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
a întrebat de ei, cum nu a întrebat nici de oameni infinit mai interesanți, ca excentricii Jean Lorrain sau Maurice Sachs. Cei convinși că provincia are farmecul ei, ar putea crede că incursiunile în alte mari orașe ar aduce noi nuanțe. Pînă atunci, imaginea comerțului cu carte franceză veche în București nu este defel strălucită: circ, incompetență, grosolănie, rea-credință, șmecherie, dar și insule de normalitate; un tablou nici mai bun, nici mai rău decît al societății românești în ansamblul ei.
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
acelui interviu borgesian, un lucru mi-l amintesc însă cu precizie. La vârsta aceea înaintată, Borges, orb de câteva decenii, povestea cum începuse să studieze limba japoneză. O limbă în care există douăzeci de cuvinte diferite pentru cele douăzeci de nuanțe de roșu existente și parcă văd surprinderea interlocutorului; așadar nu-i destul că scriitorul are o vârstă respectabilă, o memorie prodigioasă, un curaj nebun să învețe o limbă cu atâtea ideograme; el mai trebuie să și rețină douăzeci de cuvinte
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
suprafață Lunii și trimite informații vizuale despre mediul lunar prin intermediul unor camere video performanțe. "Personal, am fost surprins că steagurile au rezistat razelor ultraviolete și temperaturilor vitrege de la suprafața Lunii. Dar a ce seamănă ele în prezent? Este posibil ca nuanțele lor să fi devenit între timp terne", a mai spus Robinson.
Steagul înfipt de Armstrong pe Lună a dispărut () [Corola-journal/Journalistic/66168_a_67493]
-
cuceritoare cordialitate. La un moment dat, în 1976, Kraus crede că are revelația codului în care trebuie citit paradoxalul său prieten: "Cioran spune: aforismele pot să sune așa sau cu totul altfel, conținutul lor e lipsit cu totul de importanță. Nuanța lingvistică, poanta, witzul, punctul culminant reprezintă esențialul. Iată cum trebuie să-i înțelegem întreaga operă." (s.m.) Afirmație temerară, deoarece, în timp, pe măsură ce cunoaște tot mai profund omul și opera, interogațiile devin tot mai dramatice. În 1978, se întreabă "în ce măsură ura
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
îmbătrânit, a temperat tonul cărților sale, dovedindu-se un om săritor, bun, un prieten credincios - al meu, care eram la antipodul acestor calități." (s.m.) Iar în 1996, contrariat de filmul lui Gabriel Liiceanu, pe care-l găsește cenușiu, lipsit de nuanțe, cu un Cioran "în pasă proastă", își "reabilitează" prietenul, evocându-l în cel mai amplu și emoționant portret. Tonul lui Kraus, care, vreme de aproape un sfert de veac a avut privilegiul să-l cunoască, să-l știe, e atât
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
specifică: "condescendență nu înseamnă respect, cum cred unii (și DEX), ci Ťatitudine binevoitoare față de un inferiorť (e din aceeași familie cu a descinde, care însemnă Ťa coborîť)" (Dicționar al greșelilor de limbă, p. 40); "verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai demult se spunea a catadicsi). În goana după cuvinte pompoase, unii au început să folosească pe condescendență în sens contrar celui etimologic" ("Capcanele" limbii române, p. 66). Eroarea fusese observată de Valeria Guțu Romalo, în Corectitudine și
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
această predilecție în Oameni cari au fost, adevărată colecție de medalioane), imaginea unei vieți, a unei cariere, a unei împliniri creatoare, cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii - ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian. Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
de mână a unei cărți ce nu a fost niciodată publicată, s-a vândut cu 1,6 milioane de dolari la o licitație organizată de casa Sotheby's. Renumita scriitoare britanică din secolul al XIX-lea, care a descris în nuanțe foarte fine obiceiurile micii nobilimi engleze, în romane precum "Mândrie și prejudecată" și "Rațiune și simțire" a crescut într-o familie mare, cu șase frați și o soră - Cassandra Elizabeth -, ambele surori fiind celibatare.
Licitație: Un inel al romancierei Jane Austen, vândut cu 236.000 de dolari () [Corola-journal/Journalistic/66344_a_67669]
-
unde acesta își putea etala, destul de vag, contururile roz. Pasul următor fu să plaseze ingenioasa descoperire la intrare, unde ar fi putut fi admirată de trecători. Dar acvariumul îngreuia accesul stăpânilor în casă, iar apa, expusă razelor solare, căpăta o nuanță tot mai accentuat cafenie, drept care Idiotul hotărî să mute exponatul înăuntru, așezându-l în colțul rezervat de obicei icoanelor. Toate bune, atâta doar că mișcarea numeroaselor rude în interiorul căminului trebuia controlată pas cu pas: apa din acvarium neștiut de ce devenise
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]
-
obsesiile adînci, zugrăvindu-l verosimil și convingător. E lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva ori, întărind-o prin redundanță sinonimică, efectul fiind cel de întipărire, în mintea cititorului, a excesului semantic. E ca și cum și-ar îndesi echivalențele în speranța că măcar una din ele să ajungă la mintea cititorului. E ca o
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]